Din puţul cu telecomandă, altă găleată cu nestemate

Emisiunile TRECE, perlele RĂMÂNE

• „Explică-mi, Radu Tudor, de ce e criză politică dacă pică guvernul?” (Dana Grecu, Antena 3, 10 septembrie 2009)

- Întrebarea poate avea o scuză, dar şi aceea forţată, numai dacă a fost retorică. Dar atunci de ce a fost ales nevinovatul Radu Tudor ca martor şi oracol la această nebuloasă a nedumeririlor fără de prihană?

• „Ce vă propune Boc şi ai lui n-o să se respecte.”

• „A fost un dialog ad-hoc pregătit, aşa...” (Dana Grecu, Antena 3, 10 septembrie 2009, către Mona Pivniceru, despre participarea neaşteptată a lui Traian Băsescu la şedinţa CS al Magistraturii)

- Dacă tot n-o să se respecte, ce mai contează că Boc şi ai lui propune? Ne mai putem lega, pe cale de consecinţă, de un oarecare dezacord între subiect şi predicat, care nici măcar nu se pedepseşte conform codului penal?

- Sunt mai bune dialogurile pregătite ad-hoc, pentru că dialogurile prefabricate spontan nu aduc nici audienţă, nici voturi.

• „N-am mai simţit aşa ceva, la o asemenea dimensiune.”(Andreea Creţulescu, Realitatea TV, 14 septembrie 2009, cu Adrian Păunescu în studio).

- Curajoasă mărturie, în direct, de bună voie şi nesiluită de nimeni, trebuie să recunoaştem! Ne-au trecut toate sudorile.

• „Suporterii dinamovişti sunt înflăcăraţi, dar le trec.” (Cristi Borcea, GSP, 10 septembrie 2009).

- Nelămuriri: le trec bastoanele peste cefe sau îi trece transpiraţia rece, să nu rămână iarăşi sub linia punctată care duce tot în afara Liga Campionilor?

• „Sunt greu de abţinut autorizaţiile pentru artificii.”

• „Acum fix 20 de ani, se trăgeau cu gloanţe adevărate.” (Dan Diaconescu direct, OTV, 16 septembrie 2009)

- Cel mai greu e de abţinut otevizarea naţională, strop cu strop, prin truda lui DDD. Dar să nu fim răi şi invidioşi. Munceşte omul pe brânci, noapte de noapte, pentru câteva milioane de euro pe an!

- Dacă era fix acum 20 de ani, înseamnă că, pe 16 septembrie 1989, ar fi început revoluţia, de care noi n-am aflat decât pe 16 decembrie 1989. Dar Dan ştie mai bine. Aşteptăm un serial de 7300 de episoade zilnice a câte 5-7 ore despre asta. Îl poate lua, ca invitat permanent, pe generalul Dan Voinea, în locul lui Luis Lazarus.

• „Dacă tata s-ar trezi şi ar auzi-o pe Maria Ciobanu, ar muri din nou la loc.”

• „Singurul lucru care l-am luat din casa lu’ tata a fost 7 icoane şi 2 tablouri. După aia am luat un Grigorescu şi un Luchian.” (Dragoş Dolănescu, Antena 1, 15 septembrie 2009)

- E bine că fiul îndoliat a plesnit pleonasmul exact pe 15 septembrie. Ne-a adus aminte că e ziua în care reîncepe încă o dată şcoala şi copiii se duc din nou iarăşi în clase. La noi. Nu ştim dacă şi-n Costa Rica.

- Aşteptăm alte 123 de emisiuni, în care fiul de peste mări şi ţări să completeze singurul lucru luat din casa lu’ tata lui, lucru care, din start, se pare că compus din 7+2 obiecte de patrimoniu, plus ce o fi uitat, în direct. Asta dacă nu cumva acel singur lucru este un tabel.

• „Membrii partidului îşi urmează liderul, Vladimir Putin, şi în aceste mici detalii: poartă ceasul la mâna dreaptă.” (Biz bazar, cu Moise Guran, Antena 3, 16 septembrie 2009)

- Bine că nu-l urmează şi în detaliile enorme. Am cădea din nou la estul cortinei de fier.

