15 noiembrie 2013
Emisiunile trece, perlele rămâne (148)
Deznodământul
final • Trupurile neînsufleţite a cadavrelor celor decedaţi
• „O rundă care ne va aduce deznodământul
final.” (Digi Sport 2, 10 noiembrie 2013)
Bine că am aflat că „finalul e la coadă”, pentru că ne aşteptam la
„deznodământul de început”, apoi la cel „de mijloc” şi abia apoi la
„deznodământul final din urmă”, care cică ar fi la „sfârşitul încheierii.”
• „Masa tăcerilor” (Radu Banciu, B1TV, 24
octombrie2013)
Mare om, mare caracter acest Radu Banciu, căruia îi pute tot (în sinea lui,
sigur îi miroase urât şi propria persoană). Din păcate pentru el, exact când
face mai mult pe deşteptul (şi prost nu e, nici lipsit de ceva lecturi, să
recunoaştem), ne trăzneşte câte-o aberaţie, mai mare ca propria chelie şi sigur
mai mare ca… ştie „dânsul la” ce ne referim în „răstimpul ăsta”.
• Această tânără care ştie patru
limbi: româna, lituanianca, rusa şi engleza… Limba lituaniancă – o
rusă corcită.” (Radu Banciu, B1TV, 24 octombrie2013)
Tocmai spuseserăm
că Radu Banciu e băiat deştept şi uite că ne face să ne mai gândim. Micuţul
lătrău de la B1TV e rău, dar, iată, e şi incult, însă, pe alocuri şi agramat
(vorba cuiva: „Nevastă-mea e urâtă, însă proastă, dar şi bătrână”). În primul
rând că „lituaniancă” poate fi o femeie din Lituania, nu limba acelei ţări
(probabil aici se relevă o obsesie sexuală, de ce nu, cu Vica lui Piţurcă, cine
ştie?). Limba e lituaniană şi nu e deloc o „rusă corcită” (Doamne, ce
aberaţie!), pentru că nici măcar nu e o limbă slavă, ci una din ramura baltică
a limbilor indo-europene (vezi măcar Google, ca să nu pierzi timpul cu
dicţionarele tipărite, maestre).
• „Rapidul e Rapid,
tricoul acesta e greu, nu uşor.” (Viorel Moldovan, Sport.ro, 10
noiembrie 2013)
Desigur: Rapidul e Rapid, nu e Săgeata Năvodari şi nici Damila Măciuca, iar
ce e greu nu e uşor. Totuşi, dacă stăm să ne gândim, nu e chiar aşa. Suntem noi
pricinoşi şi căutăm nodul în papură: Rapidul nu e oricum rapid, ci e destul de
lent şi în divizia a doua, iar tricoul său, dacă nu e greu, poate fi şi
mai greu. Mai ales fără pile, fără bani şi fără George Copos.
• „La Zărneşti, se pregătesc resursele
ce-i va ajuta să supravieţuiască în perioada de hibernare.” (Antena 1, 4 octombrie
2013)
Printre aceste resurse, ar fi bine să îşi găsească loc şi ceva rezerve de
acord între subiect şi predicat, foarte necesar şi vara, nu numai iarna.
• „A încercat s-o salveze
pe Beira Mar de la evitarea retrogradării.” (Pacos Ferreira - Pandurii Tg Jiu
1-1, Digi Sport 1, 3 octombrie 2013)
Încercarea moarte n-are şi, ca urmare a eforturilor susţinute de a fi
băgată la fund, Beira Mar e acum în marasmul ligii secunde portugheze. De ce?
Pentru că, dacă însuşi antrenorul echipei cică a încercat nu să-şi salveze
echipa de la retrogradare, ci să evite retrogradarea, echipa chiar a ajuns în
groapă.
• „Nişte sămânţe de
adevăr.” (România TV, 7 noiembrie 2013)
Domniţa care a debitat aşa ceva pe post probabil că nu face deosebirea
dintre „sămânţele” de dovleac şi „seminţiile” de floarea soarelui. Foarte
probabil că nu face distincţia nici în ceea ce priveşte „sămânţa” reală şi cea
virtuală (care – atenţie! - nu lasă gravide femeile, nici dacă fac sex
continuu, total şi sălbatic doar pe internet).
• „Scorul e corect, ca şi
aseară, spre deosebire de aseară, când Steaua a fost mai bună la Basel.” (Pandurii Tg. Jiu -
Fiorentina 1-2, Sport.ro, 7 noiembrie 2013)
„Relativ exact”! La fel, „dar” invers. Idem, „însă” cu totul diferit.
Similar, „totuşi” absolut altfel. „Probabil sigur” că exprimarea e „clară şi
plină de echivoc”.
• „Vicepreşedintele Joe Biden a
folosit de zece ori acest sintagmă…, lucru care sunt total de acord.”
(Victor
Ponta, România TV, 22 octombrie2013)
Sunt mari emoţiile provocate de faptul că al doilea om al Statelor Unite ne
consideră şi ne reafirmă drept aliat şi partener de nădejde. Emoţiile duc la
pierderea pe drum a acordului în gen şi a prepoziţiei „cu”, dar şi la exagerări
(nu ni-l închipuim, totuşi, pe Joe Biden spunând chiar de zece ori într-o discuţie
scurtă: „România e partenerul şi aliatul nostru, România e partenerul şi
aliatul nostru, România e partenerul şi aliatul nostru, România e partenerul şi
aliatul nostru, România e partenerul şi aliatul nostru, România e partenerul şi
aliatul nostru, România e partenerul şi aliatul nostru, România e partenerul şi
aliatul nostru, România e partenerul şi aliatul nostru, România e partenerul şi
aliatul nostru.” Ne-am înţeles? OK, Boss!
• „CNA poate ar putea să
dovedească că…” (România TV, 28 octombrie2013)
„Ar putea să poată”, numai dacă „n-ar putea să nu poată”. Chestie de
voinţă, dar şi de putirinţă, mai ales în ceea ce priveşte cacofoniile.
• „Douăzecişiunu de andidaţi
la Balonul de aur.” (pe ecran, B1 TV, 26 octombrie2013)
Dacă tot s-au apucat să mănânce prima literă
a cuvintelor, măcar să le fi mâncat pe toate: „Ouăzecişiunu e andidaţi a alonul
e ur”.
• „Pe măsură ce, aşa cum a
comunicat deja ambasadorul, se finalizează formalităţile de partea din
Muntenegru, vom efectua şi zborul cu trupurile neînsufleţite a cadavrelor
celor decedaţi.” (Mircea Duşa, B1TV, 25
iunie 2013)
Ministrul Apărării a reuşit o salbă de perle, bună de pus în manuale, în
cărţi de umor involuntar şi, la final, în ramă, acasă la fiecare dintre noi.
