Invazia mesajele la grămadă de sărbători

Top pe dos

Grădina SMS-urilor de sărbători nu e doar mare, ci populată de toate lighioanele, care mai mutante, care mai ridicole. Prea preocupaţi să transmită câteva cuvinte epocale, pentru care să fie pomeniţi de destinatari, expeditorii ori scriu de la ei din cap, dar fără nici un simţ al ridicolului şi al peltelei, ori nici nu mai citesc textele care, şi lor, le-au venit de la alţi urători, şi pe care le dau mai departe. Le retransmit, pur şi simplu, în toată splendoarea. Cu drag, probabil, dar fără să se întrebe dacă un mesaj prefabricat, aruncat întregii agende telefonice, nu produce, cumva, în loc de lacrimi de emoţie, lacrimi de râs şi torente de bătaie de joc. Am pus cap la cap capodoperele şi le-am acordat, după vorbă, după port, premii şi menţiuni.

• Locul 1, cu coroniţă de hârtie creponată găurită, câştigător detaşat al Trofeului „SMS-uri cretine de sărbători”: „Sfintele sărbători să vă aducă bucurii cât poate Moşul să adune, fericire cât pot spiriduşii să care şi iubire cât pot renii să zboare. Crăciun fericit!” Mulţumesc la fel! Să am parte de iubire cât pot renii să zboare? Dar cine a văzut reni zburând? Bucurii cât poate Moşul să adune? Moşul nu adună nimic, ci dă. Cât îi priveşte pe spiriduşi, nu pot să care nimic, aşa că, mai pe scurt, expeditorul mi-a urat o lungă şi grea nefericire.

• Locul 2, cununa de răşină şi un hidrant bonus: „Raza de lumină de la Bethleem să se aprindă în casa dumneavoastră!” Să-mi ia foc casa? Dar de ce nu bunului creştin care îmi urează incendiu de Crăciun?

• Locul 3, cu creangă de brad artificial şi lacrimi retorice: „Se spune că nu există Paradis... dar merităm noi unul?”. Nu am înţeles, totuşi, dacă e o urare de la mulţi ani sau un pup pe frunte de drum bun în purgatoriu, din moment ce Paradisul nu există, iar, dacă există, nu-l merităm?

• Locul 4 şi medalia „Ghirlanda siropoasă”, pentru merite deosebite în dezvirginarea de noi culmi ale absurdului: „Azi mai adăugăm o petală dalbelor flori de măr. La mulţi ani, în care fericirea şi prosperitatea să vă întâmpline la tot pasul.” Prima nedumerire: cum să adăugăm petala la meri, când afară e zăpada de un metru? A doua nedumerire: cum ar trebuie să ne întâmpine fericirea şi prosperitatea? Salut! Salut! Atenţie, de prea multă fericire, olandezii au dat-o pe droguri şi pidosnicii, iar nordicii, de prea multă prosperitate, coroborată cu frigul, pe impotenţă cronică.

• Menţiunea „Hai, măi păcătoşi, să fim creştini!”, pentru preţiozitate soră cu somnul şi frate cu inversiunile: „Fie ca al Crăciunului spirit să pogoare ca o lină lumină în constelaţiile conştiinţei noastre păcătoase...”

• Menţiunea „Munca înseamnă sănătate. Nu şi gramatica”: „Cu ocazia sărbătorilor de iarnă, vă urez sucese profesionale, noi realizări în muncă şi un servici estraordinar”. Colindătorul fie nu a auzit de sănătate, bani şi fericire, fie mă vrea bolnav, pauper şi disperat. La servici. Iar, ca dezideratul să se împlinească, a mâncat un „c” de la succes şi a adaptat un „s” în loc de „x” la extraordinar, ca totul să iasă „eşcepţional”.

• Menţiunea „Made in Germany (for Romania)”, pentru ingineria felicitărilor de tablă, algebră superioară şi urări de şomaj uşor: „De mâine să aveţi parte de 2008 succese, 2008 bucurii, 2008 motive de veselie şi bonus, 2008 ore de vacanţă.” Doar şomerii au 84 de zile de vacanţă. Şi dumneavoastră, şomaj plăcut, asemenea!

