Minciuni, prostie si ticalosie in chestiunea Imnului Rapidului

Cata agitatie, in problema Imnului Rapidului, pornita de la nimic. De fapt, pornita de la faptul ca am raspuns la telefon, ca un naiv, acum cateva saptamani, cuiva de la o publicatie sportiva si, din cate imi amintesc, la intrebarea referitoare la Imnul Rapidului, cred ca i-am spus ca nu a existat inca nicio discutie cu nimeni din partea noii conduceri a clubului, dar ca, asa cum e normal, problema trebuie si ea reglementata, ca nu ne-a contactat nimeni si asteptam sa vedem ce va fi.

Nici vorba de vreo actiune a noastra legata de interdictii, procese, bani (100.000 de euro !?) si altele asemenea. Ii invit pe cel care a publicat textul initial pe tema asta si pe urmatorii care au preluat si au scris sau au comentat subiectul sa arate declaratia mea, inregistrarea cu discutia telefonica in care as fi afirmat asa ceva. Aici este vorba ori despre prostie, ori despre ticalosie, dar cred ca este vorba despre amandoua.

Ce ma uluieste este ca se discuta aprins si apasat despre mine, despre poezie, despre tata pe care l-as face sa se rasuceasca in mormant, despre sume, pretentii, justitie, amenintari etc, mi se trimit mesaje, unele foarte dure, se fac referiri si trimiteri la mama, la tata (sa le fie odihna usoara si memoria frumoasa!), vin catre mine semne chiar de la cunoscuti agitati din tara si strainatate, dar se pierde pe drum esentialul: nu ma intreaba nimeni daca e adevarat ce s-a publicat, daca intr-adevar am spus ce mi s-a pus in gura.

Va spun eu acum: totul este o exagerare, o rastalmacire, sunt cuvinte amestecate si scoase in zilele astea, in care presa sportiva nu prea are ce sa scrie, pentru ca nu sunt evenimente sportive.

La noi e posibil sa fii acuzat, anchetat, judecat, condamnat si executat, pentru ca abia apoi sa se constate ca nu ai legatura cu ceea ce ti s-a pus in gura, in carca, in biografie.

Andrei Paunescu, 29 decembrie 2013

Emisiunile trece, perlele rămâne (152)

Din puţul fără fund, cu telecomandă

Carici enorm de mici • Poluaţia UE • Cobori în jos, cotă unică!

• „Nevastă-sa îşi vinde cearceafurile, ca Ricci să-şi poată cumpăra una.” (Andi Moisescu, Pro TV, 24 octombrie 2013)

Vorbind despre filmul „Hoţii de biciclete”, excelentul om de media care e Andi Moisescu a reuşit o cacofonie rară, obţinând, prin ligament (ca+Ricci), frumosul cuvânt autohton „carici”. Apropo TV… Superb! Aplauze!

• „Şansele sunt enorm de mici.” (Alice Năstase, B1 TV, 19 noiembrie 2013)

Nu ştim cum de i-a scăpat această gafă excelentei ziariste şi filoloage, dar noi am prins-o din zbor şi-o dăm înapoi la popor, în pace şi onor. În general, ce e enorm nu poate fi mic, la fel cum ce e mic nu poate fi enorm, nu credeţi?

• „Nu riscă nimic Juve… tot timpul acolo în spate… Oricât ne-ar fi de antipatic Mircea Lucescu, mie nu mi-e antipatic.” (Real Madrid – Juventus Totino, Digi Sport 1 TV, 23 octombrie 2013)

Ce e acolo în spate? Noi ştiam că e în faţă, dar depinde de cum o poartă fiecare. Mai mare atenţie, băieţi, la ligamentele falice (pul+a)! Şi la fel de multă atenţie ar trebui la consecvenţă (ori e antipatic Lucescu, ori nu e) şi la exprimarea părerilor personale inutile, mai ales dacă în cauză e, probabil, cel mai bun antrenor român de azi şi de ieri (Lucescu cică le-ar fi antipatic, dar domnul Nimeni de la microfon ne-a liniştit: lui nu îi e antipatic, deşi alor lui le e?!).

• „Întâmplător, întâmplarea face ca mama tatălui meu să fie italiancă.” (Dan Diaconescu, Realitatea TV, 24 octombrie 2013)

Nea Dane, tare ar fi fost ca întâmplarea să nu fie întâmplătoare, ceea ce a devenit o tradiţie la Dan Diaconescu, direct sau indirect.