Ce-avem noi aici? 1) triplu salt mortal de pleonasm (trup neînsufleţit =
cadavru = decedat); 2) crâncen dezacord în număr („a cadavrelor” în loc
de „ale cadavrelor”, „a” fiind în dezacord şi cu „decedaţii” cu care trebuia să
se acorde gramatical, şi cu „trupurile”, termenul anterior, cu care, de obicei
se face greşit acordul). La mai mare, la mai tare, la mai lungă şi la mai lată!
Andrei
Păunescu
Emisiunile trece, perlele rămâne (147)
Lipsa de
incompetenţă • se dau şpagă
• „Sper măcar ca
antrenorul să-şi găsească un stăpân (Dinamo).” (Antena 1, 20 octombrie 2013)
Acest ligament cu lichid seminal inclus (sper+mă) nu dă bine nici măcar în
emisiunile despre sport, în care telespectatorii aud mereu, de la microfoanele
de ambianţă, vrând-nevrând, tot felul de urări strămoşeşti despre U.E., sex,
funcţii şi acţiuni specifice, propuse de tribune adversarilor şi mamelor lor.
• „Lipsa de incompetenţă
care îi caracterizează.” (Cătălin Dancu, Realitatea FM, 22 octombrie 2013)
Ăsta da record mondial - marcă românească! La noi, nici incompetenţii se
pare că nu sunt competenţi în specialitatea lor. Nu-i aşa, domnule avocat?
• „Să nu se trezească că el.”
(Ioan
Mircea Paşcu, Antena 3, 20 octombrie 2013)
Bine că a fost vorba de un „el” şi nu de un „ţel”, că ieşea şi mai rău. Cum
ar fi fost să fim avertizaţi că „o să se trezească că ţelul e departe şi
de neatins”?
• „Şi cum vin cu drum de fier /
Toate păsările pier.” (Ion Iliescu, Realitatea FM, 22 octombrie 2013)
Acum, sigur că nu o să ne certăm de la nişte biete codobaturi din secolul
al XIX-lea, dar, în „Doina” lui Eminescu, versul corect este „Toate cântecele pier”, nu „păsările”. Cumva, ceva
e logic în eroare, pentru că şi păsările produc triluri, şi păsările pier la un
moment dat, „dar totuşi însă cu toate acestea”...
• „Mi-ar place să fiu
alături de colegii mei... Mi-ar place să am o rochie lungă.” (Miron Steliana, România
TV, 22 octombrie 2013)
Şi nouă ne-ar „place”, dar cel mai mult ne-ar plăcea să auzim, mai ales de
la parlamentari (inclusiv cei de la PP-DD) că ştiu corect conjugările şi că nu
există verbul „a place – placere”, ci „a plăcea – plăcere” (conjugarea a doua).
• „Alexandra, sper să fiu partenerul
care ţi-l doreşti.” (Sorin Brotnei de la „Accent”, „Dansez pentru tine”, Pro
TV, 18 octombrie 2013)
Mai bine rămâneţi doar la dans, dansaţi pentru cine vreţi şi lăsaţi-o mai
moale cu vorbitul, că numai prostii spuneţi. Unde aţi pierdut prepoziţia „pe”
de la acuzativ?
• „De fiecare dată, fetele,
când purtăm rochie lungă...”(Elwira Petre, Pro TV, 18 octombrie 2013)
Nou intrată în juriul de la „Dansez”, doamna Elwira (cu dubluve), soţia lui
Mihai Petre, vrând să fie colocvială din prima, pe scaunul care încă întreabă
de Wilmark, uită să pună cazul corect şi emite pe post o formulă specifică
magazinelor din colţ („Bună, fetele!”. „Cu ce te servesc, drăguţa?”. „Ce-ţi
dau, frumoasa?”, „Vrei ceva, scumpa?”). Corect era „fetelor”.
• „Sunt convins că, dacă
Păvăleanu a fost reţinut, bănuiesc că există probe.” (Victor Ponta, Antena 3,
29 octombrie 2013)
Păi, ori „sunt convins”, ori „bănuiesc”, domnule premier. Cu cât e mai
clară exprimarea, cu atât e mai bună şi guvernarea.
• „Ce împături frumos.” (Cosmin Seleşi, Antena 2,
20 octombrie 2013)
De obicei, ungurii vorbesc corect româneşte (Magda Puskas, Majay Gyozo,
Arpad Domokos), dar mai există şi excepţii. Poate pentru că nu toţi au trecut
pe la Cenaclul Flacăra. Corect era „împăturesc”.
• „I-aţi mireasă ziua bună.”
(E-strada
TV, pe ecran, 22 octombrie 2013)
Doar câteva secunde am zăbovit (e mult spus şi aşa) pe acest post, în
căutarea altor canale mai puţin adormitoare, şi am şi văzut această enormitate,
scrisă mare pe ecran (corect era „Ia-ţi”). Greşeala este aproape la fel de caraghioasă
ca un mesaj de la un suporter intelectual adevărat şi supărat, care mi-a scris
că îl fac de râs pe „tată-l” meu în problema imnului Craiovei fotbalistice.
• „Mi-ar place să-mi aduc
nepoţii.” (Sorin Oprescu, România TV, 1 noiembrie 2013)
Foarte bine, domnule doctor-primar, aduceţi-i, plimbaţi-i, dar nu le
vorbiţi despre verbe de conjugarea a doua, că aveţi ceva probleme cu ele.
• „Vine şi burniţă sau
ploaie slabă.” (Nora Dincă, Realitatea TV, 2 noiembrie 2013)
Vine, sigur că „vine” „ambele-amândouă”, deodată sau pe rând, brusc sau
lent, nici nu mai contează.
• „Domeniile în care se dau
şpagă.” (B1 TV, 6 noiembrie 2013)
Fiind numeroase, chiar majoritare, domeniile mitei tind să ia minţile
vorbitorilor, care vorbesc de şpagă, în loc să vorbească despre şpăgi. Corect
ar fi fost ori „se dau şpăgi”, ori „se dă şpagă”.
• „Blocajul nu va dispare.”
(Mircea
Coşea, Realitatea FM, 6 noiembrie 2013)
Se pare că nu „vor dispărea” nici ignoranţa, nici dispreţul faţă de formele
corecte ale unor verbe de conjugarea a doua („a dispărea”, mutilat de „a
dispare”, la fel cum „a plăcea” este călcat în picioare de „a place”).
• „Încludem în această
categorie inclusiv aparatele de băgat în priză.” (Realitatea TV, 2
noiembrie 2013)
Până rezolvaţi problema tautologiilor, noi ne gândim „să includeţi
exclusiv” aparatele de băgat în fund.
Andrei
Păunescu
Emisiunile trece, perlele rămâne (146)
Ema
însuţi
• „Ema, este un jurământ
faţă de tine insuţi.” (Ştefan Bănică jr, „Dansez pentru tine”, Pro TV, 18
octombrie 2013)
Nu se putea un început mai spectaculos de nou sezon pentru „Dansez”, decât
cu vedeta principală dând de pământ cu pronumele de întărire, chiar la
depunerea jurământului de către cuplul Nana Falemi – Ema. Mai lucraţi la
coregrafie, dar şi la gramatică. Vă puteţi permite o meditaţie-două, din
megaonorariile pe care le câştigaţi, „dragelor” vedete.
• „Genul ăsta de ştiri
chiar lipsesc.” (Bogdan Stanoevici, Antena 3, 15 octombrie 2013)
Lăsaţi, că e plin, în schimb, de emisiuni bogate în dezacorduri între
subiect şi predicat, pe care le fac actori importanţi.
• „Dan Diaconescu şi partidul
acesta are dreptul să hotărască.” (România TV, 15 octombrie 2013)
Sigur că „ambii are” orice drept, inclusiv să ia măsura ca reprezentanţii
care ies la televizor să mai respecte din când în când regula de aur a
gramaticii, potrivit căreia, dacă subiectul este „mai mulţi”, şi predicatul să
fie la plural. Sperăm să nu aibă dreptate cei care spun că Partidul Poporului Dan
Diaconescu vrea să răstoarne toate legile, pentru că poate i se pune pata şi pe
cele gramaticale.
• „Estonia este pe locul 5 din 6
echipe posibile.” (România – Estonia 2-0, Antena 1, 15 octombrie 2013)
Nu era nimic neclar în privinţa echipelor din grupa noastră preliminară
pentru Mondiale care să justifice termenul „posibile”, mai ales că meciul cu
balticii a fost şi ultimul din campanie. Acest cuvânt merge când se trag
bileţele din urnă, când există ceva în aşteptare, nu atunci când ştim, de
câţiva ani, că în grupa noastră sunt (au fost) Olanda, România, Ungaria,
Turcia, Estonia şi Andorra.
• „Navele aflate în porc.”
(Pro TV,
citat la „Cronica cârcotaşilor”, 16 octombrie 2013)
Ce porc mare, indiferent de tonajul navelor! Şi barcă pneumatică să fie, nu
neapărat mineralier, şi avem ditamai porcotanul, dacă înghite aşa ceva.
• „Eu mi-e frică că lumea
(în discotecă) e exclusivă tineret.” (Marina Voica, România TV, 19 octombrie
2013)
„Eterna şi fascinanta” solistă, care era matură şi când eram noi mici, are,
ce-i drept, vocea aproape neschimbată la 77 de ani, ca în tinereţe. Tot neschimbat
e şi felul supărător în care stâlceşte vorbirea şi se alintă că, nefiind de
pe-aici, nu a învăţat încă româneşte bine (fosta domnişoară Marina Nikolskaia e
originară din Ivanovo, Rusia, unde s-a născut în 1936). Ni se pare normal, din
moment ce a venit la Bucureşti de numai vreo 55 de ani în România şi nu prea a
avut timp să se acomodeze cu limba. Dar, dacă asta i se pare „cool”, după ce i
s-a părut „haraşo” sau „bine” (în funcţie de epoca istorică în care a cântat),
treacă de la noi.
• „Nu ştie cum să se mai
împacă înapoi.” (România TV, 21 octombrie 2013)
Deşi ţiganca, dată de post ostentativ, ne-a arătat o mostră de pacifism
emoţionant, tot am râs, tot ne-am revoltat că trăim într-o ţară care nu-i poate
face pe cetăţenii săi să-i vorbească bine limba.
• „Radu Dogaru nu a precizat un traseu
exact ale operelor.” (Ionela Arcanu, Realitatea TV, 22 octombrie 2013)
Mai rar acest tip de dezacord în gen, cum rar este şi furtul tablourilor
celebre din Olanda, reuşit de nişte români. Corect era „al operelor”, la fel
cum corect era să nu fie furate nişte capodopere ale artei universale.
• „No hai că a făcut-o
lată Nohai.” (Steaua – Timişoara 2-0, Pro TV, 30 octombrie 2013)
Bine găsit acest joc de cuvinte, la eliminarea timişoreanului, a doua
într-o lună, şi tot contra Stelei.
• „Autorităţile de la
Bucureşti spune că nu sunteţi cetăţeni.” (Antena 3, 22 octombrie 2013)
Vai de capul nostru, vai de capul ţării care aude pe posturi importante de
televiziune oameni care mutilează în direct limba română!
• „Deocamdată avem un single pe
care îl vom difuza mai devreme.” (Naţional FM, 24 octombrie 2013)
E mai bine aşa, decât dacă l-ar fi difuzat poimâine.
• „Odată ce le-a luminat chipul
au privit.” (Realitatea FM, 25 octombrie 2013)
Ce au privit? Pardon, ni s-a părut doar. Era doar un ligament falic
(pul+a), de care atâţia abuzează în public.
• „O deschidere fantastică către
lume.” (Adriana
Săftoiu, E-strada, 18 octombrie 2013)
Nu e fiară ca leoaica, nu e doamnă ca Săftoaica şi nici cacofonie mai dulce
decât cea auzită din gura unei preţioase cu atitudine serioasă.
Andrei
Păunescu
Emisiunile trece, perlele rămâne (145)
Plâns
lacrimogen, Israiel şi girofare
• „Preşedintele României trebuie
să ia legătura cu preşedintele Iugoslaviei.” (Costin Georgescu, Antena 3, 22
octombrie 2013)
Alo! Nenea! Aţi greşit deceniul, chiar epoca! Iugoslavia nu mai există din
2003. Ne gândim că fostul şef al SRI, domnul Georgescu, a făcut o glumă
macabră, vrând să îl trimită pe Traian Băsescu pe lumea cealaltă, unde se află
ultimii doi mari preşedinţi ai Iugoslaviei, Tito şi Miloşevici.
• „Bun găsit la un altfel de
show, care se numeşte 8 într-o
barcă, la care vor participa 11.” (TVR2, 9 octombrie 2013)
Chiar că este vorba despre „o altfel de emisiune”, dacă 8 = 11. Atunci
cerem să ne cânte un cvartet format din cinci coarde proaste, să participe la
concurs un trio format dintr-o duzină de concurenţi şi să câştige o pereche
formată din trei competitori.
• „Răpirea unor israielieni.”
(pe
ecran, Antena 3, 9 octombrie 2013)
Ne e dor de interviurile în care antrenorul Anghel Iordănescu spunea „Izdraiel”!
Măcar nea Puiu a dus naţionala de fotbal până pe locul 5 în lume, nu era de
meserie vorbitor. Dar ăştia care scriu pe ecranele televiziunilor de ştiri? Ce
treabă au, decât să pună mâna pe un atlas sau măcar să intre pe Google.
