Prima dintre cele Zece Zile de Iubire. Casa Studenţilor din Bucureşti

“Şi totuşi există iubire” în Bucureşti

• Locul: Casa de Cultură a Studenţilor din Bucureşti.

• Data: 14 februarie 2011.

• Durata: două ore şi jumătate.

• Număr de participanţi: 400.

• Distribuţia manifestării realizate de regizorul Cornel Diaconu (Asociaţia „Pro Familia”): Raul Cârstea şi Constantin Neculae, Silvia Ştefănescu, ”Vacanţa Muzicală” (Radu Pietreanu, Mihai Napu şi Tică Lumânare – trei chitare şi trei voci), Andrei Păunescu (voce şi chitară) + Trupa Totuşi (Ionel Tănase Tase – tobe, Vlady Sătean – bass, Mihai Napu - clape), Lavinia Şandru (iniţiator, organizator principal şi prezentator al manifestărilor stagiunii).
• Calitatea manifestării: bună.

• Calitatea organizării: foarte bună, în special datorită implicării Primăriei Sectorului 5 Bucureşti, a sponsorilor şi a partenerilor (prezenţi pe afişul concertului din 24 februarie, publicat alăturat).

• Noutăţi: “Depinde totul doar de noi” (un text de Andrei Păunescu, pus pe o veche muzică italienească, “Bella ciao”, cântec cu care se deschid şi se încheie manifestările stagiunii “Zece zile de iubire”), “Antivânătoarea” (premieră absolută, o emoţionantă spovedanie în versuri şi muzică a vânătorului Radu Pietreanu, cuprins de remuşcări, care a scris piesa în preziua concertului, la sugestia lui Cornel Diaconu), “O singură poveste – bărbatul şi femeia” (un mai vechi cântec de Andrei Păunescu, adaptat special pentru aceste spectacole).

• Evenimente: La Casa Studenţilor din Bucureşti s-a desfăşurat primul dintre evenimentele organizate în intervalul dintre Sfântul Valentin şi Dragobete (14-24 februarie 2011), în care stau armonios alături muzica, poezia, umorul, proiecţiile cinematografice şi atitudinea în apărarea naturii, sub genericul versului lui Adrian Păunescu: “Şi totuşi există iubire”.

• Programul spectacolului: “Depinde totul doar de noi” (Andrei Păunescu + Trupa Totuşi şi Silvia Ştefănescu), “Amintire / Învăţătoarea”, “Acolo unde cred că eşti”, “Singurătate”, “Cântecul îngerului bufon”, “Regăsire”, “Ca un fum de ţigară, sufletul” (Raul Cârstea şi Constantin Neculae), “Antivânătoarea”, “Copil singur”, “Ne fug femeile”, imitaţii la Dan Spătaru, Cornel Constantiniu, Mihai Constantinescu, Tudor Gheorghe şi Zavaidoc, “Între înger şi drac”, “Paharul”, “Azilul” (“Vacanţa muzicală”: Radu Pietreanu, Mihai Napu şi Tică Lumânare), evergreenuri (Silvia Ştefănescu), “O singură poveste – bărbatul şi femeia”, “Haide mamă, haide tată”, “Ce simplu mi-ar fi dacă nu te-aş iubi”, “Figuranţii”, “Şapte mări şi şapte ţări”, “Rană şi cuţit”, “Suntem aroganţi”, “Amor cubist”, “Depinde totul doar de noi” (Andrei Păunescu + Trupa Totuşi).

O singură poveste – bărbatul şi femeia

Dar singura poveste a lumii e aceea

Cu doi actori celebri: bărbatul şi femeia.

Sunt bărbaţi cu caractere drepte,

Sunt femei ce nu pot să aştepte,

Sunt bărbaţi ca marea sau ca munţii,

Sunt femei în aşteptarea nunţii.

Sunt femei de sânge sau de gheaţă,

Sunt bărbaţi de moarte şi de viaţă,

Sunt femei de tropic sau de poluri,

Pentru orice piesă-n orice roluri.

Sunt femei de ură şi iubire,

În prezent sau doar în amintire,

Sunt bărbaţi de rău, bărbaţi de bine,

Sunt femei supuse ori regine.

Sunt bărbaţi de vale, de colină,

Sunt femei ce cântă, scriu, suspină,

Sunt bărbaţi cu suflet care arde,

Sunt femei ascunse-n câte-o carte.

Nu-s cuvinte cât să ne încapă,

Nici în eră, nici într-o etapă,

De la început şi pân-la groapă,

Suntem aer, foc, pământ şi apă.

Andrei Păunescu