• „Afacerile au ajuns pe mâna unor afacerişti, familia Ciocan.” (Silviu Mănăstire, Realitatea TV, 25 octombrie 2013)

Tare informaţia! Nişte afaceri să ajungă pe mâna unor afacerişti? Noi ne obişnuiserăm, în România, ca afacerile să ajungă numai pe mâna politicienilor, primarilor, hoţilor, impostorilor şi a altora ca ei. Ceva trebuie făcut pentru ca asemenea anomalii să nu se mai repete, mai ales când aflăm că la butoane, aici, e familia Ciocan, care poate sparge orice, inclusiv piaţa.

• „Republica Populară Chineză să alătură ONU.” (pe ecran, Realitatea TV, 25 octombrie 2013)

Dacă China dorăştă, poa’ să să alătură undă vrea ea. Şî la carterul Ferăntari.

• „Nu coboară în jos această cotă unică.” (Realitatea FM, 31 octombrie 2013)

Păi exact asta era problema, nu „să coboare în jos”, ci, doamne fereşte!, „să coboare în sus”, cum se zvoneşte.

• „Ne ignorează.” (Realitatea TV, 1 noiembrie 2013)

Asta e situaţia. Nu trebuie să te „supăreşti” pentru atâta lucru, păpuşă! Nasol e dacă te ignoră, nu dacă te „ignorează” sau te „ignoreşte”.

• „Un cutremur mare ar putea urma în perioada următoare.” (Realitatea FM, 3 noiembrie 2013)

Da? Aoleu! Aceeaşi teamă o avem şi noi. Mai bine era dacă urma să se întâmple „în perioada trecută”.

• „Unii nu pot să plătească încălzirea, alţii nu vreau.” (Nicolae Bacalbaşa, Realitatea FM, 11 noiembrie 2013)

Noi am fi spus „vor”, dar, dacă marele medic, preşedinte al Consiliului Judeţean Galaţi nu vrea, atunci nici alţii nu „vreau”. Frumos este că, în aceeaşi emisiune, o voce feminină a confundat substantivul „ger” cu adverbele „geros” sau „rece” şi a întrebat dacă „Va fi mai ger? Va fi mai ger sau mai cald?”, de parcă substantivele au grad de comparaţie. Unii se pare că sunt mai doctori decât alţii.

• „Domnule doctor ginecolog Bacalbaşa!” (Traian Igaş, Realitatea FM, 11 noiembrie 2013)

Nu pare nimic în neregulă şi, totuşi, este o mare problemă aici: domnul Bacalbaşa e, într-adevăr, doctor, dar nu e ginecolog, fapt corectat în direct de cel în cauză, care i-a răspuns fostului ministru de Interne.

• „Poluaţia UE a ajuns la 505 milioane locuitori.” (Antena 3, 21 noiembrie 2013)

Nasoală greşeală, scrisă mare, pe ecran. Alăturarea termenului „poluaţie” de abrevierea „UE” duce cu gândul la altceva, cu implicaţii sexuale grave.

• „Să-l refacem din nou.” (Dan Şova, Antena 3, 21 noiembrie 2013)

Nu e nicio problemă, ne-am obişnuit şi cu refacerea la nesfârşit a desenelor cu autostrăzi româneşti viitoare, şi cu acest pleonasm. Dacă, însă, autostrăzile promise vor apărea, vom ierta orice guvernant pentru orice greşeală gramaticală.

• „Şi-atunci mi-a venit mie penalizări.” (Look TV, 22 noiembrie 2013)

Mai luaţi şi de la noi o penalizare, pentru grave încălcări ale acordului dintre subiect şi predicat.

• „Câte bordeie, atâtea obiceie.” (Naţional FM, 19 noiembrie 2013)

Noi ştim că aşa sună zicala, dar daţi-o-ncolo, n-o mai folosiţi atât de des, dacă formularea e incorectă. Pluralul corect e „obiceiuri”, dar, sigur, asta ar schimba rima şi s-ar alege praful de bagajul folcloric-filosofic al unor vorbitori din mass-media.

• „Piţurcă poate începe cu el din primul minut.” (Naţional FM, 19 noiembrie 2013)

Cum ar fi să înceapă meciul din minutul 12 sau 47?

• „Limuzina în care se afla el şi soţia sa, Jackie.” (România TV, 22 noiembrie 2013)

Se „afla” amândoi? Zău? Nu cumva se „aflau”, dacă „era” „ambii doi”?