• „Preşedenţia şi DGIPI au
ştiut de intenţia lui Hayssam de a fugi din ţară.” (România TV, 24 iulie 2013)
Corect era „preşedinţia”. „Adecă” vreţi să spuneţi că „preşedentele”
Băsescu era avertizat şi n-a făcut nimic?
• „Maşina avea girofarele
pornite.” (Antena 3, 25 iulie 2013)
Asta ar merge numai dacă exista un far - două fare, un dezacord – două
dezacoarde. Un prost – două proaste sigur există! Corect era girofarurile.
„PNL-ul va încerca ca să
spun aşa să cotropească segmentul de dreapta... Realitatea artimetică ca
să spun aşa este următoarea.” (Andreea Pora, B1TV, 9 octombrie 2013)
A greşi, „a cacofoni” e omeneşte. A persevera în uzul clişeelor verbale
inutile, până ajungi să „perverserezi” în cacofonii, este diabolic!
• „Discutăm despre o problemă
de încredere care nu pot s-o tranşez în cinci minute.” (Laura Codruţa Kovesi, la
TVR1, preluat de Antena 3, 9 octombrie 2013)
Acum, sigur că o simplă prepoziţie „pe” lipsă de la acuzativ nu o face mai
puţin impunătoare pe doamna fost procuror-general, actualmente şef la Direcţia Naţională
Anticorupţie. Dar, „orişicâtuşi de puţin, ar conta enorm de mult” să se
alinieze şi dumneaei la regulile gramaticale, pentru a căror încălcare nu se
face puşcărie. Vă daţi seama cât de puţini dintre oamenii noştri publici ar
rămâne în libertate?
• „Infracţionalitatea a evoluat enorm
de mult.” (Realitatea TV, 9 octombrie 2013)
Da, pentru că educaţia şi cultura ocupă „infim de puţin” din preocupările multora.
• „Lui Perez i se va arăta
steagul albastru, dar totuşi...” (Digi Sport 1 TV, 13 octombrie 2013)
„Dar totuşi însă cu toate acestea”, Formula 1 nu mai este ce era „odată
odinioară”, „pe vremea şi în timpul” lui Michael Schumacher.
• „Cine sunt vinovaţii? Revenim
din nou la primari... Revin încă o dată la această lucrare... înc-o
dată revin.” (Nicolae Noica, Digi 24 TV, 13 octombrie 2013)
O fi domnul Nicolae Noica, nepot al marelui cărturar Constantin Noica, un
bun specialist în construcţii, dar la limba română nu prea seamănă cu
înaintaşul său. Ne deranjează aspectul sărac al pleonasmului în cauză. Ne
aşteptam la o paletă mai largă, nu doar la aceeaşi greşeală, repetată de trei
ori, doar cu topica modificată (cel puţin cât am fost noi pe fază la Digi 24).
• „Toate casele care le vedeţi.”
(Dorin
Stanciu, Antena 2, 13 octombrie 2013)
Nici chiar pentru un ghid care ne vorbeşte despre Sighişoara nu se face
scutire de prepoziţia „pe” la acuzativ (corect era „pe care”).
• „Celbrul fotbalist român
Mutu.” (pe
ecran, Antena 2, 13 octombrie 2013)
Incompletă carieră, incomplet şi numele transcris greşit pe ecran. Asta e,
dragă Adi Mutu. Atât de puţin ţi-a lipsit să fii total! Cam cât acel „e” lipsă
de aici.
• „Testimoniale lacrimogene în
care oamenii plâng.” (Lavinia Şandru, Realitatea TV, 13 octombrie 2013)
Noi preferăm testimonialele lacrimogene în care râdem. Eventual cu lacrimi.
Lacrimi de sânge, ca-n „Mioriţa”
Andrei
Păunescu
Emisiunile trece, perlele rămâne (144)
Dar însă
totuşi deci prin urmare: preşedenţia!
• „Spre deosebire de
Adrian Năstase care plătea radiourile şi televiziunile, Victor Ponta este la
fel de hotărât să supună...” (Traian Băsescu, Realitatea FM, 8 octombrie 2013)
Aha, am înţeles, domnule preşedinte. Deci, dacă Năstase făcea într-un fel,
„în schimb” Ponta face la fel. Corect! Cu totul altfel era premierul cu
caracter de oţel, Emil Boc, care, după ce susţinuse în teza de doctorat
superioritatea parlamentului bicameral, când matale te-ai răsuscit într-o
noapte, şi el, „în schimb”, a făcut la fel şi a susţinut imediat superioritatea
parlamentului unicameral.
• „Echipele tehnice ale preşedenţiei
şi guvernului.” (Realitatea FM, 8 octombrie 2013)
Alo! De câte ori să vă spunem că e corect „preşedinţia”, pentru că vine de
la preşedinte, nu de la „preşedente”?
• „Deci prin urmare, aşa
se face şi acum.” (Eugen Nicolicea, B1TV, 9 octombrie 2013)
„Aşadar carevasăzică în consecinţă drept care”, aţi uitat cam multe alte variante,
pentru ca lanţul pleonastic să fie complet.
• „În loc de educaţie civică se
fac altceva.” (Antena 3, 10 octombrie 2013)
Ce să se „fac”, ce să se „fac”, dacă educaţia civică nu prea „se fac”? Poate
ar fi bună ceva gramatică? Corect era „se face” altceva, că e singular.
• „E foarte comodă, dar însă
e foarte, foarte grea.” (Roxana Ilie, Acasă TV, 11 octombrie 2013)
„Totuşi, cu toate acestea, orice-ar fi”, e greu, dar „se poate şi este
probabil posibil” orice!
• „Omul (Florin Salam) munceşte enorm
de mult.” (Costin Mărculescu, Antena 1, 15 octombrie 2013)
Suntem la fel de siguri că Salam munceşte „enorm de mult”, cum suntem
„precişi” că unii vorbitori de la TV cunosc „infim de minuscul” capitolul
„pleonasm” din orice carte de gramatică şi stilistică.
• „Comoraşu este un fost
recidivist.” (Antena 3, 12 octombrie 2013)
De unde concluzia că, dacă eşti rugbist şi ameninţi magistraţi, un redactor
de televiziune din grămadă îţi poate şterge din CV calitatea de recidivist?
• „PSD le vor da tuturor...
nimic.” (Tudor Octavian, România TV, 14 octombrie 2013)
O fi Partidul Social Democrat cel mai mare din parcare (mă rog, din ţară), o
fi partid-stat când ajunge la guvernare, dar substantivul „partid” tot la
singular rămâne, oricând, oriunde, din punct de vedere gramatical.
• „La munte va fi lapoviţă şi
ninsoare.” (B1 TV, 15 octombrie 2013)
Va fi „ambele două”, am auzit şi noi, sigur că da! Dacă vorba spusă mai zboară,
cuvântul scris pe ecran e durabil, în toată splendoarea dezacordului dintre
subiect şi predicat pe care ne-o arată.
