Emisiunile trece, perlele rămâne (49)

Din puţul fără fund, cu telecomandă

• „A fost ales cu unanimitate, dar nu totală, minus unu. Acela am fost eu!” (Marius Stan, preşedinte Oţelul Galaţi, Sport.ro TV, 8 aprilie 2011)

Dacă există unanimităţi altfel decât cu 100%, atunci, de ce să nu ia Timişoara campionatul, chiar dacă, să zicem, Oţelul rămâne lider după ultima etapă, cu un punct peste bănăţeni?

• „Nu toţi oamenii care merg la un spital merg de plăcere.” (Georgian Pop, reprezentant PSD, Antena 3, 10 aprilie 2011)

Sigur, nu toţi, dar câţi or merge de plăcere în fascinantele spitale din România?

- Unde mergem, azi, dragă, la film, în parc, la spital sau la restaurant?

- Prefer să mă scoţi la spital, am chef de nişte chirurgie sau de nişte infecţioase...

• „În 1968, preşedintele francez Charles de Gaulle efectua o vizită în România, la invitaţia preşedintelui de atunci, Nicolae Ceauşescu.” („ÎnTrecerea anilor”, TVR1, reluare în 8 aprilie 2011)

Dacă ar fi să ne luăm după cele auzite la televiziunea noastră oficială, am crede că Nicolae Ceauşescu era preşedinte cu 6 ani înainte să se înfiinţeze funcţia prezidenţială în România. Alo! TVR? România are preşedinte din 1974! În 1968, liderul Partidului Comunist era, de facto, cel mai puternic om din stat, dar nu era şi preşedinte al Republicii. Aveam pretenţii mai mari de la televiziunea care l-a mediatizat pe Nicolae Ceauşescu zeci de ani.

• „Ştiu că e o ţară arabă Malaezia. Nu ştiu dacă majoritar arabă.” (Formula 1, Digi Sport TV, 10 aprilie 2011)

Dacă ştii dumneata că Malaezia e ţară arabă, e foarte bine, deşi noi ştiam altceva. Mai multă atenţie la confuzia crâncenă între „arab” şi „musulman”! Sigur, religia malaezienilor este majoritar musulmană, dar una e etnia şi alta e credinţa. O gafă similară am mai auzit-o în comentariile despre iranieni, care, doar pentru că sunt musulmani, sunt declaraţi arabi de către tot felul de sfertodocţi de pe la televiziuni.

• „Cine va câştiga vom afla la finalul cursei.” (Formula 1, Digi Sport TV, 10 aprilie 2011)

Foarte curajoasă premoniţie, să recunoaştem! Harul pronosticurilor nu e al oricui. Un gest temerar al comentatorului, care trebuie salutat pentru afirmaţia că vom şti învingătorul după ce maşinile vor trece linia de finiş. Unde sunt vremurile în care Cooperativa din campionatul nostru de fotbal făcea să se ştie rezultatele încă dinaintea startului?

• „Pe mine, ce mă seacă e că nu avem aceste informaţii de la Vettel.” (Formula 1, Digi Sport TV, 10 aprilie 2011)

Şi pe noi ne seacă limbajul care, în loc să fie profesional, vrând să capete forme colocviale, devine insuportabil.

• „Eu mă-ntorc iarăşi la ce-a promis domnul Boc.” (Paula Rusu, Antena 3, 10 aprilie 2011)

Dincolo de pleonasmul teleastei, să remarcăm că, din păcate, dl Boc însuşi nu se mai întoarce la ce-a promis şi îi obligă pe jurnalişti să o facă.

• „Are nişte mânuţe mici.” (Oana Zăvoranu, Antena 1, 7 aprilie 2011)

Nimic despre picioruşele micuţe, buzoaiele imense şi ţâţoancele mari, Oana?

• „A dispărut imaginea asta şi va dispare.” (Ioan Andone, Sport.ro, 9 aprilie 2011)

„Va dispare” imaginea cum „va dispare” iarăşi Liga Campionilor pentru Dinamo, care „va reapare”, maximum, sub formă de Liga Europa, care nu-i „va dădea” aceeaşi satisfacţie, desigur, lui Cristi Borcea.

• „Dau telefon din partea mea şi a lui mamei mele.” (TVR 1, 10 aprilie 2011)

Ce frumoasă e viaţa când, pe un spaţiu atât de mic, se înghesuie greşeli atât de multe şi de mari!

• Vlăduţ bucătarul: „În plus am adăugat şi nişte piersici.”

Asistenta de la matinal: „Arată delicios!” („Dimineaţa cu Răzvan şi Dani”, Antena 1, 12 aprilie 2011)

„Ce mai poate fi de spus, stimaţi telespectatori?” După ce că bucătarul „adaugă în plus” (deşi noi ne-am fi aşteptat, cum e firesc, să „adauge în minus” sau „să reducă în plus”), asistenta, o demnă urmaşă a ostracizatei Daniela Crudu, declară că gustul are aspect, şi încă delicios.

• „Ce m-a durut pe mine în tot timpul ăsta a fost că lumea m-a crezut rea, iar eu nu sunt rea... eu nu sunt Isus Cristos.” (Oana Zăvoranu, Antena 1, 9 aprilie 2011)

Dragă Oana, de asta eram siguri, că nu eşti Cristos, din mai multe motive, care ţin, în primul rând, de comportamentul dumitale din ultimii ani. În al doilea rând, ne-am dat seama că nu eşti Cristos, noi ştiind că Isus nu s-a certat cu mama lui, deşi îşi iubea tatăl nespus. În al treilea rând, ai făcut mărturisirea la „Un show păcătos”, unde nu credem că Mântuitorul ar fi acceptat invitaţia, la ore atât de târzii. În al patrulea rând, dacă ar fi vorbit româneşte, Isus nu ar fi scăpat un ligament atât de grosolan („timpulăsta”). În al cincilea rând, dacă ai fi fost Isus, Pepe nu ar fi rezistat şi ne-ar fi spus cu cine a dormit timp de opt ani. În ultimul rând, trebuie să admitem că Tudy s-ar putea să te considere o sfântă, dacă face singur atâta sex virtual şi îţi trimite şi imagini de pe golgota trăirilor sale din baie.

• „În urmă cu câteva minute, la Urlaţi, o femeie a leşinat în timpul acestui protest.” (Antena 1, 8 aprilie 2011)

Mai uşor cu ligamentele!

• „Nu pot să stau prea mult între voi doi, deşi mi-ar plăcea foarte tare.” (Iulia Vântur, Pro TV, 8 aprilie 2011)

Fără mărturisiri din acestea! Poate că Iuliei îi place foarte tare, poate că îi place şi blând, e treaba dumisale. Sau poate că, aflată între doi bărbaţi, Iulia Vântur s-a scăpat şi a recunoscut cât de agresiv îi place. Româncele, dacă nu prea au talent, măcar sunt sincere.

• „Îmi pare bine că revin din nou în mijlocul dumneavoastră, domnule Diaconescu.” (Cornelia Catanga, OTV, 8 aprilie 2011)

Întâi de toate, Dan Diaconescu nu prea are mijlocel (e tras ca prin inel). Apoi, dacă tot a dat cu pleonasmul în acordeon, doamna Catanga mai bine făcea efortul şi înşira tot lanţul sinonimic: revin din nou iarăşi încă o dată pentru a doua oară.