Andrei Păunescu

Emisiunile trece, perlele rămâne (151)

Din puţul fără fund, cu telecomandă

Zmeul zmeurilor, un tânăr de 91 de ani

• „L-am apreciat şi îl apreciez enorm de mult de Adi Mutu, dar el nu este zmeul zmeurilor.” (Anghel Iordănescu, Sport.ro, 22 noiembrie 2013)

Apropo de „enorm de mult”: „zmeul zmeurilor” este una dintre cele mai „savuroase” perle, „uriaş de mari”, scoase din scoica  antrenorului mileniului trecut al fotbalului românesc (aşa a fost declarat). Dar de ce Mutu e al zmeurilor şi nu al căpşunilor? Ştim noi de ce: pentru că „briliantul” a început ca un potenţial „balon de aur” şi a ajuns favorit la „zmeura de aur”.

• „Antibioticele nu se iau după ce zice mama, mătuşa, bunica.” (Corina Drăgotescu, România TV, 18 noiembrie 2013)

Tocmai din Los Angeles a intervenit jurnalista să ne dea, în direct, un exemplu de dezacord crâncen între subiect şi predicat. Aşa „face” uneori ziariştii cunoscuţi „găfi” mai mari ca profesionalismul lor.

• „Ucraina arată că calificarea deocamdată nu e încă jucată.” (Franţa – Ucraina 3-0, Digi Sport 3 TV, 19 noiembrie 2013)

Moda 2 în 1 face ravagii. Ce-avem noi aici? Două prostii. O cacofonie cu pleonasm în coadă. A treia chestiune ar fi că, finalmente, Franţa s-a calificat, aşa încât profeţia nu s-a împlinit: calificarea e jucată, cu tot acel 2-0 din tur pentru ucraineni.

• „Dar totuşi Parchetul.” (Ilie Sârbu, B1 TV, 19 noiembrie 2013)

„Însă cu toate acestea”, partidul înainte de toate!

• „Foarte multă lume au tot felul de comunicări.” (B1 TV, 23 noiembrie 2013)

Dacă lumea „au” comunicări, înseamnă că oamenii aceştia „nu ştie” gramatică „pentru că fincă n-are” cultură.

• „Se-aşteaptă investiţia arabă în Formula 1, un om de afaceri din Pakistan.” (Formula 1, Digi Sport 1, 24 noiembrie 2013)

Or fi şi în Pakistan arabi, nu zicem nu, dar nu despre ăia e vorba aici, ci despre confuzia pe care o face comentatorul între musulmani şi arabi. „Arabii” sunt o mare familie de popoare (iordanieni, sirieni, palestinieni, irakieni, egipteni, algerieni, libieni, libanezi, saudiţi etc), pe când musulmanii sunt cei care cred în Coran, în Mahomed, indiferent că sunt arabi, nemţi sau chinezi. Poţi fi arab creştin, dar, dacă eşti musulman, nu înseamnă obligatoriu că eşti arab. Mai puneţi mâna pe carte, nu numai pe tastatură, microfon şi volan, băieţi!

• „Pe locul din dreapta se afla fiul primarului... un tânăr de 91 de ani.” (Antena 3, 24 noiembrie 2013, perlă culeasă de Ana-Maria)

Informaţia ne pune pe gânduri: 1) Noi ştim că tinereţea nu are vârstă, „dar totuşi însă cu toate acestea”, la 91 de ani, nu e cam complicat să vorbim despre tinereţe? 2) Dacă puştiul avea 91, câţi ani avea tătâne-său, primarul?

• „Toată lumea îşi pleacă capul.” (Mirela Zivari, România TV, 27 noiembrie 2013)

Aşa, e! Pleonasmul plecat, emisia nu-l taie.

• „Meciul tur de baraj Grecia – România de la Pireu din 15 noiembrie 2013 va fi arbitrat de portughezul Pedro Proenca....” (pe ecran, GSP TV, 17 noiembrie 2013)

Nu, nu am greşit noi, deşi pare că nu e nimic aiurea. Ia uitaţi-vă la data dintre paranteze. Totul ar fi fost corect, numai dacă informaţia nu ar fi fost plimbată cu orele pe ecran la două zile după meci, când ştiam deja cu toţii că grecii ne-au bătut cu 3-1 şi că arbitrul portughez a tras cu gazdele şi cu Santos, conaţionalul său, antrenor al Greciei. Atât. În rest, felicităm GSP TV pentru viteza cu care află şi anunţă noutăţile.