• „Când a fost înfiinţată,
Direcţia a avut un rol 90% preponderent.” (Toni Greblă, Antena 3, 15 octombrie
2013)
Acest pleonasm ne-a lovit drept în nas, de parcă am fi călcat pe greblă,
chiar în faţa televizorului.
• „Cazuistica ca să zic aşa.”
(Cătălin
Măruţă, Pro TV, 15 octombrie 2013)
Când e să calci în cacofonie, cauţi cu lumânarea formulele parazitare de
tip „ca să zic aşa”, numai să iasă căcuţa moale, la oră de maximă audienţă.
• „Vor începe avalanşa de
întrebări.” (Pro TV, 15 octombrie 2013)
Dacă avalanşa „încep”, atunci oamenii „fuge”, iar presa „pun” întrebări.
• „Fără acei zeci de mii
n-ar fi existat...” (Costi Rogozanu, Realitatea TV, 9 octombrie 2013)
Cât de frumos se dă la o parte vălul de pe faţa pseudointelectualilor fini!
Corect era „acele”, care se acordă şi cu „zeci”, şi cu „mii”. Unde o fi
masculinul plural în propoziţia asta ştie numai domnul Rogozanu (pe care nişte
oameni răi l-au luat la mişto, poreclindu-l Rogăozanu).
Andrei
Păunescu
Emisiunile trece, perlele rămâne (143)
Legiuutorul,
prezidenţiabilul la preşidenţie şi satul bombat de cutremure
• „Temperatura exterioară care
e afară.” (Marcel Nicolaescu, România TV, 8 octombrie 2013)
Îi pretindem viceprimarului Capitalei să ne dea noi veşti şi pleonasme
despre temperatura „interioară care e în case” şi neapărat să se poziţioneze
legal faţă de temperatura de pe verande, din balcoane şi din corturile
ţiganilor, despre care noi încă nu ştim dacă este „exterioară în spaţiu închis”
sau „interioară în aer liber”.
• „Marea majoritate a
populaţiei nu pot face acest lucru.” (Bogdan Bărbuceanu, România TV, 8
octombrie 2013)
Asta numai pentru că „lumea sunt proşti”, în vreme ce „clasa politică sunt
deştepţi”, domnule avocat.
• „Mie nu cunosc acest
lucru.” (Cristina Pocora, The Money Channel, 6 octombrie 2013)
Nici „eu nu-mi place” să aud aşa ceva, doamnă purtător de cuvânt (strâmb)
al PNL.
• „Piscina din vila Dante
pe care o folosea preşedintele Traian Băsescu pentru a înota.” (România TV, 8 octombrie
2013)
Precizarea „pentru a înota” era absolut necesară, în cazul preşedintelui
Băsescu, ţinând cont de faptul că, în limbajul neacademic, există şi alte
întrebuinţări ale termenului: „a băut la viaţa lui o piscină de whisky”, „stă
la o bere pe marginea piscinei” etc.
• „O problemă semantică ca să...”
(Nicolas
Don, B1TV, 6 octombrie 2013)
Nasol momentul să eliberezi în eter ditamai cacofonia, excat când arătai
cât de murdar se face televiziune în România (la TVR), faţă de Franţa şi
America.
• „Fenomen scăpat de sub control,
sat bombat de cutremure.” (România TV, 6 octombrie 2013)
Bombat sau bombardat, fraţilor? La cutremure, solul de crapă, nu se
bombează, vă spunem noi, mai ales când trăznaia e scrisă pe ecran.
• „Sărbătorim o lună de la
începerea protestelor.” (Realitatea FM, 30 septembrie 2013)
Ştim că frenezia anti sau pro Roşia Montană a cuprins toată ţara, din
cărucioarele bebeluşilor, până-n cele ale invalizilor, dar termenul „a
sărbători” nu e potrivit aici. Se putea spune: „marcăm”, „consemnăm”, „se
împlineşte”... Proprietatea termenilor este la fel de importantă ca
proprietatea aurului. Mai rămâne să spunem că „aniversăm decesul” gramaticii,
„comemorăm naşterea” încă unei serii de semidocţi şi ne aflăm la „tristul
jubileu” al analfabetismului.
• „Magistraţii se vor declara
revoltaţi de declaraţiile a cei doi (Ponta şi Băsescu).” (Realitatea TV, 8 octombrie
2013)
Magistraţii sunt inamovibili, aşa că pot să facă tot ce vor, inclusiv să fie
revoltaţi de dezacordul dintre premier şi preşedinte. Noi ne declarăm revoltaţi
că nu există sancţiuni legale împotriva dezacordurilor de limbaj.
• „E o funcţie publică care
trebuie să impună respect.” (Dumitru Coarnă, Antena 3, 8 octombrie 2013)
Cu o asemenea cacofonie în gură, nimeni nu poată să ceară altora respect,
nici măcar dacă e poliţist.
• „Pot apare elemente noi.”
(Cătălin
Predoiu, Realitatea TV, 6 octombrie 2013)
Nu e bine, domnule fost ministru şi posibil prezidenţiabil! Nu e drept, nu
e just, domnule avocat, să nu cunoaşteţi că verbul este „a apărea” şi nu „a
apare”. Nu e bine...
• „Intenţia legiuutorului!
Să aflăm care este intenţia legiuutorului... Să ne mai descreţim
frunţile.” (Realitatea TV, 8 octombrie 2013)
Exact! Ne-aţi descreţit frunţile, dar ne-aţi încreţit urechile cu neputinţa
de a rosti un cuvânt, totuşi, atât de frecvent folosit, „legiuitorul”. Dacă era
doar o dată, ziceam că a fost o întâmplare, dar consecvenţa dumneavoastră,
domnişoară, ne convinge că nu puteţi altfel.
• „Sunt un om care asta vreau
să fac.” (Crin Antonescu, Antena 3, 8 octombrie 2013)
De obicei, preşedintele liberal vorbeşte corect, dar, de când cu
dezacordurile tot mai dese din Uniunea Social-Liberală, e normal că a început
să scape şi dezacorduri în persoană (corect era „Sunt un om care asta vrea să
facă”, întrucât acordul se face cu „om”, nu cu „sunt” ).
• „Antonescu: minciuna lui
Băsescu TB. devoalată în străinătate.” (pe ecran, Antena 3, 8 octombrie 2013)
Alo! Aho-aho, copii ai tristeţii de la editarea de burtiere TV! Unde vă
treziţi, pe FaceBook, pe Twitter, pe SMS, pe chat, să prescurtaţi „trebuie” chiar
şi pe ecranul televizorului?
