Să fim mai frumoşi

Am scris, special pentru noaptea de Anul Nou 2012-2013, un cântec nou (iarăşi, la iniţiativa regizorului Cornel Diaconu), pe care vi-l vom cânta la concertul din Parcul IOR (Cuza), în 31 decembrie 2012, pe la ora 19. Ţineţi minte textul refrenului şi o să învăţăm împreună cântecul, la spectacol:

Să fim mai frumoşi

Refren:
Să fim mai frumoşi
Şi mai norocoşi
Şi, fără vreo mască,
Iubirea să crească,
Iar, de Anul Nou,
Ne facem cadou
Acest carnaval
Şi-un trai mai normal.
..............................
Să fim mai curaţi,
Să fim mai bogaţi,
Cântaţi, vă rugaţi
Să fim iarăşi fraţi,
Să fim sănătoşi,
Şi tineri, şi moşi,
Iar gândul cel bun,
Din suflet vi-l spun...

Toţi anii cei vechi
Îi punem perechi,
Doar în calendare
Să stea fiecare
Ascuns pe sub măşti,
Iar vechile găşti
Să n-aibă vreo arcă,
Să nu se întoarcă.

Refren...
..........................
Să punem pe foc
Orice nenoroc,
Că anul ce vine
Arată mai bine,
De revelion,
Se-aude un zvon
Că ţara va creşte
Din nou româneşte.

Se-aud la fereşti
Colinde cereşti,
Cântări îngereşti,
Speranţe şi veşti,
De muncă să fie,
Că bani o să vie,
Când pâinea se coace,
E semnul de pace.

Refren...

Andrei Păunescu, decembrie 2012
(în poză, de la stânga la dreapta, Vlady Săteanu, Andrei Păunescu şi Ionel Tănase Tase, adică trupa Totuşi)

http://www.youtube.com/watch?v=fkFxKU7cOmk&feature=youtu.be

Iobag la patron, iobag la stat (live, decembrie 2012)

http://looktv.ro/pe-bune/video/moment-muzical-cu-andrei-p-unescu-la-emisiunea-pe-bune

Emisiunile trece, perlele rămâne (112)

Din puţul fără fund, cu telecomandă

Gigi despre „liberalul” Eminescu

• „Au fost în aceeaşi perioadă Eminescu şi fraţii Brătianu. De ce n-a condus Eminescu partidul (liberal)?” (Gigi Becali, Realitatea FM, 19 decembrie 2012)

De ce nu a pus mâna Eminescu pe putere în Partidul Liberal, cum spune Gigi că va face el, când o să-i lase Crin Antonescu moştenire PNL-ul? Poate din simplul motiv că Brătienii erau liberali şi Eminescu era conservator? Ne miră mai mult confuzia de natură istorică a proaspăt-alesului deputat liberal Gigi, decât previzibila lipsă de reacţie a oamenilor de televiziune, aflaţi în emisiune, care, probabil, nu au auzit nici de Brătieni şi nici măcar de Eminescu, ci, poate, doar de Partidul Conservator ăl de azi, şi asta numai pentru că Traian Băsescu l-a înjurat ani şi ani pe mogulul-soluţie imorală Dan Voiculescu.

• „Şerban Huidu va fi obligat să plătească 360.000 de euro daune morale victimelor care au decedat, câte 120.000 pentru fiecare victimă, deşi s-au solicitat 800.000 de euro... Victimele nu au fost prezente în persoană la procesul de la Braşov.” (Realitatea FM, 18 decembrie 2012)

Era chiar imposibil ca victimele decedate să fie de faţă, mai ales că tragedia s-a produs deja de mai bine de un an.

• „Doişpe partide.” (Dan Diaconescu, OTV, 16 decembrie 2012)

Două greşeli într-un cuvânt. Cum se poate aşa ceva? Senzaţional! La OTV, Dan Diaconescu poate orice (nu şi în alegerile parlamentare!) 1) Nu se vorbeşte în public cu numerale de trotuar sau de sufragerie, ci cu forme literare. 2) Dacă, totuşi, folosim numerale colocviale, măcar să le acordăm ca lumea cu substantivele. Deci, trebuia „douăşpe” în loc de „doişpe” şi trebuia „douăsprezece” în loc de „douăşpe”. Nu-i aşa?

• „Lucruri ce mi se pare interesante... Clinton a avut sex cu Monica Lewinsky.” (Mihai Gâdea, Antena 3, 16 decembrie 2012)

Lăsând la o parte dezacordul dintre subiect şi predicat (oricui i se-ntâmplă), ne surprinde că tocmai directorul singurului post românesc afiliat la CNN nu ştie că fostul preşedinte american nu „a avut sex” („had sex”), ci „a avut trabuc” la întâlnirea din Biroul Oval cu stagiara de la Casa Albă, fapte despre care a şi jurat în faţa instanţei şi a fost reales, în consecinţă, cu admiraţie, de popor, pentru al doilea mandat.

• „Premisă de pornire.” (Radu F. Alexandru, România TV, 18 decembrie 2012)

Politicianul - intelectual subţire cu pleonasme rafinate se ţine. Şi cu asta, „deznodământul epilogului de început a debutat”, iar „premisa de încheiere e finalizată în sfârşit”.

• „Nimeni nu-şi doresc ca ţara să meargă prost.” (Dan Cărbunaru, România TV, 17 decembrie 2012) • „Toată lumea se plângeau că ei sunt de vină.” (Alessandra Stoicescu, Antena 3, 14 decembrie 2012) • „Să vedem cât plăteşte constănţenii.” (Antena 3, 15 decembrie 2012) • „Are mai multe poziţii care ne pune în confort.” (Antena 2, 16 decembrie 2012)

Se vede că nu există limite de creativitate, când e vorba ca specialiştii în comunicare mediatică să facă prost acordul dintre subiect şi predicat, în ambele feluri posibile: subiect la singular cu predicat la plural şi viceversa. Vorba celor de la „Planeta Moldova” în piesa mai veche „Alimentara”: „Poftiţi şi cumpăraţi! Avem di tăte...”

• „Încă o dată reiterez faptul că suntem singura forţă de opoziţie din ţară.” (Dan Diaconescu, Realitatea TV, 17 decembrie 2012)

Iar noi „repetăm, reiterăm din nou iarăşi a nu ştim câta oară”: „ocoliţi şi evitaţi pleonasmele tautologice”!

• „Traian Băsescu le-a cerut reprezentanţilor puterei.” (Denisa Pascu, România TV, 17 decembrie 2012)

Putoarei? Putorii? Puterii? Nu ştim exact ce aţi vrut să spuneţi, stimată domnişoară.

• „Probabil că mai mult ca sigur el va apărea.” (Ovidiu Isăilă, România TV, 18 decembrie 2012)

Hotărâţi-vă! Ori probabil, ori mai mult ca sigur.

• „Crin Antonescu spunea altceva decât spunea Crin Antonescu.” (Paula Rusu, România TV, 19 decembrie 2012)

Era vorba, desigur, despre o neînţelegere între Crin Antonescu şi premierul Victor Ponta, dar lăsaţi-o că merge şi aşa. Liderul PNL a arătat că se pregăteşte asiduu pentru Cotroceni. Probele de răzgândire şi de contrazicere le-a trecut deja cu brio.

• „Preţurile pornesc de la 70 de lei şi pot depăşi chiar şi 30 de lei.” (Realitatea TV, 13 decembrie 2012)

Zău? Tare de tot ce fac preţurile astea de sărbători, când vorbitorii de la TV sunt lăsaţi să spună orice absurditate, fără să piardă la salariu niciun leu.

• „Tramvaiul a lovit maşina din plin.” (România TV, 19 decembrie 2012)

Corect era „în plin”. Aşa, sună de parcă tramvaiul s-a delectat, lovind cât a vrut în biata maşină.

• „La începutul anului acesta.” (Digi Sport 3 TV, 18 decembrie 2012)

Pardon! Dezacord în caz. Trebuia spus „acestuia”, în acord cu „anului”, care e la genitiv.

• „Mă-ntorc iarăşi la discuţie.” (Paula Rusu, România TV, 18 decembrie 2012)

Nu era mai bine „să reveniţi din nou a doua oară încă o dată”, fără pleonasm?

• „Două referenduri.” (Miron Mitrea, B1 TV, 18 decembrie 2012)

Obosit după atâţia ani de şoferie, de sindicalism, de ministeriat, de politică social-democrată, de procese şi de viaţă parlamentară, domnul Mitrea nu a mai avut putere pentru forma întreagă a substantivului şi a luat-o pe scurtătură.

• „Cineva care minte i se dilată pupila... Delegaţia împreună cu duhul partidului se duc acolo.” (Mihai Gâdea, Antena 3, 16 decembrie 2012)

Ce s-ar întâmpla dacă li s-ar dilata pupilele celor ce fac dezacorduri la televizor? Am avea pe micile ecrane numai vobitori cu ochii cât cepele.

• „Un tablou complicat, plin de mici istorioare.” (Realitatea FM, 17 decembrie 2012)

Cât de gingaş, cât de preţios este acest instantaneu cu pleonasm şi diminutiv în „micuţa codiţă”.

• „N-am spus că tai capul la cineva.” (Gigi Becali, Realitatea FM, 19 decembrie 2012)

Chiar dacă vorbim degeaba, tot spunem că trebuie evitat acest ligament de tip falic (pul+a), mai ales când vorbitorul este grăbit şi face ligamentul sonor şi mai dur.

• „Un mamut mare şi bolnav.” (Cristian Tudor Popescu, România TV, 19 decembrie 2012)

Interesant era să vedem un „mamut mic”. Sau un „colibri uriaş”. În literatura SF se poate orice.

Andrei Păunescu

Emisiunile trece, perlele rămâne (111)

Din puţul fără fund, cu telecomandă

Că care este situaţia la servici?

• „Cum îl cheamă pe Rudolph?” (Realitatea FM, 6 decembrie 2012)

Deşi aşa pare, întrebarea nu e pusă de reporter unor copii tâmpiţi, ci la modul cât se poate de serios. Vorbitorul a vrut să fie spiritual, în atmosfera Crăciunului care se apropie, dar n-a reuşit decât să pară mai prost decât renul Rudolph.

• „N-o să spun niciodată acum (numele premierului).” (Traian Băsescu, România TV, decembrie 2012)

Răzgândacul naţional, chiar când greşeşte exprimarea, tot în spiritul său o face: niciodată poate fi acum, acum poate fi niciodată.

• „De marţi, toată lumea este la servici.” (Victor Ponta, Pro TV, 9 decembrie 2012)

• „... Încă când vom stabili.” (Victor Ponta, B1TV, 11 decembrie 2012)

La o susţinere parlamentară de aproape 70%, premierul poate impune, prin lege organică, atât schimbarea formei corecte a substantivului „serviciu” în „servici”, cât şi eliminarea cacofoniilor grave din lista de greşeli de exprimare.