• „Băgami-aş...! Ce filmezi, mă? Băgami-aş” (pe ecran, România TV, 17 noiembrie 2013)

Vrând să arate cât de agresivi şi mitocani sunt cei deranjaţi de camera de filmare, editorii de la RTV au arătat cât de agramaţi sunt ei înşişi, uitând să pună cratima, de două ori la rând (deci nu au scuza scăpării sau a oralităţii). Înjuraţi, băieţi, dar, măcar, scrieţi corect gramatical („Băga-mi-aş”, adică mi-aş băga, compus din eu+mi+aş+băga).

• „În poartă – Tătăruşanu... Matel... Am zis Matei? Matel!... Matel l-a scos din ofsaid pe Mitroglou.” (Mihai Gâdea, România – Grecia 1-1, Antena 3 şi Antena 1, 20 noiembrie 2013)

Relocat pentru o seară în poziţia de moderator de emisiune sportivă, multilateralul Mihai Gâdea a anunţat în echipa României, cu mare siguranţă de sine şi patos, un jucător român care nu există, Matel. Deşi după câteva secunde i s-a spus în cască eroarea (ce tupeu din regie!), nu s-a lăsat şi a repetat-o, şi asta pentru că pe prompter nu există diacritice româneşti (astfel încât, de la Măţel s-a ajuns la „Matel”), iar cunoştinţele-i despre fotbal sunt limitate. Perseverent, domnul Gâdea a făcut aceeaşi greşeală a treia oară, când a comentat, după finalul partidei, că acelaşi presupus fundaş al nostru, „Matel”, l-a scos din ofsaid pe marcatorul grec. Gafa ne aminteşte de celebra lectură eronată mai veche, tot de pe un prompter  idiot fără diacritice, a aceluiaşi Mihai Gâdea: „Gâsca de soc”, în loc de „Gaşcă de şoc”, de faţă cu Ion Cristoiu, care a şi remarcat greşeala.

Andrei Păunescu

Emisiunile trece, perlele rămâne (150)

Din puţul fără fund, cu telecomandă

Parodii haioase şi nostime, adevărate şi autentice

• „Este o parodie, dar, practic, nu parodiază nimica... Sunt sigur, de fapt, nu ştiu sigur.” („El Proyecto”, TVR 1, 14 noiembrie 2013)

Asta da piesă! Ăsta da vorbitor! Oamenii obişnuiţi ar numi confuze şi contradictorii cuvintele solistului, care şi-a prezentat piesa într-una dintre pauzele de la extragerea Loto 6 din 49. Oamenii răi ar spune că parodia se străduieşte să facă mişto, dar nu reuşeşte, tocmai din cauză că autorii sunt nesiguri pe meseria lor. Noi, fiind buni la inimă, spunem că este vorba despre un „proyecto” complex, în care totul este posibil: să fie o parodie care nu parodiază, bazată pe o certitudine incertă.

• „Fundaţiile domnului Voiculescu a salvat foarte multe vieţi.” (Antena 3, 16 noiembrie 2013)

Poate se înfiinţează în cadrul fundaţiilor un departament pentru salvarea de la penibil a vorbitorilor agramaţi şi pentru apărarea acordului dintre subiect şi predicat.

• „Piţurcă să hotărească.” (Emeric Jenei, Sport.ro TV, 17 noiembrie 2013)

Noi spunem că Piţurcă nu ar mai trebui nici să hotărască, nici să „hotărească”, decât că lasă pe altcineva la Naţională, pentru că e mult prea puţin ce a reuşit echipa în ultimul său mandat. Venerabilul antrenor Jenei e prea drăguţ cu fostul lui elev, Piţurcă.

• „Este o performanţă unică pe care nu ştiu de câte ori poţi în viaţă să o atingi .” (Sport.ro TV, 17 noiembrie 2013)

Noi ştim de câte ori poţi trăi o performanţă unică: o singură dată, că de-aia e unică. Vedeţi ce simplu este, dacă ai proprietatea termenilor?

• „Un creştin adevărat autentic – Dumitru Stăniloae.” („Universul credinţei”, TVR 1, 17 noiembrie 2013)

Doamne al tuturor (creştini, iudaici, musulmani, budişti, hinduişti...), dă-le comentatorilor TV astăzi mintea de pe urmă, ca să nu ne mai trântească pleonasme la ore de maximă audienţă, şi încă la emisiuni dedicate culturii şi credinţei. Se zvârcolesc în morminte marii cărturari, mai ales când tocmai despre ei se vorbeşte în acest fel agramat.