• Menţiunea „Români, vă ordon fiţi fericiţi!” pentru naivitate fără frontiere: „În prima zi din 2008, toate dorinţele îţi vor deveni realităţi.” Zău? Eu m-am trezit pe 1 ianuarie, pe la 11.30, şi tot Uraganul Băs viscolea politica românească, iar durerile de spate nu m-au lăsat peste noapte.

• Menţiunea „Hâc!”, pentru damf necenzurat şi râgâit liber: „Fie ca 2008 să vă găsească zâmbind cu pâine şi vin spumant pe masă.” Din combinaţia de pâine şi spumant nu poţi obţine decât o beţie cruntă. Din care, eventual, te poţi trezi zâmbind. Mort de beat.

• Menţiunea „Pardon”, pentru sinceritate: „Dacă până acum aţi avut de toate, 2008 să vă aducă şi fericire, succese, împlinire, satisfacţie, sănătate şi bani.” Ce faţă de frustrat, ratat, bolnav şi sărăntoc oi avea, de mi se urează ecuaţia cu toate cele şase necunoscute importante?

• Menţiunea „Mă laşi?!”, pentru ipocrizie severă, cu agravante de fals în habotnicie publică: „Nu cu mult timp în urmă, oamenii aveau cruce de lemn şi inimă de aur. Acum au cruce de aur şi inimă de lemn. Crăciunul, să readucă aurul în sufletele noastre!” Ar fi, poate, credibil, dacă mesajul n-ar veni de la o femeie care şi-a iubit sincer bărbatul, până prăpăditul şi-a pierdut munca şi nu i-a mai adus acasă nici aur, nici bani, nici cadouri, ci doar inima sa. De aici invocarea metalului galben, dorit insistent de frumoasa doamnă. Revelaţia acestui sms nu putea veni decât dintr-o inimă de - aţi ghicit! - lemn, care mai pune şi virgulă între subiect şi predicat, la final.

• Menţiunea „Înaripatul cârnat pe înstelatul cer”: „Naşterea Mântuitorului să vă aducă un curcubeu înmiresmat la fiecare furtună, un zâmbet la fiecare lacrimă, o binecuvântare la fiecare pas, o promisiune la fiecare grijă şi un răspuns la fiecare întrebare.” Ştiţi reclama: „Probleme, Gogule?”. De atâta ai fost în stare? Aveam pretenţii de la un artist! Nici Alexandru Ioan Cuza nu a rezolvat atâtea probleme, dintr-o dată. Iar problema cur-cu-be-u-lui înmiresmat trebuie rezolvată de fiecare în baia proprie. Nu se face la mese festive...

• Menţiunea „Ce-am găsit al meu să fie”, pentru norocoşii cărpănoşi: „Am găsit sacul moşului şi am ales: fericire, sănătate şi noroc şi mulţi bani!” Ce mult mă bucur! Să le purtaţi sănătos! Şi mii de mulţumiri pentru ce ne-aţi lăsat nouă: dezastre, junghiuri, ghinioane şi datorii scadente.

• Menţiunea „Nu aduce anul ce aduce pulanul”, pentru aparenţele care înşală: „Frumuseţea iernii, cu dulcele ecou al colindelor şi cu imaginea celor dragi în suflet să vă aducă împlinire în tot timpul anului 2008!”. Nu era de imaginat, până la acest sms, trebuie să recunoaştem, cum poate încăpea ditamai pulanul, într-o felicitare atât de scurtă şi de ingenuă.

• Menţiunea „Pelteaua iernii, în cele patru vânturi aromate”, pentru orientare turistică drept în gardul mitropoliei şi ecumenism gelatinos: „La a anilor cumpănă, să privim înapoi cu iertare, înainte cu speranţă, în jos cu înţelegere şi în sus cu recunoştinţă”. Iar când vrem să facem la dreapta, să privim la stânga şi să semnalizăm cu 50 de metri înainte de intersecţie. Despre introspecţie - nimic! Poate la anul. Şi la mulţi ani.

(text publicat în Flacăra din 11 ianuarie 2008 şi Jurnalul naţional din 12 ianuarie 2008)