• „Să încearcă să treacă.” (Costi Rogozanu, Realitatea TV, 10 decembrie 2012)

Problema nu e „să încearcă”, ci „să nu reuşeşte”.

• „Să vedem cine vor conduce companiile naţionale.” (Rareş Bogdan, Realitatea TV, 10 decembrie 2012)

În situaţii de acest fel, pronumele relative „cine” şi „care” sunt la neutru singular, deci trebuia folosită formula „va conduce”, nu „vor conduce”.

• „Judeţ preponderist USL-ist... Este firesc şi normal.” (Realitatea FM, 10 decembrie 2012)

La aşa inventivitate lexicală „nefirească şi anormală”, aşa pleonasme! La mai mare!

• „Acolo decât se votează.” (Gigi Becali, România TV, 10 decembrie 2012) • „Garcea eşti decât tu.” (Mugur Mihăescu, Antena 2, 12 decembrie 2012)

Spiritul poliţaiului care vorbeşte o limbă română greşită se întoarce şi atacă. Victime sunt, aici, chiar interpretul personajului Garcea şi Gigi Becali, personaj el însuşi. Corect era „numai”, pentru că „decât” se foloseşte doar la forma negativă a verbelor.

• „La munte va fi lapoviţă şi ninsoare.” (România TV, 20 octombrie 2012) • „Constituţia şi Legea Partidelor îmi permite.” (Norica Nicolai, România TV, 29 noiembrie 2012)

Ambele este? Ambele permite? Dacă şi dezacordul dintre subiect şi predicat este natural, legal şi constituţional, atunci nu mai avem nimic de zis.

• „Costul tratamentului va costa 20.000 euro.” (Mihaela Borcea, România TV, 28 octombrie 2012)

Presupunem că, atunci când „costul costă”, şi „preţul preţuieşte” exact cât face, adică mult, pentru eliminarea mercurului din corp.

• „Am un singur regret, că doamna Elena Udrea nu candidează la Cernăuţi... Republica Moldova era în România.” (Cristian Ţânţăreanu, România TV, 29 octombrie 2012)

O singură precizare, dar importantă: Cernăuţi este capitala istorică a Bucovinei de Nord, care nu e totuna cu Republica Moldova (Basarabia, adică). Nici măcar Stalin nu a îndrăznit să confunde ceea ce a confundat Cristian Ţânţăreanu, ca dovadă că a dat Ucrainei, samavolnic, Bucovina de Nord, iar din Basarabia a făcut o Republică Sovietică Socialistă, Moldovenească.

• „La caz a participat FBI şi Secret Service.” (B1TV, pe ecran, 11 decembrie 2012)

Dacă amândouă organismele „a” participat, înseamnă ca „a” lucrat bine împreună, ca o singură echipă, cum e normal în astfel de situaţii de infracţiuni informatice transnaţionale.

• „Domnul Pavelescu care l-am urmărit.” (Rareş Bogdan, Realitatea TV, 11 decembrie 2012)

Alo, alo, copii şi fraţi! Staţi puţin şi vedeţi că v-a căzut din căruţă prepoziţia „pe” a acuzativului.

• „Ei se vor bătea.” (Dan Turturică, B1TV, 11 decembrie 2012)

Mare ziarist, mare limbaj! Cu astfel de oameni, noi zicem că ne-am putea „bătea” (nu bate), de la egal la egal, cu orice turturici de pe crăcile presei mondiale.

• „Nelu Iordache ar fi fraudulat milioane de euro.” (Antena 3, 20 noiembrie 2012)

Spuneţi-ne în ce dicţionar găsim acest termen, că noi nu l-am văzut nici la neologisme, nici la barbarisme.

• „Slavă Domnului că este chinezi cu bani.” (Realitatea FM, 1 Decembrie 2012)

Este chinezi, şi încă mulţi! Foarte mulţi. Cei mai mulţi. Tot mai mulţi. Mai mulţi chiar decât agramaţii din audio-vizualul nostru.

• „Programe de finanţări mafioate.” (Realitatea FM, 2 decembrie 2012)

Imaginaţia semidocţilor din televiziunile noastre nu are limite. Conform principiului de construcţie din această perlă, înseamnă că exprimarea este „semidoactă” şi „grotească”.

• „Foarte multe adolescente minore.” (Realitatea FM, 5 decembrie 2012)

Am vrea să ştim noutăţi şi despre adolescentele majore, şi despre cele bătrâne.

• „S-ar putea probabil s-avem probleme.” (Realitatea FM, 5 decembrie 2012)

Aşa e cu „posibilităţile probabile” pleonastice, „ne creează şi ne fac” „probleme şi necazuri”.

• „Victor Ponta nu are cum să ştie aceste mici amănunte.” (Silviu Mânăstire, Realitatea FM, 6 decembrie 2012)

Normal că nu! Primul ministru ştie numai „marile amănunte” şi „detaliile uriaşe”.

• „Şaizecişidoi de mii poartă numele Niculae.” (Realitatea FM, 6 decembrie 2012)

Înseamnă că „şaizecişidouă” de mii se numesc Nicoleta sau Niculina.

• „Trebuie să vă spun că astăzi sunt aşteptaţi la urne peste opt milioane de alegători, care să-şi aleagă senatorii şi deputaţii.” (Realitatea FM, 9 decembrie 2012)

Doar atâţia am rămas? OK, listele de la referendumul din iulie 2012 or fi fost umflate cu vreo două milioane, dar nici chiar aşa, să fi scăzut populaţia României cu 10 milioane, în doar patru luni!

