Din puţul fără
fund, cu telecomandă
Că care este
situaţia la servici?
• „Cum îl cheamă pe Rudolph?”
(Realitatea
FM, 6 decembrie 2012)
Deşi aşa pare, întrebarea nu e pusă de reporter unor copii tâmpiţi, ci la
modul cât se poate de serios. Vorbitorul a vrut să fie spiritual, în atmosfera
Crăciunului care se apropie, dar n-a reuşit decât să pară mai prost decât renul
Rudolph.
• „N-o să spun niciodată acum
(numele premierului).” (Traian Băsescu, România TV, decembrie 2012)
Răzgândacul naţional, chiar când greşeşte exprimarea, tot în spiritul său o
face: niciodată poate fi acum, acum poate fi niciodată.
• „De marţi, toată lumea este la servici.”
(Victor
Ponta, Pro TV, 9 decembrie 2012)
• „... Încă când vom
stabili.” (Victor Ponta, B1TV, 11 decembrie 2012)
La o susţinere parlamentară de aproape 70%, premierul poate impune, prin
lege organică, atât schimbarea formei corecte a substantivului „serviciu” în
„servici”, cât şi eliminarea cacofoniilor grave din lista de greşeli de
exprimare.
• „Să încearcă să treacă.”
(Costi
Rogozanu, Realitatea TV, 10 decembrie 2012)
Problema nu e „să încearcă”, ci „să nu reuşeşte”.
• „Să vedem cine vor
conduce companiile naţionale.” (Rareş Bogdan, Realitatea TV, 10 decembrie 2012)
În situaţii de acest fel, pronumele relative „cine” şi „care” sunt la
neutru singular, deci trebuia folosită formula „va conduce”, nu „vor conduce”.
• „Judeţ preponderist
USL-ist... Este firesc şi normal.” (Realitatea FM, 10 decembrie 2012)
La aşa inventivitate lexicală „nefirească şi anormală”, aşa pleonasme! La
mai mare!
• „Acolo decât se votează.”
(Gigi
Becali, România TV, 10 decembrie 2012) •
„Garcea eşti decât tu.” (Mugur Mihăescu, Antena 2, 12 decembrie 2012)
Spiritul poliţaiului care vorbeşte o limbă română greşită se întoarce şi
atacă. Victime sunt, aici, chiar interpretul personajului Garcea şi Gigi
Becali, personaj el însuşi. Corect era „numai”, pentru că „decât” se foloseşte
doar la forma negativă a verbelor.
• „La munte va fi lapoviţă şi
ninsoare.” (România TV, 20 octombrie 2012) • „Constituţia
şi Legea Partidelor îmi permite.” (Norica Nicolai, România TV, 29
noiembrie 2012)
Ambele este? Ambele permite? Dacă şi dezacordul dintre subiect şi predicat
este natural, legal şi constituţional, atunci nu mai avem nimic de zis.
• „Costul tratamentului va
costa 20.000 euro.” (Mihaela Borcea, România TV, 28 octombrie 2012)
Presupunem că, atunci când „costul costă”, şi „preţul preţuieşte” exact cât
face, adică mult, pentru eliminarea mercurului din corp.
• „Am un singur regret, că doamna
Elena Udrea nu candidează la Cernăuţi... Republica Moldova era în
România.” (Cristian Ţânţăreanu, România TV, 29 octombrie 2012)
O singură precizare, dar importantă: Cernăuţi este capitala istorică a
Bucovinei de Nord, care nu e totuna cu Republica Moldova (Basarabia, adică).
Nici măcar Stalin nu a îndrăznit să confunde ceea ce a confundat Cristian
Ţânţăreanu, ca dovadă că a dat Ucrainei, samavolnic, Bucovina de Nord, iar din
Basarabia a făcut o Republică Sovietică Socialistă, Moldovenească.
• „La caz a participat FBI
şi Secret Service.” (B1TV, pe ecran, 11 decembrie 2012)
Dacă amândouă organismele „a” participat, înseamnă ca „a” lucrat bine
împreună, ca o singură echipă, cum e normal în astfel de situaţii de
infracţiuni informatice transnaţionale.
• „Domnul Pavelescu care l-am
urmărit.” (Rareş Bogdan, Realitatea TV, 11 decembrie 2012)
Alo, alo, copii şi fraţi! Staţi puţin şi vedeţi că v-a căzut din căruţă
prepoziţia „pe” a acuzativului.
• „Ei se vor bătea.” (Dan Turturică, B1TV, 11
decembrie 2012)
Mare ziarist, mare limbaj! Cu astfel de oameni, noi zicem că ne-am putea „bătea”
(nu bate), de la egal la egal, cu orice turturici de pe crăcile presei
mondiale.