• „După dezastrul lui Geoană, PSD
nu a avut un candidat mai bine plasat pentru Preşidenţie.” (Crin Antonescu, Antena
3, 8 noctombrie 2013)
Mamele ne spuneau când eram mici: „dacă nu papi tot” sau „dacă nu-ţi faci
lecţiile”, nu ieşim la joacă. Prezidenţiabilii trebuie să ştie că, dacă nu
rostesc corect numele instituţiei la care aspiră, o să ia na-na şi n-o să aibă
parte de ea. Corect era, evident, „preşedinţie”, care vine de la „preşedinte”,
nu de la „preşidente”.
• „Această ordonanţă riscă ca
să concentreze aceste instituţii media.” (Petre Roman, Realitatea TV, 8 octombrie
2013)
Niciodată, fostul prim-ministru nu a fost tare la limba română, deşi mulţi
fraieri au crezut şi încă mai cred contrariul. Dar, în noua etapă, „omu’ e mai
rău ca oricând” cu limbajul şi ne aduce în casă cacofonia stufoasă „că ca
să...”
• „Cine nu pune în aplicaţie
hotărâri judecătoreşti definitive intră în penal.” (Ecaterina Andronescu, Realitatea
TV, 8 octombrie 2013)
Dar cine nu le pune în „aplicare” ce păţeşte?
• „Crin Antonescu este astăzi
principalul prezidenţiabil la funcţia de preşedinte al României.” (Marius Pieleanu,
Realitatea TV, 8 octombrie 2013)
Ce tare! Noi, idioţi fiind, aveam impresia că eşti prezidenţiabil pentru
funcţia de primar, deputat sau, cel mult, şef de tarabă. Cu această ocazie,
domnul Pieleanu ne-a lămurit că un candidat la preşedinţie candidează la
preşedinţie, ce mai! Propunem ca domnul Pieleanu să preia fără alegeri funcţia
de mogul al perlelor, iar ceilalţi moguliabili să se resemneze.
Andrei
Păunescu
Emisiunile trece, perlele rămâne (142)
Nimănui
nu ne place
• „În acest apartament locuieşte
doamna Lazăr şi o mulţime impresionantă de câini.” (Antena 1, 22 septembrie
2013)
Când „atâtea finţe locuieşte
împreună laolaltă”, ar trebui să fie frumos, dar, pentru că „mulţi câini pute
de candeşte”, vecinii „nu suport” şi „chem” televiziunea.
• „De ce să fie făcătură politică
când Voiculescu a făcut tranzacţiile pe care le-a făcut?” (Radu Banciu, B1 TV, 29 septembrie
2013)
Hai, că negreala din cerul gurii şi din suflet nu se tratează cu nimic, dar
limbajul se poate trata cu ceva studiu. Din care poţi afla că nu e frumos să
ieşi pe post cu un „căcând” de toată frumuseţea şi cu o asemenea sărăcie
lexicală („a face” e folosit de trei ori într-o singură frază scurtă!),
disproporţionată faţă de veninul emis pe post.
• „Toţi nişte putregai.” (Radu Banciu, B1 TV, 29 septembrie
2013)
Toţi? Chiar toţi? Aşa o fi, că prea zice cu foc şi vitriol, dar asta
înseamnă că „vârful la putregai” e chiar vorbitorul, care s-a specializat în
dezacorduri de mare rafinament, cu totul neaşteptate.
• „Dacă iei în natură, pierzi 19%
TVA.” (Dan Şova, Realitatea TV, 30 septembrie 2013)
Ocupat cu marile proiecte şi cu cocoloşirea străinilor care vor să ia ieftin
şi poluant aurul şi metalele grele de la Roşia Montană, domnul ministru a uitat
amănuntul că TVA nu mai e de câţiva ani 19%, de pe vremea lui Emil Boc, ci e
24%. Nici poanta că taxa trebuie readusă la 19% nu ţine, pentru că executivul
Ponta e la putere de un an şi jumătate şi TVA tot uriaş a rămas.
• „Veţi avea surprize cu
totul, cu totul surprinzătoare.” (Neculai Onţanu, Pro TV, 30 septembrie
2013)
Oamenii din Sectorul 2 cică ar vrea de la primarul lor, dimpotrivă, „surprize
cu totul şi cu totul previzibile”, ca de exemplu drumuri bune, căldură, apă,
pieţe, maidanezi în adăposturi, copii nemâncaţi de câini, taxe mici, furăciuni
cât mai puţine, birocraţie minimă etc.
• „Atât în deplasare, cât
şi afară.” (Cosmin Nicolae, Radio Bucureşti FM, 1 octombrie 2013)
Asta înseamnă că nu se mai joacă „nici acasă, nici pe teren propriu”?
• „Nomenclatorul de producţie al Cantacuzinoului.”
(Eugen
Nicolăescu, Antena 3, 28 septembrie 2013)
Exprimarea Nicolăescului ministru al Sănătăţii sapă şanţuri adânci în limba
română contemporană, care nu se mai vindecă nici cu medicamente străine, în
noul mandat al liberalului care anunţă ca pe o mare victorie că, în câţiva ani,
vom reuşi performanţa – oau!- să producem iarăşi vaccinuri autohtone, la fel ca
în urmă cu nişte ani, când cineva a distrus Institutul Cantacuzino.
• „Lumea mă văd cu alţi
ochi.” (Nicolae
Feraru, Antena 3, 28 septembrie 2013)
Asta e posibil „pentru că fiindcă societatea nasc” oameni deschişi la
minte.
• „Execuţii mult
mai grele decât alea simple.” (ProTv, Steaua -
Avântul Bârsana 4-0, 26 septembrie 2013, culeasă de
Simona Mădălina Păunescu)
Perla a fost vizibilă şi „auzibilă” tocmai din Danemarca, unde se pare că a
sărit în ochii unei românce, care a remarcat adâncimea cugetării. Probabil că,
în consecinţă, execuţiile simple or fi mai uşoare decât alea dificile, nu?
• „Să legiferezi în forţă şi
puternic... Nimănui nu ne place.” (Antena 3, 1 octombrie 2013)
Aha, deci nu slab şi fără forţă, ci tare şi în acelaşi timp viguros. „Cui
îi plac” aşa ceva? Noile amenzi auto iau minţile vorbitorilor.
• „În acest moment, Finlanda are cincizecişiunu
de mine operaţionale.” (Victor Ponta, Realitatea TV, 24 septembrie 2013)
Am accepta acest dezacord în gen (corect era „cincizecişiuna de mine”, că
minele sunt feminine), dacă, prin ordonanţă de urgenţă, premierul ar legifera
următoarele forme: un guvern-doi guverni, un cabinet-doi cabineţi, o gafă-doi
gafi, o coabitare-doi coabitări...
• „Autorităţile se vor
vedea nevoiţi să dea drumul la căldură.” (România TV, 30 septembrie 2013)
Regal de dezacorduri în această perioadă. Probabil de la vânt şi de la cel
mai friguros final de septembrie din ultimele decenii.