• „Pot prevede să crească taxele.” (Realitatea FM, 12 decembrie 2012)

Corect era „pot prevedea”.

• „Mă ameninţă pe mine că mă omoară un pic... Plăteau o sumă astronomică către primărie” (Dan Diaconescu, OTV, 5 decembrie 2012)

Până la urmă, Victor Ponta l-a omorât de tot pe D.D. la alegerile din Gorj, dar cacofonia a supravieţuit: e nemuritoare.

• „Întotdeauna trebuie să alegi între două alternative.” (Cozmin Guşă, Realitatea TV, 6 decembrie 2012)

Două alternative ar însemna patru variante, aşezate două câte două. Dar aici era vorba de două variante, adică de una bucată alternativă (ori, ori).

• „Creţeanu, complicele lui Ioana Băsescu.” (Cozmin Guşă, Realitatea TV, 6 decembrie 2012)

Să însemne asta că domnul Guşă ştie, din intimitatea familiei Băsescu, că Ioana era „băieţelul lui tata”? Altfel nu ne explicăm forma greşită de la femininul genitiv (corect era „Ioanei”).

• „Dacă va veni cineva să ne explice că care este situaţia.” (Ovidiu Herea, după meciul Rapid – Oţelul Galaţi 2-3, Digi Sport 1 TV, 8 decembrie 2012)

Greşeala, neforţată, a fost cauzată, probabil, de insolvenţa declarată a Rapidului, dar tot cacofonie se numeşte, chiar dacă vine din gura unui fotbalist. Şi se pare că exact asta e situaţia echipei din Giuleşti, din păcate: una cacofonică rău de tot, în care s-a afundat până la gleznişoare, până la jambiere, până la ţâţişoare, până la gâtlej, poate chiar până în divizia C.

• „Potrivit legii, nu se prea poate.” (Iosif Buble către Traian Băsescu, Antena 3, 9 decembrie 2012)

Aiurea! Potrivit legilor româneşti şi regimului Băsescu, totul se „prea” poate, totul este discutabil, interpretabil, contestabil. Chiar corectitudinea gramaticală şi cea stilistică a reporterilor TV.

• „Veştile bune a stârnit un val de entuziasm.” (Realitatea TV, 10 decembrie 2012)

Nouă ne-a stârnit un tsunami de tristeţe vestea că, nici de sărbători, vorbitorii de la TV nu au învăţat corect limba română. Poate îi scriu lui Moş Crăciun (dacă ştiu să scrie) să le aducă nişte gramatici de gimnaziu.

Andrei Păunescu

Canalii şi lichele

În lumea noastră, astăzi, au dispute

Canalii şi lichele, pe redute,

Vor locul de pe tronul din cetate,

Nu ştiu ce să votez: le-aş vrea pe toate.

Nu le dezamăgesc, le las să spere

Că o s-ajungă toate la putere,

Se bat cumplit, niciuna nu se plânge,

Vor să învingă. Noi plătim cu sânge.

În lupta strâmbă, uite cum le creşte

Un eroism tradus în româneşte

Ce are colţi lucioşi şi minte trează,

Când mint, împroaşcă, fură şi trădează.

Şi ce partidă dură se dispută

Ca să câştige dreptul să mai pută,

Ventuze să ne fie, an de an,

Cu limba agăţată de ciolan.

Andrei Păunescu,

(din volumul Iobag la patron, iobag la stat, 2012)

Emisiunile trece, perlele rămâne (110)

Din puţul fără fund, cu telecomandă

Constatez testuri şi ministre

• „Nu trebuie să fii profesor ca să nu constatezi cum se copie ceva.” (Mihai Răzvan Ungureanu, preluat de Antena 3, 3 decembrie 2012)

Ultima poleială, rămasă pe imaginea fostului premier, era de intelectual fin. S-a dus şi aia!

• „Domnule preşedinte, lăsaţi-mă pe mine cu testurile astea.” (Marian Vanghelie, Realitatea TV, 1 Decembrie 2012)

Mostră din sacul fără fund al imaginaţiei lexicale a primarului Sectorului 5! Aici, în dialog cu Corneliu Vadim Tudor.

• „Un român mânca 25 de kilometri de carne. Consumul a crescut cu 6 kilograme.” (România TV, 23 noiembrie 2012)

Două lucruri contrariază aici: mai întâi, aflărăm că, mai nou, carnea se măsoară în kilometri. Abia ce ne obişnuirăm cu noua unitate de măsură şi visul ne fu spulberat: s-a revenit la kilogram. Mai gustoasă părea fleica la metru decât la kil.

• „Preşedintele deleagă formaţia politică care are cel mai mare număr de voturi.” (Zoe Petre, Antena 3, 27 noiembrie 2012)

Ce „că+care” de excepţie, în direct, la oră de vârf, din partea unei venerabile doamne profesor universitar!

• „Note care trebuie să le atingi.” (Loredana Groza, Pro TV, 25 noiembrie 2012)

După această greşeală, propunem ca emisiunea „Vocea României” să se numească „Prepoziţia României”, iar Loredana Groza să fie rebotezată Loredana Groaza.

• „Argumentele au venit din partea unei foste ministre, pricepută la absorbţie.” (Victor Ponta, Antena 3, 4 decembrie 2012)

Premierul îşi permite, chiar şi fără ordonanţă de urgenţă gramaticală, să dea cuvântului „ministru” varianta feminină inexistentă în dicţionare, dar se pare că numai în frazele în care face şi aluzii sexuale.

