Incep sa ma simt din nou acasa. Mai trimit cateva poze si apoi ma apuc de bagaje. Sunt iar in New York, unde alerg si iau imagini, pentru mine si pentru cei care intra aici, pe blog. In setul de azi, am pus imagini cu:- niste cladiri vechi si noi in New York
- politia, mereu pe aproape
- o veverita in Central Park
- un Andrei cu capul intre carti la Libraria Barnes & Noble de pe strada 66
- acelasi Andrei, autopozandu-se cu peretii pictati cu portrete de scriitori, in aceeasi librarie gigant
- o biserica si un zgarie nori, avand loc amandoua pe insula Manhattan
- steagul american, atarnat peste tot, fara rusinea romaneasca (de vreme noua) de a fi nationalist
- un Andrei Paunescu si un George Chirca, tragand valizele prin cartierul Queens, cu gandul ca mai e putin si trec Atlanticul inapoi.
35 de comentarii:
Sunt multe veverite acolo ? Este foarte frumos totul(prezentat in imaginile de aici) , mai ales acea biserica veche , este superba . Vad ca v-ati luat o valiza mare , inseamna ca ati cumparat multe ...Oricum sper ca timpul ramas sa fie placut si pe meleaguri straine!
Ce draguta e poza in care zambesti!Iubesti?
Kanaary,
E plin de veverite si nu toata lumea le vede cum le vedem noi acasa, adica intr-un fel tandru. Unii chiar le considera niste creaturi obraznice care, datorita faptului ca sunt protejate, se baga peste oameni in parc, le iau mancarea si fac multa mizerie.
In valiza aceea trebuie sa incapa - retine!- si ce am cumparat, si lucrurile cu care am venit. Asa ca situatia se echilibreaza.
Sufletzel,
1.Mersi pt compliment.
2. Da.
Va multumesc din suflet pt. ca v-ati facut timp sa-mi raspundeti.Imi face mare placere sa scriu ori de cate ori am ocazia, chiar daca am terminat facultatea.Imi place enorm tot ce gasesc aici pe blog si mai ales imi place cum ganditi dvs.Va doresc drum bun inapoi, sa nu fie probleme si va asteptam cu drag pe blog cu multe texte frumoase asa cum ne-ati obisnuit.Chiar mi-e dor sa ne mai impartasiti niste versuri.
Catalina 22
1.cu placere.
2.si ea va egaleaza in dragalasenie?
3.multumesc pt raspuns!
Sufletzel,
Eu sunt mic copil la dragalasenie fata de ea. Spune asta unul pe care modestia nu-l da afara nici din casa, nici din tara, nici din scrisori. Dar asa e. Si nu se poate face nimic.
Sufletzel,
omul care iubeste zambeste, pentru ca iubirea egal fericirea, si pentru ca sufletele celor doua parti devin pereche si se intrepatrund intr-o tainica si subtila comuniune, rastalmacind vorbe stiute si nespuse, dar nicidecum supuse, ci vesele si zglobii, ca un dans de ciocarlii, peste care trece-n zbor, ca o coada de topor, aruncata de-un taran, dintr-un sat din Baragan, peste grasa lui muiere, s-o reduca la tacere..., deci, spuneam ca trece-n zbor, o fantoma de cocor, care face ce-i mai rau, din vazhuh, in capul tau, dar s-o iei ca pe un joc, c-o sa-ti poarte mult noroc, si-uite-asa in zeci de ani, fara minte, dar cu bani, poate-o sa zimbesti si tu, si-o sa-ntelegi ca trecu, fara sens ca un cocor, ca o coada de topor, ca pe-un cer fara o stea, trecu goala viata ta, si profund, ca un vitel, te vei mira, sufletzel...
Creierash-femeie trista,probabil si urata,
nu mai bine iti infigi tu ciocul de cocor ca o coada de topor in propriul tau creierash?...poate asa o sa zambesti si tu
Sufletzel,
a zis unu' acu 1980 de ani ca a celor ca tine va fi imparatia cerurilor si ca va fi ferice de voi. Ce zici, avea dreptate?
Creierash-femeie trista,mai mult ca sigur si urata,dar desteapta,mi-e tare mila de tine...Injecteaza-ti te rog doze substantiale de serotonina in scoarta, apoi citeste cu atentie numele acestui blog si intreaba-te daca e loc pentru frustrarile si demonstratiile tale de inteligenta superioara noua,muritorilor de rand.Ramai cu bine.
Sufletzel,
n-ai dreptate. sunt bărbat
dar aşa e, sunt frustrat
că femeia mea-i deşteaptă
şi-astfel soarta mi-e nedreaptă
că dac-ar fi fost ca tine
mi-ar fi fost cu mult mai bine;
ar fi stat ca un decor
într-un colţ, în dormitor
ar fi tăcut cu măsură
si ar fi băgat în gură
tot ce-ar fi cuprins în mâini
ma refer, te-ai prins, la pâini
dar aşa, e complicat
viaţa noastră nu-i un pat
şi mi-e greu, mi-e tot mai greu,
că nu-i sunt, cum vreau, un zeu
deci, te laud! Am motiv!
ca eşti un tub digestiv,
două fese şi doi sâni,
şi ... aerul din plămâni
Creierash de barbat,toata inteligenta iti sta in cap.
