6 noiembrie 2009

Care din noi


Care din noi

Dă înapoi?


Care din tine

Nu ne mai ţine?


Care din mine

Stă, cheamă, vine?


Care străini

Caută vini?


Umbli hai-hui,

Iei şi nu pui.


Tremură şui

Cuib fără pui.


Vii câte-un pas,

Pleci. Am rămas.


Tot nu mă schimb,

Fugi fără timp.


Un anotimp

Morţii mi-i plimb.


Tulbure, eu,

Pas crustaceu.


Sine al meu,

Tu, semizeu.

............

5 comentarii:

Anonim spunea...

Ingenios si dragut in acelasi timp.
Catalina 22

elena marin-alexe spunea...

Care din noi
Sine al meu
Tu, Dumnezeu?

Sincer noi nu suntem decat minunea creatiei LUI.
Si tu Andrei, esti un minunat fauritor de aleasa metafora, descifrata in gand si slova, dar tot ce esti este din EL, din Creatorul Suprem.
Imi place poezia ta.Salutari din Vrancea.

Andrei Păunescu spunea...

Catalina,
Stii ce reconfortant e sa stii ca scrii cateva cuvinte si ca e cineva care le va citi?. Multumesc pentru consecventa ta de aici.

Andrei Păunescu spunea...

Elena,
Salutari Vrancei, cu tot cu tine in ea! Si eu ma intreb tot mai apasat cum de suntem, de unde suntem, ce se intampla dupa ce nu mai suntem.

pentrucasa spunea...

Comentariul Catalinei douajdoi este extraordinar!