• „O să fie o mică perioadă de acalmie, cam de vreo zi.” (Pro TV, 4 decembrie 2012)

Acest pleonasm „înseamnă şi reprezintă în jur de aproximativ circa 24 de ore şi ceasuri”?

• „S-au fript cu ciorbă şi suflă şi-n iaurt.” (Răzvan Dumitrescu, Antena 3, 28 noiembrie 2012)

Nu neapărat ligamentul „bă+şi” ne amuză, ci continuarea care „suflă”, plină de sens şi, parcă, de mişcare gazoasă şi miros.

• „Merge bine, se autoserveşte singură.” (România TV, 29 noiembrie 2012)

„Pleonasm tautologic şi eroare din greşeală”!

• „Vechea conducere au făcut un contract.” (Antena 3, 29 noiembrie 2012)

Nu acceptăm aici pluralul nici dacă este vorba despre o conducere colectivă.

• „Bucăţi din ceea ce e azi România a stat sute de ani.” (Realitatea TV, 29 noiembrie 2012)

Alo, cu predicatul vă rugăm? Vă rugăm să vă acordaţi singur cu subiectul, căci oamenii de televiziune nu o fac.

• „Să facem un scurt rezumat: care e miza?” (Antena 3, 5 decembrie 2012)

Miza e să facem şi un „rezumat exhaustiv şi complet”, despre pleonasme.

• „E o chestiune care n-am cum să n-o remarc.” (Radu Tudor, Antena 3, 21 noiembrie 2012)

Noi nu avem cum să nu remarcăm lipsa prepoziţiei obligatorii „pe”.

• „Costul de repatriere ale corpurilor neînsufleţite.” (România TV, 27 noiembrie 2012)

Inexplicabil acest dezacord, neforţat, căci la plural nu era decât substantivul corpurile.

• „De-acolo vine tipul acesta de represiune.” (Adrian Ursu, Antena 3, 3 decembrie 2012)

Dar tipul ălălat de ligament falic de unde vine?

• „Noua încadrare juridică schimbă cu totul radical situaţia lui Cristian Cioacă.” (Realitatea TV, 28 noiembrie 2012)

Dan Diaconescu fiind plecat în campanie electorală, unde se pare că a scăpat în culegător şef de voturi, mai multe posturi au resuscitat cazul Elodia şi l-au repus pe ordinea de zi, după ani şi ani, cât timp sângele femeii a stat sub vopseaua lavabilă din apartament, în aşteptarea noilor dotări ale organelor de cercetare.

Andrei Păunescu

Emisiunile trece, perlele rămâne (109)

Din puţul fără fund, cu telecomandă

Dovezile spune totul

• „Dovezile ADN spune totul... Altfel, se poate face prostii.” (Mircea Busuioc, România TV, 19 noiembrie 2012)

Pretinsul fiu al lui Mircea Lucescu tocmai a dat două dovezi crâncene de mare fineţe care îl vor face să dovedească şi mai greu paternitatea pe care o revendică de la Mircea Luceascu, cunoscut ca intelectual fin. Sau poate că marele antrenor l-a făcut doar cu partea de jos a trupului, care se ştie că nu prea dă atenţie gramaticii.

• „La Arad, tineri de 16 ani m-au întrebat de ce nu există capital care să se învârtă, să ruleze, să se rostogolească.” (Mihail Neamţu, România TV, 14 noiembrie 2012)

Nu punem la îndoială faptul că avem adolescenţi preocupaţi de lucruri serioase, dar nu înghiţim uşor povestea cu domnul Neamţu, înconjurat de puştani arădeni, care nu mai puteau de grija capitalului rostogolit şi rulat şi învârtit. Chiar aşa maturi să fie copilandrii din visul candidatului şi chiar aşa puerili să fim noi, să credem că asta s-a şi întâmplat în realitate? În plus, pretinsul intelectual rafinat a tras un triplu salt mortal de pleonasm, care l-a făcut să aterizeze direct în rubrica noastră. De-aia n-au ursul coadă şi unii candidaţi popularitate.

• „Omu’ e din ce în ce mai ridicol.” (Mugur Ciuvică, Antena 3, 15 noiembrie 2012)

Nu ştim dacă ligamentul a fost construit intenţionat sau nu, ca să-l facă de râs pe fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu, dar sonoritatea este spectaculoasă, cu toată vulgaritatea ei de perversiune sexuală, executată tot mai ridicol.

• „Plasa a fost cusută pe loc ad-hoc.” (România-Belgia 2-1, Radio România Actualităţi, 14 noiembrie 2012)

Câtă promptitudine! Şi pe loc, şi ad-hoc! Mare lucru.

• „Porci în zbor.” (Realitatea TV, titraj pe ecran, 20 noiembrie 2012)

Amuzant e nu numai că porcii nu prea zboară, ci şi că titrajul curgea pe ecran exact când o voce dădea ştirea despre noua ceartă dintre preşedintele Băsescu şi premierul Ponta, pe tema zborului la Bruxelles.

• „Nu mai e o surpriză pentru nimănui.” (Antena 3, 20 noiembrie 2012)

Nici pentru „mine însuţi” nu mai e ceva nou „să se vorbeşte” dezacordat la TV.

• „Columbienii trebuie să atace atunci când are posibilitatea.” (Eurosport 2, 16 noiembrie 2012)

La aşa mare canal european de sport, aşa mare dezacord de limbă română, exact la meciul de futsal dintre Brazilia şi Columbia (3-1).