• „Un caz incredibil din lumea mondenă.” (Mădălin Ionescu, Antena 1, Acces direct, 17 septembrie 2009)

- Dacă am fi răutăcioşi, am spune că nu putem avea pretenţii de limbă corectă dela această emisiune, căreia un coleg frenetic dela Antenă i-a făcut un promo memorabil: „Urmează o ediţie incendiară la Acces dinrect!”. Dar noi suntem buni şi precizăm doar că monden vine direct dela lume.

• „Lumea s-au temut un pic de videoclipul nostru.” (Trupa Zob, Antena 1, 17 septembrie 2009)

- Nu merge, nu se face, e greşit, e eronat, e defectuos, e negramatical, e fals, e câh! Chiar dacă lumea e compusă din mai mulţi oameni, substantivul rămâne la singular. Cu care se acordează verbul. Mai greu decât chitara.

• „A părut că parcă...” (Mihai Gâdea, Antena 3, 10 septembrie 2009)

- La care invitatul, Crin Antonescu, s-a uitat la realizator, încercând să spună că, după „a părut”, ar fi mers orice altă rimă, în afară de „parcă”: barcă, marcă, arcă, libarcă... mai încearcă.

• „Pe drumul E 60, în judeţul Mureş, un autoturism a intrat pe contrasens şi i-a lovit din plin...” (Antena 3, ştiri, 18 septembrie 2009)

- Propunem un schimb echitabil între formulele „din plin” şi „în plin”. Altfel, o să avem parte în continuare de gafe din plin, pentru că teleaştii ne lovesc cu ele în plin.

• „Iar vor apare scurgeri de informaţii (în campania electorală).” (Stelian Tănase, 18 septembrie 2009, Realitatea TV)

- Nu ne interesează ce scurgeri detectează realizatorul-scriitor-moderator-analist-istoric-deontolog gramatical, ci faptul că ele vor apărea (conjugarea a doua, „ea”), nu vor apare (pseudoconjugarea a treia, „e”). Şi ne mai deranjează că poetul Mircea Dinescu, martor tăcut, nu a sancţionat nici abatarea, nici scurgerea.

• „Djokici a irosit o nouă ratare monumentală în minutul 13!” (Horia Ivanovici, Digi Sport, Fanatik Show, Astra Ploieşti-Unirea Alba Iulia, 18 septembrie 2009)

- Asta numai pentru că faza a fost într-un minut cu ghinion, de care nu a scăpat nici realizatorul. Cum ar fi fost să se fructifice ratarea?

• „Sunt ani în urmă de atunci.” (Silviu Ghering, Digi Sport, Fanatik Show, 18 septembrie 2009)

- Trece timpul şi trec şi contorsionările limbii române, prietene Ghering! Emisiunile trec, perlele rămân!

• „Un tren încărcat cu tot felul de derivaţi, benzină, motorină şi aşa mai departe încă nu a explodat nimic la Cluj.” (Mihai Gâdea, Antena 3, 21 septembrie 2009)

- Uneori, sinteza zilei începe clar şi se termină confuz, alteori începe ambiguu şi se termină limpede. Noroc că există şi mâine o ediţie, izbăvitoare. Esenţial este că nu a explodat încă nimic. Dacă am priceput esenţialul, ce ne mai trebuie, ce ne mai luăm de oameni?

• „Se aude şi fanii maghiari.” (Pro TV, Liverpool-Debrecen 1-0, 16 septembrie 2009)

- Probabil că era unul singur, care ţipa cât zece. C-aşa-ai maghiarul.

• „Românii? Sunt pâinea lui Dumnezeu cu oaspeţii. Au fost mereu nişte oameni foarte primitivi!” (mărturii radiofonice de turist din ţara tuturor posibilităţilor)

- Şi iată cum începe osmoza dintre omul primitiv şi omul primitor.