Se afișează postările cu eticheta prostie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta prostie. Afișați toate postările

16 ianuarie 2010

Emisiunile trece, perlele rămâne

Din puţul fără fund, cu telecomandă (8)


• „Să revenim, dracu’, într-o normă normală de dialog!” (Andrei Bădin, Antena 3, 7 decembrie 2009)

Bine spus! Nu se mai poate aşa! Vorbiţi, naibii, frumos!

• „Presa, publicul, ei crede că e normal să câştigăm mâine.” (Dan Petrescu, TVR 1, 3 noiembrie 2009)

Toţi a crezut, iar Unirea Urziceni au câştigat!

• „Era cam în jur de 35-37% răspunsul.” (Dan Pavel, Antena 3, 15 noiembrie 2009)

Întrebaţi dacă au fost tentaţi cu mită electorală, aşa ar fi răspuns circa aproximativ vreo mulţi cetăţeni, iar analistul a fost prompt pe fază, să comenteze rezultatele sondajului.

• „În noaptea din ajunul de dinaintea alegerilor parţiale din Slatina.” (Sergiu Andon, Antena , 29 octombrie 2009)

Molipsit de Dan Pavel, căruia i-a urmat la cuvânt, juristul parlamentar a adus contribuţii importante pentru un cod civil de pleonasme, în pregătire)

• „Până am intrat în relaţie cu această domnişoară, Crina Matei, eu nu am ştiut de presa mondenă, de lumea mondenă.” (Marius Mihalache, Conferinţa de presă, Antena 2, 15 decembrie 2009)

Nici de pleonasmul tautologiei suntem siguri că nu a auzit virtuozul ţambalului.

• „Doamna Aurora Antonescu a avut un copil care a decedat, a născut apoi un copil, copilul dlui Crin Antonescu, pe care-l creşte acum.” (Mihai Gâdea, Antena 3, 14 noiembrie 2009)

Situaţia prezentată de dl Gâdea e încurcată pentru că rezultă următoarele: 1) primul copil nu era al lui Crin Antonescu; 2) pe al doilea copil, Aurora Antonescu, decedată, îl creşte după moarte.

• „În vecinătăţile proxime.” (Bogdan Niculescu Duvăz, Realitatea TV, 24 noiembrie 2009)

Felicitări pentru acest clişeu banal stereotip!

• „Aseară, domnul Crin Antonescu era uşor frustrat, n-am înţeles de ce.” (Dana Grecu, Antena 3, 24 noiembrie 2009).

Dezvăluim noi cauza misterioasă: pentru că domnul Crin tocmai pierduse alegerile. Măcar la o uşoară frustrare, remarcată dealtfel de Dana Grecu, dar neînţeleasă în complexitatea ei, are dreptul un candidat la preşedinţie, după un insucces important.

• „Fasolea şi cârnaţii va deveni o mâncare tradiţională.” (Vasile Marcu, Antena 3, 1 Decembrie 2009)

Întâi şi-ntâi că alimentele amintite va deveni tradiţionale doar dacă va fi servite împreună, omogenizate în acelaşi blid, ca să se justifice singularul. Apoi, noi credeam că deja au devenit.

• „Bărbatul şi-a scos şi certificat dela Oficiul de Stat pentru Investiţii şi Mărci pentru cocardele tricolore.” (Antena 3, 1 Decembrie 2009).

Fiind vorba de o posibilă afacere de succes, OSIM o fi deschis şi un birou de Investiţii, pe lângă mai vechiul departament de Invenţii.

• „Românii să aibă luciditatea să votează pe cine trebuie.” (un alegător lucid, Realitatea TV, 29 octombrie 2009)

• „Traian Băsescu a câştigat. Mă bucur că ăsta este deznodământul final.” (Gheorghe Flutur, Antena 3, 7 decembrie 2009).

Diferenţă de nuanţă între deznodăminte: la fel s-a bucurat şi Mircea Geoană, în urma deznodământului iniţial de după exit-polluri. Dar proverbul despre „cine râde la urmă hăhăie mai bine” s-a confirmat încă o dată.

• „În România este prea multă democraţie... birocraţie, hă, hă!” (Traian Băsescu la Cluj, citat de Gândul, 15 noiembrie 2009)

S-a şi văzut, încă din 2005, că preşedintele a acţionat în consecinţă, încercând să reteze rapid din capetele balaurului care îl deranja.

• „Savanţi români recunoscuţi în lumea mondială medicală.” (Antena 3, 15 decembrie 2009)

Păcat că nu sunt recunoscuţi şi pe luna selenară.

• „N-au simţit nici durere, nici spaimă decât abia la spital.” (Realitatea TV, 15 noiembrie 2009, documentar despre Florin Iordache şi alţi mineri, răniţi grav la Petrila în 15 noiembrie 2008)

Autorul comentariului trebuie scos, eliminat şi expulzat afară din limba română!

• „La referendum, mita este cu totul alta... miza este cu totul alta.” (Ediţie Specială, Antena 3, 15 noiembrie 2009).

E firesc ca mita să fie dozată în funcţie de importanţa mizei.

• „Pentru mine, orice femeie este mai importantă decât dumneavoastră, domnule Antonescu!” (Traian Băsescu, în confruntare electorală cu Crin Antonescu, Cluj, 13 noiembrie 2009)

Precizarea e inutilă, întrucât nimeni nu se îndoia de opţiunea heterosexuală a preşedintelui în exerciţiu. Elena Udrea, Maria Băsescu şi bibliotecarele din porturile lumii puteau confirma.

• „Ultima săptămână de campanie electorală! Ochii mari! Vor fi multe adevăruri spuse.” (Mihai Gâdea, Antena 3, 15 noiembrie 2009)

Ori deschidem urechile mari pentru adevărurile spuse, ori căscăm ochii mari pentru adevărurile arătate. Altfel, sfatul lui Mihai Gâdea nu se poate urma decât dacă publicul deprinde rapid citirea pe buze.

• „Vă aştept la Stele sub pu...lupă, cu Ilinca Vandici, la Antena 2!” (Antena 2, 15 noiembrie 2009)

La care invitatele din platou, Silvia Dumitrescu şi Lucia Bubulac Crişan, au zâmbit şăgalnic. Desigur, pentru că or fi dezlegat şi dânsele, vreodată, anagrame.

• „Nu s-a ieşit din logica campaniei electorale.” (Bogdan Chirieac, Realitatea TV, 12 ianuarie 2010)

O fi politica o hazna, dar un profesionist al exprimării nu face o cacofonie fără un avertisment prealabil, domnule Chirieac!

• „Tragica dramă a celor din Togo.” (oficial al Cupei Africii, tradus la Eurosport 2, 12 ianuarie 2010). Dacă nu era tragica dramă, participarea togolezilor la Cupa Africii ar fi putut fi o sărbătoare festivă, o bucurie fericită sau chiar o glumă cu caracter hazliu.

• „Maria Cornescu a preferat să se izoleze şi de către cei mai buni prieteni.” (Antena 1, Acces direct, 29 octombrie 2009)

Pierderea pe scară largă a prepoziţiei „pe” înainte de acuzativul „care” e supărătoare. Dar şi excesul de zel pe sens contrar face ravagii. Sunt erori pe care se întâmplă frecvent!

• „Hai, să v-aud pe toţi! Şi voi, din fund, cam’on, toate mânuţele-n picioare! E ochei! Ce dacă plouă! Puneţi-vă fesele pe cap!” (concert în campania electorală, octombrie 2009)

• „Un reportaj de Andra Mădularu... Mămularu.” (Antena 3, 2009)

• „A fost un gest foarte urât al acelui public care a fluierat-o pe Madonna când s-a îmbrăcat în ţigancă... Asta dovedeşte că poporul român e antisemit.” (Adriana Bahmuţeanu, Realitatea TV, 3 ianuarie 2010)

De unde rezultă că, dacă te integrezi într-o şatră oarecare, poţi purta liber steaua lui David, iar dacă îţi plac motanii albi, nu cei negri, eşti pasibil de sancţiuni pentru rasism. Onorabila doamnă Bahmu nu ne-a spus, însă, ce dovedeşte prostia pe care a spus-o în direct despre antisemitismul îndreptat împotriva ţiganilor.


Gigi Becali - maxime originale sau apocrife


• Am promis că pe trădătorul ăsta de Dan Voiculescu o să-l distrug până când o să-l nenorocesc.
• Am vorbit cu văru-meu Giovanni şi cu Victor să facem un partid care să fim mai tari ca fraţii Kennedy. Am fi condus România. Dar n-au vrut, fraierii.

• Nici nu stiţi ce sensibilitate am eu în suflet, dar nu ştiu să mă exprim. Dacă aş şti, aş vorbi mai frumos decât Liiceanu şi Pleşu.

• Ştiţi cât de mult scuip eu televizorul la mine acasă? Cum văd un nenorocit care vorbeşte de binele public, cum îi trag un scuipat!

• Mă sperie atracţia acestui partid care o are la populaţie! Partidul Noua Generaţie are o orientare de centru: când la stânga, când la dreapta, de la caz la caz. Partidul Noua Generaţie va fi Biserica politicii româneşti, iar eu voi fi Sfântul Petru.

• Eu sunt preşedintele preşedinţilor preşedinţilor.
• Tăriceanu, VIP? Vă spun eu ce VIP e: Very Important Papagal. Auzi la el, ce tupeu obraznic!
• Eu am ajuns aici pe labele mele de urs şi pe sabia mea. Eu, cu viaţa mea, în fiecare dimineaţă, de când mă dau jos din pat, fac istorie.

• M-am lăsat de fumat fiindcă, dacă fumam, însemna că ţigara era mai puternică decât mine, şi-atunci cum mai puteam eu să conduc ţara?

• La botezul copilului lui Dică, am băut şampanie şi după aia am spart paharul fiindcă aşa sunt eu: sunt un om care am sentimente, care trăiesc.

• Steaua va purta zimbrul lui RAFO pe piept pentru un milion de euro. Asta înseamnă că Steaua nu-şi murdăreşte tricourile decât pentru suma care merită.

• Dacă marcam un gol la început, pe urmă puteam să jucăm şi la 0-0.
• N-are cum să mă bată Copos pe mine în postul Paştelui. El e UTC-ist, eu sunt creştin. Păi credeţi că Dumnezeu nu vede?

• Meritul pentru titlul câştigat de Steaua e 50% al lui Olăroiu şi 50% al lui Protasov, dar cel mai mare merit e al meu.

• M-am certat şi cu Mitică Dragomir, dar fără jigniri. El m-a făcut oligofren, eu l-am făcut zdreanţă, dar nu ne-am insultat. În schimb, Marian Iancu e obraznic şi umblă cu tot felul de jargoane, care nu e bine să le dai la presă.

2 decembrie 2009

Emisiunile trece, perlele rămâne


Din puţul fără fund, dar cu telecomandă (7)

• “Un panaceu universal nu există.” (Corneliu Vadim Tudor, Sinteza zilei, Antena 3, 22 octombrie 2009)

Aşa e, nu există un panaceu universal, decât în interiorul unei tautologii, deja devenite clasice.

• “Invitat este candidatul la preşidinţia României, Corneliu Vadim Tudor” (Mihai Gâdea, Sinteza zilei, Antena 3, 22 octombrie 2009)

Dacă avem preşidinţie şi nu preşedinţie, înseamnă că avem un viitor preşidinte, aflat la Sentiza zilei, în direct la Antina 3.