Sufletzel si Creierash,
Polemica voastra e superba, dar am cateva observatii, nedumeriri si intrebari:
1. Ce l-a apucat din senin pe Cre sa se ia atat de tare de Suf?
2. De ce pune atat de mult la inima Suf rautatile ostentativ creator poetice ale lui Cre?
3. As fi zis, la o vedere superficiala ca dl. Cre e dl Liv care a disparut de o vreme de aici, dar, printre versuri amuzante si rautacios simpatice, unele versuri sunt atat de prost scrise (accentele sunt pe dos),incat nu pot crede ca Liv a involuat la prozodie atat de mult. Liv era un mestesugar bun de cuvinte. Creierash mai are de lucru. Refuz sa cred ca e Liv.
4. Nici Suf nu se lasa mai prejos si arata ca se pricepe la tratamente contra rautatilor si la intepaturi verbale.
5. Cata vreme nu va dati in cap ci doar va loviti in cuvinte, va astept cu drag.
Salut,
eu eram, ai avut semidreptate (ai banuit c-as fi eu si-ai refuzat sa crezi, totodata). Probabil ca accentele au fost puse pe dos din cauza vitezei cu care am scris, a subestimarii adversarului, a caldurii sau pur si simplu a lipsei de talent. Si, oricum, orice poet are si multa maculatura. De exemplu, mie unuia mi se pare incredibil de proasta poezia aia a lui Eminescu: "Copii eram noi amândoi/Frate-meu si mine./Din coji de nucã car cu boi/
Fãceam si înhãmam la el/
Culbeci bãtrâni cu coarne".
E o poezie extrem de slaba; daca cineva mi-ar fi spus c-ar fi scris-o sora-sa, eleva-ntra-a 7-a, l-as fi crezut.
Asa ca sint mai putin importante greselile din versuri, si mai mult conteaza pozitia poetului in aceasta lupta electronica cu Sufletzel, care daca are mai mult de 14 ani, e grav pentru el. "Pozitia poetului conteaza/ Mai mult decat poetul propriu zis". Cine spunea asta, Suf?
Creierashul lui Liv,
Bun venit!
1. Ia-o ca pe un compliment ca aduc vorba de tine cand vorbesc cu altii.
2. Sigur ca ideea e mai importanta decat forma, dar atunci nu pune ideea in versuri care scartaie pe alocuri.
3. Ai patit ceva nou de esti iarasi rau? Acum nu iti mai ajunge sa dai in Sufletzel, te iei si de Eminescu. Da, suna curajos, dar iti spun cu prietenie: inca nimeni nu a iesti invingator din lupta in care il ia la misto de Eminescu. Cred ca nici tu nu o sa reusesti, oricate argumente ai aduce. Asa e cu legendele si miturile nationale. Nu se sparg usor si sunt rezistente la noroi.
4. Toate cele bune si incearca sa fii creativ si in bine, ca de rautati simpatice ne-ai demonstrat ca esti capabil, ba chiar competitiv.
Creierash de om pe nume Liv,mi-au placut versurile tale,chiar daca au fost facute in graba,pe caldura si subestimandu-ti adversarul.Astept si altele la fel de potrivite pentru creierul meu infantil.Lasa tu "Pozitia poetului" si ingrijeste-te mai bine de pozitia ta,care,apropo de tubul digestiv,e demna doar de un biet tuseu rectal.
Andrei,
Minunate texte şi poze. Mă bucur că nu sunt oficiale,in pozitie statuară, gen "cheese", ci cum vede ochiul, voprba lui Nichita, suav anapoda!
Cu bine!
Si mie mi-e dor de Liv. Unde esti,Liv? Arata-te, anticorp util!
Sufletzel,
Asa mai merge! Daca te-ai fi lasat calcat(a) in picioare doar pentru ca partenerul de polemica e talentat si mai tare in gura nu ti-ai fi meritat pe deplin locul in aceasta casa. Asa insa, vad ca ai scos ghearele si zgarii destul de eficient. Ce putin finalul cu tuseul rectal a fost tare, m-a facut sa rad singur, mai ales ca tocmai am mai primit un comentariu la Rasfatul de la Cluj tot in legatura indirecta cu rectul.
Darie,
Sunt dusmanul formalismului (tocmai pentru ca mi s-a intamplat in viata sa cad in el cateodata), asa ca am incercat sa fac si sa trimit poze in consecinta. In plus, trebuie sa iti spun ca am fost la doctor nu demult si doctorul (un artist, de fapt, un talentat autor de imagini si cuvinte) mi-a dat ideea si pofta sa fac si eu poze atipice, inversul tipologic al traditionalelor fotografii cu subiectii aliniati si cu ochii larg atintiti spre lentila. Traiasca intru multi ani creativitatea pe pamant si doctorul meu!
Andrei,
Realitatea surprinsă în pozele atipice e o realitate de detalii, una spontană. Ăsta aproape că ar putea fi un frumos aforism: nicio poză premeditată nu redă realitatea dincolo de fard, niciun ochi dresat, de fapt, nu vede.
Îl şi notez, că e frumos. Mă inspiri.
Andrei,
doctorul de care vorbesti salveaza vieti?
Darie,
Bine ca te inspir, sa iti fie de folos!, pentru ca si tu, cu gandurile tale interesante si adesea binse spuse, ma provoci sa caut sa ofer cat pot de interesant, la randul meu.
Sufletzel,
Doctorul respectiv salveaza mai mult decat vieti, pentru ca da pacientului idei si stari de trait mai frumos, mai interesant, mai complicat si, de fapt, mai bine. Ma bucur de prezenta lui in viata mea si de faptul ca aproape ca m-a fortat sa ii devin pacient, aratandu-mi cata nevoie aveam de el, nu neaparat numai din punct de vedere medical. Si iata cum pozele lui atipice m-au facut sa vreau si eu sa cresc in spatiul acesta al imaginii. Adica al sufletului, Sufletzel. Intelegi?
Buna, Andrei
O abonare prin RSS se poate? Ar fi mult mai usor de tinut pasul cu postarile tale.
Dani
Buna ziua.
Impresionante postari, initimtati, si cuvinte.
Doctorul de care vorbiti e cumva o ea ? "Chirurgul" m-a dus cu gandul ca poate doctorul e de fapt o ea, adica iubita dumneavoastra ...Oricum, va felicit pentru durerile si recuperarea sentimentala impartasite, pentru poze si povesti ...
Anca G.
Dani,
Buna, Dani.
Si daca ma iei la misto, si daca nu, iti pot spune ca te poti abona la orice. Ai umor sec si nu ma deranjeaza ce spui, pt ca ai dreptate, dar am dezvoltat subiectul pe pagina principala. Nu stiu ce inseamna RSS, poate ma lamuresti.
Buna,
Nu am avut nici cea mai mica intentie sa te iau la misto. Imi pare rau daca a reiesit cumva din vorbele mele asa ceva :)
Nu stiu daca se poate aici pe blogger. Este vorba de notificarile pe care le poti primi in browser sau in mail in momentul in care a mai aparut un articol pe blog.
Anca G.,
1.E clar ca pentru mine sunt impresionante amintirile americane si nu numai, si mai bucur ca sunt si pentru tine.
2. Si eu ce sa iti spun? Daca spun da sau nu, s-a dus misterul.
Orice iubita, a oricui, are si rolul de chirurg, daca e abila si stie sa opereze. Daca se intampla sa fie chiar chirurg, e chiar culmea. Dar nu imposibil.
3. Impartasirea este marea motivatie a acestui blog.
Dani,
E in regula, poate am eu antenele prea sensibile la posibile mistouri si ma port ca atare, dar chiar nu stiam si nu stiu nici acum prea bine ce e aia RSS. Eram sigur ca bascalia se refera la faptul ca am postat atat de rar si de putin, incat nu exista abonament, oricat de lent, care sa nu faca fata la un asemenea continut rarefiat. Intelegi? Te salut!
E ok.
Si am rezolvat acum si cu citirea noilor articole. Noroc ca exista Google Reader :)
Andrei,
Am ajuns din intamplare aici,descoperind cu bucurie transparenta noptatica a poeziei in cele scrise (si in imagini!)iar curajul de a diseca adanc in propriile trairi,de fata cu /impartasind experiente mi se pare uluitor.Usurinta exprimarii,farmecul imersiei in texte de belle ecriture,mixajul de intamplari de acum si nostalgia zapezilor de antzartz ca si un mod autoironic in ordine fertila ca detasare ,contempland lucid prin lentila unei lacrimi(totusi)nemaivazutele iele ale idealelor.
Cu admiratie,
Andrei,
Am ajuns din intamplare aici,descoperind cu bucurie transparenta noptatica a poeziei in cele scrise (si in imagini!)iar curajul de a diseca adanc in propriile trairi,de fata cu /impartasind experiente mi se pare uluitor.Usurinta exprimarii,farmecul imersiei in texte de belle ecriture,mixajul de intamplari de acum si nostalgia zapezilor de antzartz ca si un mod autoironic in ordine fertila ca detasare ,contempland lucid prin lentila unei lacrimi(totusi)nemaivazutele iele ale idealelor.
Cu admiratie,
laurawingfild,
1. Doar multumiri pt ce ai spus despre textele mele.
2. Autodisectia si autoironia se pare ca sunt singurele sanse de a fi credibili.
3. Te mai stept.
pacat ca nu ai voie sa hranesti veveritele din Central Park..mie asa mi s-a spus
Trimiteți un comentariu