• „O trupă sută la sută
nemţească, o trupă din Austria.” (Antena 3, 24 septembrie 2013)
Or fi austriecii tot nişte nemţi de la Est (Oster+reich), dar sună ciudat,
mai ales că locuitorii Austriei se chinuie de sute de ani să fie altceva decât
cei din Germania.
• „Filmul 4.3.2.1. în regia lui Cristian
Mungiu Pippidi.” (Maria Toader, Antena 3, 24 septembrie 2013)
Era suficient Cristian Mungiu, că doar aşa îl cheamă, fără Pippidi. Nu toţi
Mungiii sunt şi Pipizi şi nici toţi Pipizii sunt Mungii. Una e regizorul cu
mare greutate Cristian Mungiu şi cu totul altceva este politoloaga cu şi mai
mare greutate Alina Mungiu Pippidi, dar amândoi sunt unicate pe planetă.
• „Bunurile care trebuie
împărţite între copiii lui Adrian Păunescu legitimi şi nelegitimi.”
(Antena
3, 24 septembrie 2013)
Mai mare atenţie la exprimare, dacă tot vă băgaţi cu bocancii în viaţa
familiei: la moştenire vin numai copiii legitimi, cei nelegitimi urmând să ne
dea în judecată. Aşteptăm recoltele din provincie şi din diaspora.
• „Pe scurt, vă fac eu un
rezumat.” (Mircea Badea, Antena 3, 25 septembrie 2013)
Nouă, telespectatorilor fideli, ne plac „rezumatele lungi” din „Gura
presei”.
• „Omu’ e ecologist şi
bine intenţionat.” (Mircea Badea, Antena 3, 25 septembrie 2013, culeasă de Maria)
Poate că Mircea Badea a lăsat intenţionat acest ligament, care sună a
perversiune sexuală în formă ecologică şi bine intenţionată, pe care, atentă,
Maria l-a remarcat imediat, ageră. Indiferent care e adevărul, noi îl băgăm la
colecţie.
• „Mi-a plăcut piesa asta enorm
de mult.” (Ducu Bertzi, Antena 2, 21 septembrie 2013)
Şi nouă ne plac unele cântece ale lui Ducu Bertzi enorm, dar pleonasmele,
fie şi ale prietenilor, ne plac „enorm de puţin”.
• „Este aproape o poziţie
identică.” (Digi Sport 2 TV, 26 septembrie 2013)
Asta înseamnă că nu e „fix diferit”, nu?
• „Avem rate la bancă că ne-am
împrumutat.” (Antena 3, 26 septembrie 2013)
„Căcăneam” pare o formă nouă, necunoscută nouă încă, a verbului în care se
vorbeşte, ce mai tura-vura, despre a face căcuţă.
• „Ţi-a dat Cătălin Botezatu
vreun sfat în ceea ce privesc hainele?” (Antena 1, 27 septembrie 2013)
Chiar dacă destinatara întrebării era eminenta mireasă Bianca Drăguşanu,
forma corectă „în ceea ce priveşte” nu trebuia mutilată, aşa cum atâtea fete de
pe piaţă fac cu buzele, nasurile, ţâţele, pomeţii şi pieile lor.
• „O pisică a făcut puişori
micuţi.” (Bianca Drăguşanu, Antena 1, 27 septembrie 2013)
Bine că n-a făcut „puiuţi giganţi”, că o durea nasol de tot.
Andrei
Păunescu
Emisiunile trece, perlele rămâne (141)
Oameni
explozibili • Opusul este oarecum invers
• „Aşa suntem noi, mai latini,
mai explozibili.” (Edward Pastia, Realitatea TV, 22 septembrie 2013)
Indiferent care este „Perspectiva” domnului Pastia, latinii sunt oameni
iubitori de viaţă. Oamenii explozibili pot fi căutaţi mai degrabă în Orientul
Apropiat şi Mijlociu.
• „Niciodată în 23 de ani toată
lumea şi-a dat cu părerea.” (Sorin Oprescu, Antena 3, 6 septembrie 2013)
Deşi fraza e făcută franjuri, cu toţii am înţeles mesajul, care e corect:
toată lumea (poporul) pare că are un rol în deciziile majore ale Capitalei, dar
niciodată nu se întâmplă aşa.
• „Am văzut nişte feţe
tumefiate care spuneau: Ce bine a făcut Ceauşescu!” (Marius Pieleanu, Antena
3, 7 septembrie 2013)
Nouă, cuvântul „tumefiat” ne sună a faţă umflată de bătaie sau de boală, nu
ne sună a faţă schimonosită de patos revoluţionar, de ură sau nostalgie. Dar
poate că domnul Pieleanu e mai priceput la problemele feţei şi la orice ţine de
problemele pielii.
• „Micuţilor le vor preda
studenţi fără experienţă, pensionari, masteranzi sau masteranzi.” (România TV, 10
septembrie 2013)
Ne-am liniştit: dacă la catedră nu vor fi studenţi bâtă de carte, atunci
vor fi bătrâni fără vlagă, iar, dacă nu vor fi masteranzi, atunci vor fi
masteranzi. Măcar atât. Diferenţa este semnificativă, astfel încât atât copiii sau
copiii, cât şi părinţii sau părinţii pot sta liniştiţi.
• „Ne aflăm acum pe acoperişul
unui localnic.” (Pro TV, 13 septembrie 2013, culeasă de Ana-Maria)
Bine că a fost vorba despre un bărbat şi nu a fost obligată toată echipa de
la Ştirile Pro TV să dea năvală pe pista unei localnice. Se pare că, la ţară,
nu există piste disponibile, la ce oră vor muşchii ştiriştilor.
• „Mi-ar place să prezint
o emisiune.” (Andreea Tonciu, România TV, 5 septembrie 2013, culeasă de Ioana)
Nu zice de două ori, fata tatii, că, la cât de agramaţi sunt atâţia
realizatori de emisiuni TV, nu mai ai mult şi ajungi ce vrei mătăluţă:
prezentatoare şi, de ce nu?, şef de catedră pe la vreo facultate de jurnalism
sau limba română.
• „Calota de gheaţă din
Antarctica este mai mare cu 60% decât anul trecut.” (Realitatea TV, 10 septembrie
2013)
Hai, lăsaţi-o-ncolo de calotă! O fi mai mare cu câţiva centimetri sau
metri, dar nici chiar aşa!
• „Dacă Ştefan Bănică a fost un
om extraordinar, înseamnă că opusul este oarecum invers.” (Costin Mărculescu,
Antena 2, 11 septembrie 2013)
Chiar? Noi ne gândeam că opusul este la fel, nu invers, dar, dacă zice
Costin Mărculescu, aşa o fi.
• „Oamenii ăştia nu le-a zis
nimeni că nu se mai face exploatarea.” (Victor Ponta, Antena 3, 11 septembrie
2013)
Corect era „oamenilor ăstora”, dar nu ne luăm noi în gură cu primul
ministru de la un dativ.