• „Nelu Iordache ar fi fraudulat
milioane de euro.” (Antena 3, 20 noiembrie 2012)
Spuneţi-ne în ce dicţionar găsim acest termen, că noi nu l-am văzut nici la
neologisme, nici la barbarisme.
• „Slavă Domnului că este
chinezi cu bani.” (Realitatea FM, 1 Decembrie 2012)
Este chinezi, şi încă mulţi! Foarte mulţi. Cei mai mulţi. Tot mai mulţi.
Mai mulţi chiar decât agramaţii din audio-vizualul nostru.
• „Programe de finanţări mafioate.”
(Realitatea
FM, 2 decembrie 2012)
Imaginaţia semidocţilor din televiziunile noastre nu are limite. Conform
principiului de construcţie din această perlă, înseamnă că exprimarea este
„semidoactă” şi „grotească”.
• „Foarte multe adolescente
minore.” (Realitatea FM, 5 decembrie 2012)
Am vrea să ştim noutăţi şi despre adolescentele majore, şi despre cele
bătrâne.
• „S-ar putea probabil
s-avem probleme.” (Realitatea FM, 5 decembrie 2012)
Aşa e cu „posibilităţile probabile” pleonastice, „ne creează şi ne fac”
„probleme şi necazuri”.
• „Victor Ponta nu are cum să
ştie aceste mici amănunte.” (Silviu Mânăstire, Realitatea FM, 6 decembrie 2012)
Normal că nu! Primul ministru ştie numai „marile amănunte” şi „detaliile
uriaşe”.
• „Şaizecişidoi de mii
poartă numele Niculae.” (Realitatea FM, 6 decembrie 2012)
Înseamnă că „şaizecişidouă” de mii se numesc Nicoleta sau Niculina.
• „Trebuie să vă spun că astăzi
sunt aşteptaţi la urne peste opt milioane de alegători, care să-şi
aleagă senatorii şi deputaţii.” (Realitatea FM, 9 decembrie 2012)
Doar atâţia am rămas? OK, listele de la referendumul din iulie 2012 or fi
fost umflate cu vreo două milioane, dar nici chiar aşa, să fi scăzut populaţia
României cu 10 milioane, în doar patru luni!
• „Pot prevede să crească
taxele.” (Realitatea FM, 12 decembrie 2012)
Corect era „pot prevedea”.
• „Mă ameninţă pe mine că mă
omoară un pic... Plăteau o sumă astronomică către primărie” (Dan Diaconescu, OTV, 5 decembrie
2012)
Până la urmă, Victor Ponta l-a omorât de tot pe D.D. la alegerile din Gorj,
dar cacofonia a supravieţuit: e nemuritoare.
• „Întotdeauna trebuie să alegi
între două alternative.” (Cozmin Guşă, Realitatea TV, 6 decembrie 2012)
Două alternative ar însemna patru variante, aşezate două câte două. Dar
aici era vorba de două variante, adică de una bucată alternativă (ori, ori).
• „Creţeanu, complicele lui
Ioana Băsescu.” (Cozmin Guşă, Realitatea TV, 6 decembrie 2012)
Să însemne asta că domnul Guşă ştie, din intimitatea familiei Băsescu, că
Ioana era „băieţelul lui tata”? Altfel nu ne explicăm forma greşită de la
femininul genitiv (corect era „Ioanei”).
• „Dacă va veni cineva să ne
explice că care este situaţia.” (Ovidiu Herea, după meciul Rapid
– Oţelul Galaţi 2-3, Digi Sport 1 TV, 8 decembrie 2012)
Greşeala, neforţată, a fost cauzată, probabil, de insolvenţa declarată a
Rapidului, dar tot cacofonie se numeşte, chiar dacă vine din gura unui
fotbalist. Şi se pare că exact asta e situaţia echipei din Giuleşti, din
păcate: una cacofonică rău de tot, în care s-a afundat până la gleznişoare,
până la jambiere, până la ţâţişoare, până la gâtlej, poate chiar până în
divizia C.
• „Potrivit legii, nu se prea
poate.” (Iosif Buble către Traian Băsescu, Antena 3, 9 decembrie 2012)
Aiurea! Potrivit legilor româneşti şi regimului Băsescu, totul se „prea”
poate, totul este discutabil, interpretabil, contestabil. Chiar corectitudinea
gramaticală şi cea stilistică a reporterilor TV.
• „Veştile bune a stârnit
un val de entuziasm.” (Realitatea TV, 10 decembrie 2012)
Nouă ne-a stârnit un tsunami de tristeţe vestea că, nici de sărbători,
vorbitorii de la TV nu au învăţat corect limba română. Poate îi scriu lui Moş
Crăciun (dacă ştiu să scrie) să le aducă nişte gramatici de gimnaziu.
Andrei
Păunescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu