- Sentimentul de jale, pe care îl am, din când în când, ascultând cântece sau poezii pentru părinţi sau pentru cei mai în vârstă (Rugă pentru părinţi-Hruşcă/A.P., Repetabila povară-A.P., Tata-Timpuri Noi, Învăţătoarea-Raul Cârstea/Carianopol, Mama-Tudor Gheorghe/Carianopol şi altele) mi s-a convertit în dorinţa de a face sărbătorile alături de părinţii mei. Am fost pe la mama, am fost la ziua surorii mele celei mici care e născută chiar pe 25 decembrie (s-a ambiţionat şi a slăbit mult, aproape să nu mai fie de recunoscut, şi încă mai vrea!), am făcut anul nou acasă la tata şi uite aşa am intrat în 2010 încărcat de o energie care îmi lipsea de ceva vreme.
- La Radio am fost în fiecare marţi seara pentru că nu m-a lăsat inima să fac emisiuni înregistrate dacă tot am rămas în Bucureşti.
- Vacanţa şcolară, oricât de lungă ar fi fost, tot a părut prea scurtă, ca orice vacanţă. Am reînceput cursurile pe 5 ianuarie 2010 (studenţii ne-au venit, culmea, la ore, deşi gustul de sarmale încă nu ne părăsise de tot gurile!), apoi ne-am apucat de colocvii şi de examene.
- Am ieşit cu bine şi din spaima cu pierderea datelor din computer, dar am scris pe subiectul acesta un text special despre specialiştii dela BitConsulting.
- Când tocmai credeam că putem să ne gândim la primăvară, în toate aceste zile de după revelion în care vechea zăpadă s-a dus şi am avut temperaturi pozitive, a dat iarăşi peste noi ninsoarea de azi-noapte şi de azi, 17 şi 18 ianuarie, de mi-am rupt spatele, şi aşa zdrelit, dând la zăpadă, ca să pot ieşi din casă şi să pot urni maşina.
- M-am împăcat cu un bun prieten cu care mă certasem de Sfântul Andrei, pornind atunci dela teme politice şi ajungând la decepţii personale.
- Mi s-a reconfirmat, în toate aceste zile, că familia prietenului meu Cristi D. (din care mai fac parte soţia sa, Florenţa, şi fiica, rockeriţă, Andreea) este alcătuită din oameni extraordinari, al căror nume de familie nu îl transcriu, doar din motive de securitate.
- Am vreo două fire albe în plus, căpătate după ultimele două facturi de încălzire sosite şi achitate cu dinţii scrâşnind, care m-au făcut să îmi doresc să emigrez la tropice, unde, însă, aş avea de plătit electricitatea pe aerul condiţionat, căci nu suport căldura prea mare. Tot aia ar fi, deci, oriunde m-aş aşeza.
- Aş pleca pe loc în Australia, în Noua Zeelandă, în America, în Anglia şi chiar până în Germania, dar mă uit în calendar şi în buzunar şi pricep că trebuie fie să mai aştept, fie să renunţ.
- Am evitat să comentez rezultatele alegerilor prezidenţiale, dar nu pot să vă ascund sila şi deznădejdea care mă cuprind, gândindu-mă că mai pierdem alţi ani mulţi în izolare externă şi în grobianism intern, în neruşinare şi în tupeu, în slugărnicie a mai micilor care vor să roadă câte un os şi în alegerea de ţinte false, născocite de ăl din vârful ierarhiei, ca să ni se tulbure ochii şi să nu mai vedem cât este de mincinos şi incapabil.
- Cânt la chitară zilnic, cu o frenezie mai mare decât la 20 de ani, ascult mai multă muzică decât în toţi anii din urmă şi sper să mă aşez în studio ca să duc la capăt discurile pe care le am de înregistrat, singur sau cu Totuşi.
- Am descoperit sau am redescoperit muzicieni pe care vi-i recomand cu căldură, mai ales pe Joe Bonamassa (un chitarist şi un compozitor demn de predecesori ca Jimi Hendrix, Stevie Ray Vaughan şi Steve Vai), Ozzy Osbourne sau Black Sabbath (nemuritoare sunt hiturile Paranoid, War Pigs, Iron Man), Delirious, Chuck Berry (cu Johnny B Goode în special), Rolling Stones (Start me up, Jumpin Jack Flash, Satisfaction, Street fighting man), ZZ Top (Gimme all your loving), Rainbow (Death Alley Driver), Thin Lizzy (Don t belive a thing), Deep Purple (Soldier of fortune) şi nelipsiţii dela ACDC. Căutaţi pe youtube sau la alte surse măcar piesele astea şi o să îmi daţi dreptate!
Mai vorbim, ne mai scriem!
9 comentarii:
Si noua ne-a fost bine de Anul Nou, pentru ca ai fost acasa. Cu drag si multumiri pentru toate, sora ta ambitioasa,Ana.
Petrecandu-ti sarbatorile in sanul familiei,ai facut cea mai buna alegere.Doar in familie, te simti iubit,apreciat,respectat si iubit.
Familia reprezinta cea mai puternica institutie a omenirii.
Usor melancolic...sau cel putin asa mi se pare mie. Acum la inceput de an ar trebui sa va umpleti de optimism, sa va reincarcati bateriile si sa zambiti mai mult.Eu zic sa faceti ce va place cel mai mult, sa duceti la bun sfarsit vechile proiecte pt. a face loc altora noi. Multa bafta1
Catalina 22
Este placut sa fii de Sarbatori cu cei din Familie. Pacat ca a trebuit sa te duci in mai multe locuri :)
Ce bine ca ai amintit de mama!! ma locuieste intens de cateva satamani, de cand am terminat prima parte a jurnalului dumneaei, asa cum pe vremuri ma locuiau versurile ei extraordinare si ma gandeam ca ar trebui gasita o solutie sa recuperam cartile de poezii si cele pentru copii! trebuie neaparat reeditate! gandeste-te cum ar fi sa creasca pruncii de azi cum ati crescut, tu si Ioana, cu versurile mamei, ale Danielei Crasnaru, Gabrielei Melinescu ... poate gasesti o solutie?!
tot binele din lume!
Salut www.SpuneNuDrogurilor.com este o echipa recent formata, nonprofit, care si-a propus sa lupte pentru constientizarea opiniei publice, a tinerilor debusolati de societatea în care traim despre tot ceea ce înseamna consum de droguri într-un fel sau altul.
Daca prin actiunea ta, salvezi o singura viata de la decadere, considera ca ti-ai atins scopul, alaturi de noi toti ceilalti.
Daca doresti sa sustii aceasta campanie, afisaza pe blogul tau un banner, codul se preia de la: www.spunenudrogurilor.com vei fi sustinut si tu de aceasta campanie lasa un comentariu daca ne sustii sa te sustinem si noi Scuze de deranj
Spune drogurilor nu,
Am pus un anunt pe coloana din stanga, cu adresa voastra de web.
Bineinteles ca sunt total impotriva drogurilor, nu am luat, nu iau, nu am incercat, nu ma intereseaza nici cele usoare, nici cele tari, nici cele legale, nici cele ilegale, nu fumez, de baut nu beau, intaritoare nu iau, pastile de alt fel nici atat si, cat voi fi normal la cap, asa vor sta lucrurile si in continuare cu substantele periculoase!
Cărţile pentru copii sunt o investiţie scumpă, au nevoie de un editor bogat, pentru că sunt color şi le trebuie hârtie bună. Şi mie mi-ar plăcea să văd reeditate Cărticica de 2 ani, de 3,4,5,6 ani.
Trimiteți un comentariu