• „O carte de Daniel Turcea, prezentată ca în fiecare săptămână de...” („Universul credinţei”, TVR 1, 17 noiembrie 2013)

Ni se pare cam mult să fie prezentată săptămânal o carte a lui Daniel Turcea, regretatul poet, mort la numai 34 de ani. Sau, poate, exprimarea prezentatorului a fost defectuoasă şi doar rubrica este la fel în fiecare săptămână, nu şi numele autorului recenzat.

• „Stejarul a fost plantat în 1935 în cinstea celor care au căzut în Războiul de Reintegrare naţională.” (România TV, 17 noiembrie 2013)

Alo! Urgenţele? Să vină Salvarea sau Poliţia să îi ia de prin studiouri pe idioţii care nu ştiu nici măcar că războiul a fost de „Reîntregire”, nu de „reintegrare” naţională. Ocupaţi cu clişeele de azi (integrare europeană, integrarea romilor, reintegrarea socială a puşcăriaşilor etc), analfabeţii de pe la televiziuni le mută şi în expresii care ar trebui ştiute perfect şi când vorbesc în somn.

• „Haioase şi nostime.” (Dan Chişu, România TV, 17 noiembrie 2013)

Doar atât? Adică sunt „haioase şi nostime”, dar nu sunt „amuzante, glumeţe şi vesele?” Ce-i sărăcia asta în a exprima „hazliul comic”? Se vede treaba că „Noaptea devoratorilor de publicitate” n-a mâncat şi pleonasmele din dotare.

• „Cea mai ridicată temperatură: 3 grade Petroşani. Cea mai scăzută temperatură: 13 grade Ploieşti.” (pe ecran, Antena 3, 17 noiembrie 2013)

Sunteţi siguri că vă referiţi la aceeaşi zi, din aceeaşi eră? Dacă da, atunci vă anunţăm solemn că 3 este mai mic decât 13, respectiv că 13 grade reprezintă o temperatură mai ridicată decât 3 grade, fie ele Celsius sau Fahrenheit.

• „Imagini filmate la Bihor... imagini, aşadar, de la Bihor.” (Antena 3, 17 noiembrie 2013)

Moda asta a folosirii prepoziţiei „la” în loc de „în” e veche, de pe vremea când a început să se spună „Plec la Moldova”, în loc de „în Moldova”, cum e corect. De obicei, când e vorba despre un teritoriu mai mare (continent, ţară, provincie, regiune, judeţ), trebuie folosit „în”, iar când e vorba despre o localitate – „la”. În ultimii ani, ignoranţa şi incultura prezentatorilor şi a editorilor de ştiri sporesc confuzia. Cel mai probabil e că oamenii ăştia nu ştiu că Bihorul este un judeţ, nu o localitate.

• „Biciclistul a fost lovit din plin de autoutilitară.” (România TV, 18 noiembrie 2013)

„Din plin” exprimă, oarecum, satisfacţia pentru un fapt desfăşurat plenitudinar. Ce satisfacţie o fi să spui că un biciclist a fost călcat de o maşină mare? Aici trebuia spus „în plin”, care înseamnă cu totul altceva. Săracul biciclist! Biata limbă română!

Andrei Păunescu

Emisiunile trece, perlele rămâne (149)

 Din puţul fără fund, cu telecomandă

Se va avea loc fericitul eveniment

• „Acest tunel (Marmaray - Istanbul) va pleca de pe malul asiatic şi va ajunge pe malul european.” (B1 TV, 29 octombrie 2013)

Deducem că tunelul are un singur sens. Se merge doar dinspre Asia spre Europa? Invers nu? Ce fac călătorii care sunt pe malul european şi vor să ajungă pe cel asiatic? Ei nu sunt oameni? Nu au drepturi? La ei nu s-a gândit nimeni? Proiectanţii fac discriminări? Sau tunelul e bun, dar e prost doar vorbitorul de la B1 TV care a ilustrat ştirea?

