Cenaclul Flacăra la Ploieşti

Renaşterea din 2008, după interzicerea din 1985

• Locul: Ploieşti, Casa de Cultură a Sindicatelor

• Data: 26 mai 2008 • Durata: două ore (18.10-20.15).

• Număr de participanţi: 400.

• Pe scenă: Adrian Păunescu, Tatiana Stepa, Andrei Păunescu, doi ploieşteni care au mai urcat în trecut pe scena Cenaclului - Oana Ionescu şi Costin Negulescu, şi câţiva tineri artişti, veniţi din sală, să debuteze la cenaclu: Iulia Dragomir, Alin Pop, Andrada Dumitru, Laura Marinică, Coramia Moţoi şi Ana Maria Popescu.

• Calitatea manifestării: extraordinară, graţie sentimentului unic de forţă şi de prospeţime pe care l-au dat scenei tinerii şi copiii, majoritari în sală.

• Calitatea organizării: foarte bună, datorită eforturilor impresarei Brânduşa Simion.

• Succesele manifestării: Amor cubist, Copaci fără pădure, Rugă pentru părinţi, Ţara lui Impozit Vodă, Bieţi lampagii, Măicuţa când m-o făcut, Treceţi batalioane române Carpaţii, Apel de cărturar, Doamne ocroteşte-i pe români, Clar de inimă, Omul pădurii.

• Debuturi: interpreţii Costin Negulescu (folkist talentat, cu voce caldă, redebutând cu piesele „Grădină cu flori” şi „Lacrimi pentru tatăl învins”), Iulia Dragomir (o foarte frumoasă voce, cu cântecul „Emoţie de toamnă”), Alin Pop (recitând patetic poemul „Pariul pe poartă”) şi „Trupa fără nume” (Andrada Dumitru, Laura Marinică, Coramia Moţoi şi Ana Maria Popescu, o formaţie armonioasă, cântând piesa „Pădure nebună”).

• Programul: Adrian Păunescu (Apel de cărturar), Tatiana Stepa (Copaci fără pădure, Colindul gutuii din geam, Totuşi iubirea, Măicuţa când m-o făcut, Castelul, Clar de inimă, acest ultim cântec prilejuind revenirea la microfon, din sală, a Oanei Ionescu, folkista care, în 1985, împreună cu sora sa, Alice, adusese la Cenaclu excepţionala piesă pe versuri de Nichita Stănescu), Andrei Păunescu (Amor cubist, Cosaş în fân, Ţara lui Impozit Vodă, Treceţi batalioane române Carpaţii, Ţara, Omul pădurii, Cât ti voi, Doamne ocroteşte-i pe români) şi piesele propuse de debutanţi.

• Evenimente: Adrian Păunescu a anunţat renaşterea cenaclului exact în oraşul în care a avut loc ultimul spectacol dinaintea interzicerii din iunie 1985.

• De la masa sa de pe scenă, AP a răspuns biletelor sosite din sală, în timpul spectacolului. Emoţionante cuvinte au scris mulţi dintre elevii prezenţi în sală (de la Liceul Economic „Virgil Madgearu”), şi câţiva iubitori ai Cenaclului, veniţi chiar şi din Bucureşti, să vadă concertul. Iată câteva dintre bilete:

„Salut cu mare bucurie această renaştere a Cenaclului Flacăra. Pentru acest spectacol am venit de la 50 de km. Vă rugăm, reluaţi şi cântecele aromâne. Magdalena Cristea”.

„Sunt un spirit liber, crescut în serile de Cenaclu, virusat iremediabil - acum 25 de ani – de un sentiment al libertăţii. Copacului fără pădure îi transmit toate îmbrăţişările copacilor prieteni. Nicole”

„De la Dragoş Anghel, pentru doamna profesoară Emilia Rizea: vreau să mă treceţi clasa!”

„Şi totuşi există matrice / Şi totuşi există sistem, / Dau teză, dau teză la mate, / Nu ştiu, am furat şi mă tem” (bilet, fireşte, anonim).

„Dorinţa mea cea mai mare e să cânt, admir mult Cenaclul Flacăra pentru că melodiile mă ung la suflet. Florina Alecu, clasa a XI-a.”

„Răni care nu s-au născut încă, îmi înfloresc pe tălpi, simt adâncul pe un sărut cu buze de femeie peste gura lui hrănită cu cadavre, înfloresc de iubire din sângele propriei mele răni” (anonim).

„Mereu am regretat că nu am prins nici un spectacol al cenaclului, dar în seara aceasta mi s-a împlinit un vis. Vă mulţumesc mult şi abia aştept un nou spectacol pentru că avem nevoie. Diana Andrada.”

„Vă felicit din tot sufletul pentru darurile pe care le-aţi oferit şi le oferiţi permanent celor din jur prin ceea ce sunteţi. Adăugaţi valoare oamenilor şi vieţii prin ceea ce sunteţi. Vă mulţumesc! Iulia Dragomir”

„Vă mulţumim că existaţi, domnule Păunescu, vă mulţumim pentru ideea de a înfiinţa Cenaclul Flacăra şi pentru descoperirea acestor oameni minunaţi pe care i-aţi lansat vreme de 25 de ani. Suntem fericiţi că suntem contemporani cu dvs. Sunteţi singura persoană care a făcut un lucru bun pentru poporul român, când alţii nu aveau curajul de a vorbi. Mirela Ghioc.”