• „Să se vadă pentru ce am fost renumerat.” (Eduard Hellvig, Antena 3, 9 noiembrie 2012)

Gafa, parcă extrasă din Caragiale, îl scuteşte pe ministrul Dezvoltării de acuzaţia de minciună, căci, fireşte, nici nu poate fi vorba de „renumeraţia” legală, când problema era „remuneraţia” incorectă.

• „Am gândit decât construcţia politică.” (Liviu Dragnea, Antena 3, 10 noiembrie 2012)

Se vede că doar politica îi interesează pe candidaţi în acest moment. Cum să mai aibă loc grija pentru gramatică?

• „V-ar place să se înţeleagă.” (Codrin Ştefănescu, România TV, 15 noiembrie 2012)

Nu ne-ar place, ci ne-ar plăcea.

• „Credeam că ne bat turcii şi ne dă şi două goluri... Fusese două jocuri cu goluri puţine” (Claudiu Vaişcovici, TV Sport.ro, 13 octombrie 2012)

Fostul golgeter român nu se dezminte: pe cât de multe goluri a dat pe metrul pătrat, pe atât de multe dezacorduri face pe „minutul pătrat”.

• „Steaua, o echipă mică din Est, cu ditamai gigantul Barcelona.” (TV Sport.ro, 22 noiembrie 2012)

Nu vă dor urechile şi gura să expectoraţi asemenea pleonasm pe post? S-ar putea „ditamai piticul”? Noi ştim că nu.

• „Şi noi am condus cu 3-0 pe Napoli şi-n cele din urmă s-a terminat 3-3.” (Steaua - Stuttgart 1-5, Pro TV, 22 noiembrie 2012)

Exact! Bine ar fi fost „să se termine la început”, când încă era 3-0. Mare pleonasm, mare!

• „Stuttgart n-are mari izbânde.” (Steaua - Stuttgart 1-5, Pro TV, 22 noiembrie 2012)

Nici comentatorii n-au mari „succesuri” de limbă, precum nici fotbaliştii nu prea au „rezultaturi”.

• „Trupul actorului va fi depus la Teatrul Naţional.” (B1TV, 24 noiembrie 2012)

Nici la înmormântarea lui Şerban Ionescu (Ion, după Rebreanu...) vorbitorii de la TV nu au reuşit să evite clasicul ligament falic (pul+a). „Blestemul pământului, blestemul iubirii” acţionează ortoepic, postum.

• „Primarul general a inspectat toate depozitele de materiale derapante.” (B1TV, 24 noiembrie 2012)

Pe asta n-o ştiam, că se fac stocuri cu materiale care să favorizeze alunecarea pe străzi. Invers, da.

• „În acest preţ este inclusă o masă şi tratamentele termale.” (România TV, 25 noiembrie 2012)

Dacă „toate este inclusă”, să ne înscriem şi noi.

• „Parcă ar fi avut picioarele din plastelină.” (Digi Sport 1 TV, 26 noiembrie 2012)

Credeam că forma aceasta greşită a rămas în urmă, la nivelul grupei mari de la grădiniţă, şi că specialiştii în comunicare de la TV au auzit că e corect doar „plastilină”. Pentru că există doar plastic, nu plastec.

• „Detalii cu privire la starea actorului de sănătate.” (Realitatea TV, 21 noiembrie 2012)

Mai mare atenţie la topică! Şerban Ionescu nu ar fi vorbit aşa, nici în rolul cinicului ţăran Ion al Glanetaşului.

Andrei Păunescu

Emisiunile trece, perlele rămâne (108)

Din puţul fără fund, cu telecomandă

Vreau decât sex

• „Las-o jos, Dane, că-s cardiac cu inima!” („Un show păcătos”, Antena 1, 11 octombrie 2012)

Nici în glumă nu trebuie folosite asemenea formule greşite, măcar din motivul că un pleonasm, odată spus într-un mod confuz, nu mai iese niciodată din vorbirea populară.

• „Vreau decât sex cu el.” („Distracţia pe vremea mea”, Antena 2, 27 octombrie 2012)

Se vede! Şi se mai vede că nu vrei nimic gramatical, păpuşă, ceea ce ne arată cum e distracţia şi pe vremea noastră.

• „Marea Neagră este o ţară cu mari probleme.” (Realitatea TV, citată de „Cronica cârcotaşilor”, Prima TV, 14 octombrie 2012)

Şi unde are capitala, să mergem şi noi?

• „Premierul Ponta s-a întors din capitala Sloveniei, Bratislava.” (Realitatea TV, citată de „Cronica cârcotaşilor”, Prima TV, 14 octombrie 2012)

Spiritul enciclopedic al oamenilor noştri de televiziune sparge toate barierele cunoaşterii şi integrării europene. Până la urmă, nu am aflat dacă Victor Ponta a fost în Slovenia, la Ljubljana, sau în Slovacia, la Bratislava.

• „Campionatul Ungariei: Şahtior-Mariupol 2-1.” (pe ecran, Realitatea TV, 20 octombrie 2012)

Noi ştiam că ungurii au dintotdeauna şi pentru totdeauna vise imperiale aproape erotice, dar nu credeam că au ocupat deja Ucraina, ca un peştişor care a înghiţit o balenă, cu tot cu fotbalişti.

• „În ceea ce privesc facturile... în ceea ce privesc bucureştenii... în ceea ce privesc consumatorii.” (Sorin Oprescu, Realitatea TV, 29 octombrie 2012)

Impresionantă este consecvenţa Primarului General de a greşi la fel, evitând, parcă intenţionat, forma fixă „în ceea ce priveşte”, chiar dacă totul se referă la mai mulţi oameni sau la mai multe teme.