• „E nepermis ca România să nu îşi asigure 100% hrana de care are nevoie.” (Traian Băsescu, B1 TV, 29 octombrie 2013)

Haideţi, domnule preşedinte, chiar aşa? Chiar putem să avem 100% hrană autohtonă? În cazul acesta, vă rugăm să puneţi degeţelul pe hartă şi să ne arătaţi unde să facă ţăranii români plantaţiile care să ne asigure, din producţie total autohtonă, banane, papaya, fructul pasiunii, mango, kiwi, avocado, măsline, ananas, cocos, caju, portocale, lămâi, goji, grapefruit, pomelo, ghimbir, curmale. În plus, arătaţi-ne pe ce cursuri de apă pot creşte fiinţe de ape străine (propunem rechini în Insula Mare a Brăilei, propunem ton de la Zimnicea la Bechet, iar somoni de la Calafat la Baziaş sau de la Arad la Deva, mereu în amonte). Dacă deja avem struţi şi canabis-marijuana din producţie românească, toate celelalte sunt un fleac. Iar pentru consumatorul naţional nr. 1, putem face scotch whisky original alături de horincă, pe Valea Izei, iar vin de Porto şi Tokay, chiar acasă, la Murfatlar.

• „Traian Băsescu doreşte să facă cât mai mult rău.” (Antena 3, 31 octombrie 2013)

Asta pentru „că ca marinar” a fost dur şi dur rămâne şi „ca conducător” pe uscat.

• „Centura Iaşului a devenit cunoscută după ce un stâlp a fost uitat în mijlocul drumului.” (pe ecran, Antena 3, 1 noiembrie 2013)

Două greşeli într-una singură: absolut corect era „Iaşilor”, dar, dacă tot aţi ales singularul, măcar nu mâncaţi „i”-ul: trebuia scris „Iaşiului”. Plus tâmpenia de lăsa stâlpul în drum, care a făcut posibilă şi necesară ştirea.

• „Mâncările care le gătesc.” (reclamă, Antena 3, 31 octombrie 2013)

Bucătăresele care promovează tigaia Dry Cooker or fi bune la făcut mâncare, dar înghit şi prepoziţiile „pe” de la acuzativ, ca pe cartofii prăjiţi.

• „La anul se va avea loc fericitul eveniment.” (Cristian Sabbagh, Kanal D, 25 octombrie 2013)

Între un oftat adânc şi o tăcere cu subînţeles, realizatorul patetic nu a mai avut în vedere şi faptul derizoriu că fraza sună strâmb, dacă nu chiar agramat. Corect era ori „va avea loc”, ori „se va întâmpla” fericitul eveniment.

• „Nouă ne-ar place să jucăm.” (Laurenţiu Roşu, Sport.ro, 27 octombrie 2013)

Sigur că, de la un fotbaliator, nu putem avea aşteptări maxime, în ceea ce priveşte exprimarea, „dar totuşi însă cu toate acestea”, se cuvine să spunem că forma corectă este „ne-ar plăcea”.

• „Ionuţ Marta, alături de Sorin Blejnar, sunt cercetaţi de DNA.” (România TV, 31 octombrie 2013)

Corect era „este cercetat” („alături de” nu coordonează, ci subordonează în propoziţie). Dar poate că prostovanul incult a crezut că Ionuţ şi Marta sunt două persoane diferite. Cât priveşte „cercetarea” echipei fostului şef al Fiscului, Blejnar, să ne prefacem că aşa este.

• „Au mai fost aici doi apropiaţi a lui Gigi Becali, mâna dreaptă Ionuţ Luţu şi un om de afaceri din Constanţa.” (România TV, 31 octombrie 2013)

E bine de ştiut că pe mâna dreaptă a lui Gigi Becali o cheamă Luţu. De asemenea e bine de ştiut că mâna dreaptă îi este printre apropiaţi (cu ea numără banii şi face brânză sau iaurt). Abia apoi e bine să precizăm că trebuia spus „ai lui Gigi”, nu „a lui”, pentru că e vorba despre doi apropiaţi.

• „Angajamentul guvernelor că se vor diminua numărul ordonanţelor.” (Sergiu Andon, Antena 3, 31 octombrie 2013)

De la un ţâşti-bâşti nu avem mari pretenţii, dar, de la un ziarist-avocat cu vechime, avem pretenţia să nu auzim un asemenea dezacord strident.

• „Toate atribuţiile sunt transferate Fondului de Garantare al Depozitelor.” (România TV, 1 noiembrie 2013)

Alo! Nu Fondul este „al” Depozitelor, ci Garantarea este „a” Depozitelor, Corect este „a”, la feminin.

• „Şoferii strâng chiar şi 400 de lei pe zi, bani negri ce nu sunt impozitaţi.” (România TV, 1 noiembrie 2013)

Bine că ne-aţi spus că banii negri nu sunt albi. Noi credeam că „banii negri” sunt legali, impozabili. Ne-aţi luat o piatră de pe inimă, vălul de pe minte şi capacul de pe evaziune.

Andrei Păunescu