• “Câţi români îşi permite să se căsătorească în străinătate?” (Corneliu Vadim Tudor, Sinteza zilei, Antena 3, 22 octombrie 2009)

Probabil că doar Crin Antonescu îşi permite, adică proaspătul însurăţel la care s-a referit preşedintele PRM, situaţie care explică, dar nu justifică lupta veche, dreaptă şi fără de istov dintre plural şi singular. Luptă care s-ar putea încheia cu o căsătorie civilă la Bruxelles şi una religioasă în Italia. Şi un divorţ la Antena 3.

• “În situaţia mea, eu îi ascult pe toată lumea.” (Corneliu Vadim Tudor, Sinteza zilei, Antena 3, 22 octombrie 2009)

Este cea mai corectă şi justiţiară poziţie, indiferent de număr, gen şi caz.

• “Petele dificile, precum cele de iarbă şi noroi.” (reclamă, TVR1, 22 octombrie 2009)

- M-a strigat cineva?, s-a auzit un gaz din colonul descendent.

- Eu, pata dificilă!, a răspuns un glas ciocolatiu, de sub ciorapul cu chilot.

• “Probabil sigur sunt exagerări.” (Sorin Oprescu, Ştirea zilei, Antena 3, 22 octombrie 2009)

Noi, care ne îndoim de tot ce mişcă, am prefera poate fără îndoială să mai cercetăm studiind. Că aşa ne e Firea.

• “Anastasia Lazariuc: Năstica îmi spuneau…

Dan Diaconescu: Dela Anastasia, nu?” (Dan Diaconescu Direct, OTV, 23 octombrie 2009)

Nu! Năstica vine, prin încumetrire, dela Ţiriac (prieten cu Ilie Năstase), nu dela Mihai Constantinescu, prieten cu câinii vagabonzi, cu baloanele colorate, cu lumea minunată şi cu păpuşa de pe hârtie.

• “Anastasia Lazariuc: Am fost în Nepal. Am văzut Himalaya. Am prins o zi superbă!

Octavian Ursulescu: Ai prins vreme bună, nu?” (Dan Diaconescu Direct, OTV, 23 octombrie 2009)

Nu fiţi atât de sigur, d-le Ursulescu! Depinde de gust. Dacă Anastasiei i se pare superbă o zi cu grindină, cu vijelie şi cu alunecări de teren? Şi dacă e deprimantă ziua cu soare şi boare până la moderat?

• “Reporter Pro TV: Ai plănuit, ai ţinut morţiş s-o cunoşti pe Mihaela Runceanu, sau a fost o simplă întâmplare?

Daniel Cosmin Ştefănescu (criminal): O pură întâmplare!... Îi aduceam videocasete cu filme de groază, horror, nu XXX… Avea o garsonieră confort unu… o căsuţă primitoare… Din punctul meu de vedere, era mult prea multă mobilă… în casă nu trebuie să simţi că te strânge mobila… Nu era senzaţia aia de sufocare, dar era, pentru gustul meu, mult prea multă mobilă.” (Happy Hour, Pro TV, 31 septembrie 2009, Daniel Cosmin Ştefănescu)

Ucigaşul, pudic de felul lui, nu i-a dus victimei cel mai tare film de groază, care ar putea fi montat abia acum, în 2009, din aceste declaraţii dela Happy Hour, despre senzaţia de sufocare, de strânsoare. Stupefiantă şi întrebarea reporteriţei, dacă D.C.Ş. a ţinut “morţiş” s-o cunoască pe Mihaela Runceanu, înainte de a o ucide, în 1989, prin ştrangulare!

• “Pleşan are şansa să readucă din nou pe Steaua în avantaj.” (Pro TV, Gloria Bistriţa – Steaua 5-4, 28 octombrie 2009)

Unde e Pleşanul de odinioară şi de demult, când olteanul juvete marca punctând goluri între buturile porţii? Unde-i fosta Stea de altădată, ce învingea când câştiga? Pleşan este iarăşi din nou titular în primul 11, în garnitura de start, care tocmai a fost scoasă şi eliminată la penaltiuri dela 11 m chiar încă din optimi de către Bistriţa, semn că faraonii profesionişti (Pădureanu şi Halagian) sunt mai tari ca războinicii luminii, candidaţi la Cotroceni (Gigi şi Becali).