• „Subiecte legate despre sex.” (Irina Cordoneanu, Antena 2, 27 octombrie 2012)

Subiectul sex se pare că a încurcat mintea şi limba vorbitoarei, care a amestecat formulele „legate de sex” şi „despre sex” şi uite ce impotenţă verbală a ieşit.

• „Ce-s cu porcii ăştia turbaţi?” (promo, Prima TV, 28 octombrie 2012)

Dar „ce e” cu vorbirea asta agramată? Culmea e că formula strâmbă este un promo, atent pus la punct, exact la emisiunea „Copiii spun lucruri trăznite”. Se vede că oamenii mari îi depăşesc.

• „Românii depăşesc zilnic 3000 de calorii pe zi.” (România TV, 15 octombrie 2012)

Bine că nu depăşesc zilnic 3000 de calorii pe oră, că ar fi prea graşi.

• „Povestea incredibilă a cântăreţi români care au ajuns actori de filme porno.” (pe ecran, la România TV, 15 octombrie 2012)

Alo! Mai multă atenţie la tremuratul mâinii pe tastatura computerului, când e vorba de pornografie!

• „Misiunea a fost pusă la punct în cele mai mici detalii.” (Antena 3, 15 octombrie 2012)

Păcat că televiziunea a scăpat „marele detaliu” al unui pleonasm clasic.

• „În timpul acesta.” (Radu Tudor, Antena 3, 14 octombrie 2012) • „Scopul apariţiei poate fi o variantă.” (Antena 3, 21 octombrie 2012)

Vă rugăm, evitaţi atotputernicul şi atotprezentul ligament falic (pul+a)!

• „La Cotroceni şade Traian Băsescu şi PD-ul.” (Crin Antonescu, Antena 3, 20 octombrie 2012)

Sigur că Traian Băsescu şi PDL sunt totuna - un singur gând, o singură voinţă -, dar aici trebuia folosit neapărat pluralul. Dacă se folosea „cu” în loc de „şi”, verbul putea rămâne la singular.

• „Ne revedem din nou la ora 16.” (Antena 3, 21 octombrie 2012)

Iarăşi încă o dată pentru a doua oară?

• „Situaţia familiară în care eram... putea să afecteze partidul.” (Silviu Prigoană, România TV, 23 octombrie 2012)

Din contră, situaţia lui Silviu Prigoană, deşi familială, sigur nu era şi nu este deloc familiară.

• „Benfica – doar un singur punct înaintea partidului cu Spartak.” (TVR1, 23 octombrie 2012)

Politica invadează totul: şi campionatul Portugaliei, şi vocabularul comentatorilor.

• „A doua reuşită pentru atacantul de douăzecişidouă de ani, Lamela.” (Roma-Atalanta 2-0, Digi Sport 1, 11 octombrie 2012)

Greşeală neforţată, dezacord inexplicabil de gen, pentru că e mai greu să spui aşa decât cum era corect, „douăzecişidoi”.

• „Cocker spaniol.” (Antena 1, 11 octombrie 2012)

Poate să fie şi spaniol, şi norvegian, şi nigerian, cockerul este, întâi de toate, spaniel.

• „Bărbatul nu va avea prea mult de câştigat dacă va juca cartea nebuniei.” (Antena 1, 30 octombrie 2012)

Dar ce carte să joace? Aceea în care sunt trecute principalele cacofonii care trebuie evitate?

• „14 noiembrie 2012. Băsescu ne-a dus de nas.” (Antena 3, 30 octombrie 2012)

Nu e vorba despre un prezicător care spune ce ştim cu toţii că a făcut, face şi va face mereu Traian Băsescu şi în 14 noiembrie, ci de o tâmpenie scrisă de trei ori la rând pe ecran, întrucât emisiunea a fost difuzată în 30 octombrie 2012 şi vorbea despre 14 noiembrie 2012, ca despre o dată deja trecută.

Andrei Păunescu

Emisiunile trece, perlele rămâne (107)

Din puţul fără fund, cu telecomandă

Călugăriţele prihănite prima oară şi în premieră

• „PNL nu este alcătuit din sute de mii de călugăriţe neprihănite.” (România TV, 20 octombrie 2012)

Dar din ce fel de călugăriţe? Prihănite?

• „Prima oară, în premieră şi exclusivitate.” (Laura Chiriac, România TV, 23 octombrie 2012)

Hai, că parcă vorbiţi la mişto, intenţionat!

 • „În aceste condiţii pot apare oricând îngheţul fără ca cineva să le poată prevede.” (Realitatea FM, 10 octombrie 2012)

Triplu salt mortal de gafe, în aceeaşi unitate locativă frazeologică: două forme eronate şi o cacofonie. Să le mănânci, nu alta!

• „Guvernul a refuzat să încaseze de la cei trei mari giganţi 5 miliarde.” (Realitatea FM, 10 octombrie 2012)

Trebuia să ni se spună şi cât avea de încasat de la „micii giganţi”.

• „Deşi cu toate astea oamenii au spus căror să plătească chirii, scandalul e în toi.” (Antena 3, 11 octombrie 2012)

Pleonasm standard: „dar însă totuşi” mai lipseau, ca să fie lanţul complet.

• „Concurenţa este foarte acerbă.” (Oana Hanganu, România TV, 12 octombrie 2012)

Acerb este, prin definiţie, ceva „foarte”.