• „Sunt convinsă că cei
de-acasă salivează aici.” (România TV, 22 septembrie 2013)
Aşa de bine arătau la Târgul de produse tradiţionale din Parcul Lumea
Copiilor, că reporteriţei i se părea că telespectatorii văd de-acasă, dar
salivează până-n parc.
• „Mai multe animale de-a lor
au fost nevoite să le lase în apă.” (Antena 3, 12 septembrie 2013)
Corect era „de-ale lor”, că aşa am învăţat noi în cărţi „de-a” noastre,
care se pare că „e alfel ca cărţile” lor.
• „Nuţu Olteanu, rockerul sub
under-cover, a plecat în Suedia.” (Teo Trandafir, Kanal D, reluare,
22 septembrie 2013)
Noi ştiam că „under” înseamnă deja „sub”, aşa că era suficient „under-cover”
sau, mai pe româneşte, sub acoperire. Lasă, că-şi revine repede Teo la forma
de-altădată, n-avem nicio grijă, în patru-cinci ani e ca-n prima zi.
• „Dacă (Romică Ţociu) nu era bun
la pat, atunci de unde ieşea copiii?” (Nicoleta Ţociu, Kanal D, 23 septembrie
2013)
Sincer, nu muream de curiozitate să ştim cât de viril este comediantul
Romică, dar, dacă tot s-a apucat nevastă-sa de confidenţe despre pat, măcar să
facă bine acordul dintre subiect şi predicat (n-am găsit altă rimă). Unii
bărbaţi au grijă să-şi satisfacă femeia şi la sex, şi la gramatică, dar se pare
că nu e cazul aici.
Andrei
Păunescu
Emisiunile trece, perlele rămâne (140)
Lor înşilor
agramaţilor • Legi ambigue executate întocmai de primarul genial
• „Mă aştept ca aceşti oameni să
iasă în stradă şi să manifesteze împotriva lor înşilor.” (Costi Rogozanu,
Realitatea FM, 9 septembrie 2013)
Licenţele poetice trase de păr sunt, cât de cât, suportabile, dacă autorul
este genial şi merită efortul acceptării. Cele gramaticale, nu prea, mai ales
dacă aparţin domnului Rogozanu.
• „Aşa cum sunt legile,
ambigue, le-am executat întocmai.” (Sorin Oprescu, Antena 3, 6
septembrie 2013)
La legi ambigue, exprimare ambiguă, dar executare fără crâcnire! Apropo: la
o lege care lasă loc şi de „hăis”, şi de „cea”, ce înseamnă respectare
întocmai?
• „Dragoş Tănase – director Gold
Corporation.” (B1 TV, pe ecran, 9 septembrie 2013)
Care e perla?, ne veţi întreba. Aparent, niciuna. Dacă vă spunem că
explicaţia a apărut pe ecran când în imagine era marele actor Dorel Vişan,
perla iese singură din scoică şi ne intră direct în ochi. Sau poate, sătul de
mizeria din cultură, domnul Vişan şi-o fi schimbat numele şi locul de muncă, să
dea acolo de aur.
• „Potopul a îndoliat
Galaţiul.” (Antena 3, 12 septembrie 2013)
Acest ditamai ligamentul falic (pul+a) a stat minute în şir scris pe ecran,
cu literă mare, di-la-tată, că di la mamă nu se moşteneşte aşa ceva.
• „Înscrierea presupunerilor
pentru acest an s-a încheiat în luna februarie.” (Delia Vrânceanu, Realitatea TV,
12 septembrie 2013)
Întrucât era vorba despre Premiul Nobel pentru pace, la care preşedintele
rus Putin nu a mai apucat să-şi depună candidatura, „presupunem” că Delia a
vrut să spună „propunerilor”, nu „presupunerilor”.
• „Există şi argumente împotrivă,
şi contra.” (Look TV, 7 septembrie 2013)
Bine că există alternativă! O dată ne uităm şi noi la Look TV câteva minute
şi atunci pescuim o frumuseţe de gafă. Alternativa era să avem argumente pro şi
pentru sau să fim neutri şi imparţial.
• „Aprindeam un chibrit sub
pătură să mâncăm ciorba.” (Alin Oprea, Antena 2, 8 septembrie 2013)
Hai, lăsaţi-o-n ciorbă cu poveştile astea! Talentatul om de muzică ne oferă
acest adevărat „talisman” de exagerare, vrând să arate cât de dificilă i-a fost
adolescenţa. Suntem convinşi că tânărul Alin a trecut prin clipe grele, dar nu
suntem convinşi că a mâncat o ciorbă sub pătură, cu chibritul aprins, din
simplu motiv că ori rămânea fără oxigen, ori îi lua foc pătura, ori vărsa
ciorba pe pijama şi părea că a făcut altceva sub protecţia păturii.
Dramatizare, dramatizare, dar nici chiar aşa!
• „A căzut zidurile... Se
poate întâmpla lucruri.” (Realitatea TV, 5 septembrie 2013)
Însoţind câteva imagini de la ruinele şantierului şcolii din Stăneşti –
Giurgiu, „aceste cuvinte ne doare” prin consecvenţa cu care lasă repetent vorbitorul
la acordul dintre subiect şi predicat, ucis apoi fără milă.
• „Cerem completarea actualei
legi în vigoare... Trebuie găsită un bun echilibru” (Andrei Chiliman,
Realitatea TV, 5 septembrie 2013)
Pleonasm pe măsură primarului Sectorului 1: dacă legea e actuală, este clar
că e şi în vigoare. Dar aşa e cu echilibrul „pierdută”, care se speră că va fi
„găsită”.
• „Liderul grupului din Consiliul
General cere demisia primarului genial.” (Realitatea TV, 6 septembrie 2013)
Reporterul Lucian Nuştimcum ori a fost tocmit de Sorin Oprescu în echipa de
viitoare campanie electorală, ca să-l facă „genial”, ori are nişte acţiuni la
obiective care sunt pe lista realizărilor domnului primar general Oprescu
(Pasajul Basarab, Stadionul Naţional Arena etc).
• „Spuneau jucătorii că nu se
pune vorba de bani.” (România – Ungaria 3-0, Antena 1, 6 septembrie 2013)
Atât de ipocrită este această afirmaţie, încât vorbitorul s-a fâstâcit şi a
uitat să spună „nu se pune problema”. Important este că am mai trecut în cont o
campanie de calificare cu victorie şi fără înfrângere în faţa Ungariei, care nu
ne-a mai bătut din 1981, dar pe care am aşteptat 63 de ani s-o învingem prima
dată, în 1999, în teren cu un Hagi readus la naţională de Adrian Păunescu în
emisiunea lui tot de la Antena 1.
Andrei
Păunescu
Abonați-vă la:
Postări (Atom)