• „Omu’ e normal.” (Mircea Diaconu, Realitatea TV, 26 octombrie 2009). Dacă e vorba despre normalitatea lui Crin Antonescu, suntem de acord. Dacă e vorba despre normalitatea unei perversiuni, nu discutăm în public.

• „Alergarea cu tauri dela Pamplona vine din nevoia de a demonstra că specia umană e capabilă de supravieţuire fizică, bazică.” (Mircea Badea, În gura presei, Antena 3, 26 octombrie 2009). Mai bine bazic decât acid, pentru că un PH scăzut dă arsuri stomacale şi duce, finalmente, la ulcer. Deşi, în apă de săpun, viaţa rezistă mai greu decât în apă de oţet. Aşa că sentinţa rămâne în pronunţare.

• „Trică a fost eliminat pentru că a vrut să-i smulgă sau să-i dea peste braţ arbitrului.” (Radio România, Craiova-Vaslui 1-2, 24 octombrie 2009) Am văzut faza respectivă şi putem jura că impetuosul ginere al lui Ilie Balaci nu a vrut chiar să-i smulgă braţul arbitrului, ci doar să dea o palmă peste cartonaş. Cartonaşul, fiind roşu, nervozitatea taurului craiovean se explică. Dacă era galben, nu găseam nicio scuză.

• „Toată lumea a declarat că-l lasă pe Lucian Croitoru să-şi facă cabinetul singur.” (Monica Macovei, Fabrica, Realitatea TV, 24 octombrie 2009. Singur, bineînţeles! În acel loc, şi premierul desemnat/resemnat se duce singur, nu doar regele. Apoi trage apa. Şi totul se prelinge în canal, cu speranţe şi cabinet cu tot. Poftă bună, doamnă ministru!

• „Ion Iliescu a făcut din România o ţară tăcută, în care înfloreşte Vântu, Voiculescu, Patriciu!” (Traian Băsescu, Realitatea TV, 24 octombrie 2009)

1. Întrucât Voiculescu şi Patriciu sunt părţi egale de propoziţie cu Vântu, iar nu apoziţii, afirmaţia conţine un simplu dezacord între subiect şi predicat. Care s-ar scuza, numai dacă ar fi fost făcut într-o cameră de bordel, prin vreun port asiatic, nu la televizor, în plină campanie electorală.

2. Îngrijorător pentru Traian Băsescu este că domnia sa a făcut din România o ţară în care a înflorit, nu demult, trandafirul porocaliu al PDL, care acum se ofileşte, şi înfloresc, în schimb, Crinul liberal şi trandafirii lui Geoană. Care tot ai lui Iliescu se pare că sunt.

• „Biciul lui Boc întrupează zicala românească: să faci din căcat bici!” (Mircea Dinescu, Realitatea TV, 26 octombrie 2009). Urât spus, dar n-ar fi rău, dacă măcar ar fi aşa. Se pare, însă, că Emil Boc a făcut invers, din economia românească şi nu numai. A făcut invers şi din propria imagine şi din şansele Taifunului Băs de a mai sufla 5 ani dela Cotroceni.

• „Biciul lu’ domnu’ Boc nu mai impresionează niciun câine mort.” (Bogdan Chirieac, Realitatea TV, 26 octombrie 2009) Că de câinii vii nici nu poate fi vorba, decât, poate, în programul candidatului Corneliu Vadim Tudor!

• „Iliescu, un om sub care au înflorit marii moguli, marii magnaţi.” (Traian Băsescu, TVR, 29 octombrie 2009)

Iarăşi teza celor înfloriţi sub Ion Iliescu? Unde e imaginaţia fermecătorului Băs de odinioară? Probabil că aici e vorba de invidia că, sub mandatul său, Traian Băsescu a cultivat doar mici moguli şi mici magnaţi.

• „Cu siguranţă am să mă abţin să mă controlez.” (Dorinel Munteanu, Pro TV, 30 octombrie 2009)

• „Sunt conştient că acest gest sau tic nu-mi stă bine. Dar m-a deranjat acest comunicat sau acest decret. O să încerc să mă corectez.” (Dorinel Munteanu, Liga lu’ Mitică, Sport.ro, 31 octombrie 2009)

Fiind vorba despre propunerea lui Dumitru Dragomir de sancţionare a antrenorilor şi jucătorilor care scuipă, poziţia liderului selecţiilor din naţionala României, actual antrenor oţelar gălăţean, este cât se poate de clară, în toată confuzia ei: azi spune că o să se abţină să se controleze, mâine – că o să se corecteze. Pe de o parte, scuipătorul recunoaşte că nu-i stă bine şi vrea să se corecteze, pe de altă parte, e deranjat de decretul Ligii. Dar, întrucât Dorinel Munteanu este născut în 1968, în primele serii de decreţei (copiii veniţi pe lume după decretul ceauşist de interzicere a avorturilor), prezenţa termenului decret nu este atât de nepotrivită pe cât pare, cel puţin în gura-aspersor a fostului mare fotbalist. Măsura lui Mitică Dragomir ar avea un triplu efect: 1) eliminarea unui tic de gentleman, 2) limitarea contaminării cu gripă porcină prin flegmele aruncate la nervi pe gazonul comun şi pe pista tuturor şi 3) scutirea statului de cheltuielile pentru cumpărarea vaccinului minune.

• „Nu sunt prea superior, nu sunt nimic... dacă nu preiau conducerea unui partid puternic.” (Gigi Becali, Tu decizi, TVR1, 29 octombrie 2009)

Adevărul este că, dacă nu eşti cel mai superior sau măcar foarte superior, nu ai nicio şansă în alegeri, nici dacă ai un partid puternic, în curtea palatului. Nici dacă îl aduci pe Meme Stoica înapoi.

• „1. Oameni buni, gândiţi-vă la voi, la familia dumneavoastră!

2. Dacă nu votaţi Busola şi pe Potârcă Constantin Ninel, veţi rămâne tot în stagiul în care aţi fost de 20 de ani.

3. Vreau să schimb lumea, să schimb acea politică care ne-a făcut numai rău.

4. Vreau să fiu mai român ca românii!

5. Votaţi Constantin Ninel Potârcă, un preşedinte rom pe care România îl merită! (Constantin Ninel Potârcă, Radio România Actualităţi, publicitate electorală, 30 octombrie 2009)

Comentarii la obiect, pe puncte: 1. Domnule candidat, nu puteţi începe colocvial (voi), ca să terminaţi politicos (dumneavoastră). 2. La ce stagiu vă referiţi: cel militar, cel profesional sau cel penitenciar? 3. Lumea vor să o schimbe toate câştigătoarele dela Miss Univers, dar, faţă de ele, dvs. aţi uitat să spuneţi că vreţi să salvaţi balenele, iar asta o să vă coste în alegeri. Nu mai era necesară cacofonia: ştiam de mult de politica care ne-a dus de râpă. 4. Aţi reuşit deja să fiţi mai român ca românii, dat fiind că alor dumneavoastră li se spune rromi şi rromani. 5. Cu Traian Băsescu am avut parte de prea mult whisky, aşa că e timpul să trecem pe rom. Domnule Potârcă, v-aţi gândit dacă România vă merită pe dumneavoastră?

• „Exemplul pe care îl dă conducătorii îl iau ceilalţi.” (Gigi Becali, Radio România Actualităţi, publicitate electorală, 30 octombrie 2009)

Nu era mai simplu dacă ne spunea: „Exemplul pe care îl dă conducătorii îl ia ceilalţi”? Ca să fie totul limpede, un dezacord sănătos, de la cap la coadă. Dela un preşedinte se aşteaptă consecvenţă.

• „Eu sunt un cetăţean care trăiesc pentru mine.” (Mircea Badea, În gura presei, 29 octombrie 2009, Antena 3)

De acord ca lucrurile să fie clar departajate: ori sunt un cetăţean altruist, care trăieşte pentru alţii, ori sunt un cetăţean egoist, care trăiesc pentru mine.

• „Banii (pentru pensii şi salarii) dela FMI ar putea să întârzie şi să vină mai târziu.” (Laura Chiriac, Realitatea TV, 30 octombrie 2009)

Dezolare! Înţelesesem că întârzie venind mai devreme. Puteau să-i trimită în devans ulterior. Dar cel mai bine era să ajungă în avans înainte.

• „Din cauza unor motive tehnice, nu s-a putut face legătura la Piatra Neamţ.” (Ştefan Bănică jr., Dansez pentru tine, Pro TV, 30 octombrie 2009)

Din pricina unor considerente gramaticale, mobilul raţiunii acestei expresii formulate s-a bazat pe temelia fundamentului acestei emisiuni live, transmise în direct, care are o proprie soartă a destinului şi descătuşează izvorul ezoteric ascuns al sursei şi originea obârşiei emoţiilor afective. În acest fel, cu o mare audienţă record, Fănică Ştefan Fane Junior cel Tânăr a putut face legătura conexiunii cu pleonasmul tautologic. Numai aşa - vorba specialistul în zbenguieli, Mihai Petre (cel din juriu, cu freză bine împărţită): „Diferenţa de 0.5 puncte poate face diferenţa.” Exact: doar diferenţa face diferenţa!

• „Vă pare rău că aţi ieşit din Cupă?” (reporter GSP, către Dacian Varga, după meciul Urziceni-Braşov 0-1, 31 octombrie 2009)

Şi bietul om, slab, palid, ce să răspundă? Nu ne pare rău! E mişto, e tare, e ca lumea, e cool, e beton, e senzaţional să fii învins?

• „Fiecare familie trebuie să aibă posibilitatea de a avea o casă a lui.” (Constantin Rotaru, Antena 3, 31 octombrie 2009)

Dar soţiile ce vor face? Ne aşteptam dela candidatul socialist la preşedinţie să sublinieze nevoia ca fiecare să aibă având, dar nu ne aşteptam să susţină ca proprietar să fie numai soţul (o casă a lui)? Etica şi echitatea, şi în socialism, şi în capitalism, prevăd dreptul egal al membrilor cuplului asupra mijloacelor dobândite în timpul căsătoriei. Se poate o asemenea discriminare, tovarăşe Rotaru?

• „Vrei să spui ofu’ tău, nu auzi ce spune centralista (dela Electrica)... Ăia nu mai ştie cu cine a vorbit. Trebuie să avem un număr de înregistrare. Te duci la registratură şi-ţi depui reclamaţia... Altfel, cetăţenii poate să nu mai recupereze pagubele...” (Cristian Popescu Piedone, TeoViziunea, 2007, redifuzare la Romantica TV în 29 octombrie 2009)

Fiind în reluare, emisiunea cu Piedone de pe când era la Protecţia Consumatorilor ne-a dat speranţa că, măcar acum, şefu’tare de azi dela Sectorul 4 va face acordul între subiect şi predicat. Dar nu! Şi la redifuzare a fost la fel. Edilii iau în seamă ofu’ tău, cetăţene, doar dacă ai număr la registratură!

• „Se însoară maestrul Zamfir? Diferenţa de vârstă nu e o problemă. Sunt atâtea exemple: Augusta şi Valeriu Lazarov...” (Ioana Popescu, jurnalist, It’s show time, Antena 2, 30 octombrie 2009)

Ba tocmai că e o problemă, exact în cazul Augustei (n. 1972), ales nefericit. Dar poate că jurnalista I.P. nu a auzit că marele om de televiziune, Valeriu Lazarov (n. 1935), a murit, încă din 11 august 2009, fie-i amintirea frumoasă şi emisiunile redifuzate! Oricum, dacă va fi să fie o nuntă, ce mai sunt, azi, 44 de ani, adică diferenţa dintre Gheorghe Zamfir şi Nicoleta Beca? Se putea şi mai mult!