• „Uneori, surprizele apar acolo unde te aştepţi mai puţin.” (România TV, reclamă, 12 octombrie 2012)

Că de-aia sunt surprize, nu-i aşa? Să apară unde nu ne aşteptăm.

• „Se impune reparaţii sau reconstrucţii.” (România TV, 13 octombrie 2012)

Chiar dacă a venit din gura unui paroh, nu credem că dezacordul a fost voinţa Domnului, ci doar neatenţia sau neştiinţa omului.

• „Localnicii au făcut eforturi pentru ca pomul să nu fie tăiat.” (Antena 3, 14 octombrie 2012)

Fiind vorba despre stejarul regelui de la Pecica, nu se poate vorbi despre niciun pom, ci despre un copac.

• „Adică campionatul Olandei.” (Horia Ivanovici, Digi Sport 1, 16 octombrie 2012)

La Bucureşti, Olanda chiar ne-a bătut de ne-am cacofonit pe noi.

• „Micile animăluţe din curte.” (Kanal D, 16 octombrie 2012)

Nu am aflat nimic despre „animăluţele gigantice” şi despre „coloşii pitici”.

• „Societatea  românească care în mare a devenit foarte agresivă.” (Raluca Turcan, B1TV, 16 octombrie 2012)

Păi, bine, doamnă, arată bine o asemenea cacofonie în gura dumneavoastră delicată?

• „Ai noştri plecase pe atac.” (GSP TV, 17 octombrie 2012)

„Plecase” şi nu plecaseră, pentru că se pare că au cam plecat şi de la şcoală, mai ales de la orele de gramatică.

• „S-au redus numărul de furturi.” (România TV, 20 octombrie 2012)

Poate s-au redus furturile, dar nu şi dezacordurile („numărul” este la singular şi la fel trebuia pus şi verbul).

• „Gigi Becali, o mutare politică care decanşează un scandal uriaş.” (pe ecran, România TV, 21 octombrie 2012)

Intrarea lui Gigi Becali în PNL a declanşat un scandal extraordinar şi o cacofonie ordinară.

• „L-au ajutat să iasă dintre zidul prăbuşit.” (România TV, 21 octombrie 2012)

Să iasă dintre zid şi ce? Poate să iasă „de sub” zidul dărâmat.

• „O evoluţie spre normalitate a raporturilor pe care le-a avut profesioniştii din justiţie.” (Valeriu Zgonea, Antena 3, 22 octombrie 2012)

Au! Ne-a durut! Am auzit noi prost? Profesioniştii ştiam că au, nu are.

Andrei Păunescu

Ioana

După ce sora mea mai mare, Ioana, s-a stins, în 25 noiembrie 2011, am găsit printre lucrurile şi hârtiile ei, o foaie mică de carnet, liniat cu pătrăţele de matematică, împăturită, pe care era scrisă o poezie, datată 26 noiembrie 2002, adică exact cu nouă ani înainte ca boala să o învingă pe femeia de numai 44 de ani, care a fost primul copil al părinţilor noştri, Adrian Păunescu şi Constanţa Buzea. Pe verso, cu literă delicată, mama a notat (semn că ştia de poezie, dar nu o dezvăluise nimănui) : « Un text al Ioanei ». Acum, la un an de la pierderea Ioanei, fără de care nici mama nu a putut supravieţui decât nouă luni, adică vremea cât o ţinuse în pântece, până când i-a dat viaţă, în 2 iunie 1967, la Maternitatea Giuleşti din Bucureşti, fac gestul pe care Ioana, cu discreţia ei supradimensionată, nu l-ar fi făcut niciodată, dând la tipar o mărturisire a propriei suferinţei, a dramei de femeie care simte cum viaţa îi trece în nefericire, în irosire, în decepţie, în jale, în asumarea propriei iubiri şi a propriului cuplu în degradare. Poezia chiar aşa se intitulează…

Jale

Îmbătrânesc degeaba, suferind,

Mai bine m-aş vedea murind,

N-am rost, nu am chiar niciun rost,

Aici, acum, lângă un prost.

Îmi pare că sunt în coşmar,

Iar gustul e mereu amar,

Visez, visez, dar în zadar

Şi groaza vine, iar şi iar.

Şi „dulci” sunt dimineţile, arare,

Iar dup-amiezile sunt calme,

Dar serile-s foarte amare,

Cu-njurături, cu pumni, cu palme.

Dacă voi şti vreodată bucuria vieţii,

Voi respira şi eu un aer bun,

Un aer şi-o răcoare-a dimineţii.

Ioana Profirescu (Păunescu),

26 noiembrie 2002

Îi dedic Ioanei următoarele versuri, pe care le-am scris în 10 septembrie 2012, după cumplitele zile în care, rămas deja fără tata şi fără ea, o pierdusem şi pe mama noastră:

Ioana

Aşa s-a scris, ca viaţa să ne fie

O amintire din copilărie,

Un râu secat, o jale incoloră,

Un frate ce rămâne fără soră.

Copila care-a fost, mereu în frondă,

Avea ca scut doar o şuviţă blondă

Şi nu voia să cucerească aştri,

Erau suficienţi doi ochi albaştri.

Ea, tot mai ortodoxă, an de an,

E azi în Cimitirul Luteran,

Contradictoria fiinţă duce

Şi peste moarte tot aceeaşi cruce.

Nu îi încarc mormântul cu vreo salbă,

Nu-nnegurez postum figura albă,

N-o voi împovăra, n-o să-i descânt,

Eu - pe pământ, iar ea – deja pământ.

                                                   Andrei Păunescu