• „1. O să fiu preşedintele românilor şi o să vă apăr toate obligaţiile faţă de stat!

2. O să-i iau de mână şi o să-i pun la muncă pe toţi ţiganii. Dacă nu, să fiu expulzat în cea mai săracă ţară, Congo sau Africa de Sud!

3. La Tg. Jiu, mi s-a dat titlul de Obama al României... Mie nu-mi place să am titluri.

4. Cred cu tărie că voi fi ales preşedinte. Pe ceilalţi candidaţi, lumea îi cunoaşte până în măduva oaselor! Noi trebuie să ne prezentăm programele! (Constantin Ninel Potârcă, Antena 3, 31 octombrie 2009)

Îndrăzneţ program, incendiare promisiuni! Dar câteva nelămuriri nu ne dau linişte: 1. Apărarea drepturilor îi interesează pe cetăţeni, că, de obligaţii, statul se ocupă, oricum. 2. Nu a fost dezvăluită metoda prin care un singur om, fie el şi preşedinte, fie el şi rom, îi poate lua de mână pe toţi ţiganii. Mai ales dacă vrea să-i ducă la muncă. Poate numai cu cătuşe, pe infractori. Referitor la expulzarea în presupuse ţări sărace, prezidenţiabilul Ninel nu a nimerit-o cu Africa de Sud, care e chiar cea mai dezvoltată de pe continentul negru, cu vreo 500 de milarde de dolari PIB, care deţine patru cincimi din manganul pământului, două treimi din platină, jumătate din zăcămintele de aur şi de crom, diamante, uraniu, cărbuni, fier, titan, vanadiu şi antimoniu la discreţie! N-ar fi mai ieftin ca dl. Potârcă, în caz de succes electoral şi de insucces în mandat, să fie ostracizat mai aproape, în sărăcia din Luxemburg sau în mizeria din Monte Carlo? 3. Nimănui nu-i plac titlurile, decât ca să le invoce. 4. Nu s-a precizat ce tărie, de prună sau de pere?

• „Traian Băsescu, de cinci ani, macină viaţa de zi cu zi al oamenilor.” (Sorin Oprescu, Antena 3, 31 octombrie 2009)

De Halloween, acest dezacord, acest malpraxis gramatical nu dă atâţia fiori ca de obicei. Ba chiar primeşte circumstanţe atenuante.

• „Răşina munţilor, o minune OSTEOPOROZA” (supratitlul emisiunii „Lumea de azi, lumea de mâine”, OTV, 31 octombrie 2009)

Cel puţin confuză, dacă nu chiar cinică, formularea, care a stat pe ecran zeci de minute. Nu rezultă care e minunea: răşina sau osteoporoza?

• „Am mai văzut asta în Premiere League. Ei încearcă să întoarcă capul după minge.” (Eurosport 2, Arsenal-Tottenham 3-0, 31 octombrie 2009)

Bine că cacofonia a subliniat că e vorba de minge. Altfel, am fi crezut că fotbaliştii se apucă să întoarcă capul după femei şi pe terenul de joc, iar precizarea imediat următoare a crainicilor ar fi creat confuzii şi chiar emoţii: „Acuzat de viol, pe când era la Fejenoord, când a dormit o noapte la arest... Van Persie şi-a dat drumul...” Nu-i nicio problemă dacă tânărul mascul şi-a dat drumul, dar numai dacă e vorba de joc!

• „Vă întreb nu ca să mă exonerez de vreo vină şi nici ca să pledez împotriva vreunui partid.” (Mădălin Voicu, 3X3, Realitatea TV, 31 octombrie 2009)

Dacă nu e o pledoarie împotrivă, dacă nu e nici măcar o apărare contra, precis suntem în faţa unei contestări apologetice.