Emisiunile trece, perlele rămâne (55)

Din puţul fără fund, cu telecomandă

• „Mama mea nu a avut lapte şi atunci m-au alăptat alte mămici.” (Roberta Anastase, Pro TV, 23 mai 2011)

La cât de mare ai crescut, copilă Roberta, am fi băgat mâna în foc că ai fost alăptată şi de nişte tătici, nu doar de nişte mămici.

• „A 29-a persoană a fost arestată preventiv în lipsă, fiind în acest moment plecată din ţară.” (Antena 3, 25 mai 2011)

Iată că, în epoca jocurilor virtuale şi a sexului virtual (şi el, fără prezenţă obligatorie), au început şi „arestările în lipsă”. Vorbitorul, jurnalist, se pare că nu face diferenţa între decizia de arestare şi arestarea propriu-zisă. Poate că ar face-o dacă patronul i-ar spune că ajunge dacă are retribuţia doar pe hârtie şi nu mai e cazul „să o ia şi în mână”.

• „Încă o dată vă repet... doamnă Corina Drăgotescu, vă cunosc de prea multă vreme! Respectaţi, vă rog, deontologia profesională!” (Emil Boc, Realitatea TV, 26 mai 2011)

Premieraşul cel viteaz nu a prins – e-adevărat - şapte muşte dintr-o lovitură, dar tot a reuşit două pleonasme în acelaşi minut. Nu-i rău, mai ales că era singur cu doamna Drăgotescu, fără Traian Băsescu, care să-i spună ce, cum, când şi cât să facă. Repetăm şi noi nu încă o dată, ci a nu ştim câta oară: deontologia este, prin definiţie, un cod de conduită profesională, iar repetiţia presupune să spui încă o dată ceva. Priceput?

• „Timpul astăzi poate fi dat înapoi.” (Marius Mitran, TVR 1, 30 mai 2011)

Ne pare rău că până şi excelentul comentator de fotbal (care ne place cu atât mai mult cu cât se vede că ţine cu Craiova!) a scăpat în frază un sex masculin de toată frumuseţea, dar nu avem ce face şi-i pescuim perla.

• „Să-şi aducă aportul la înfrângerea unei naţiuni insulare.” (Discovery History, 30 mai 2011)

Dacă pleonasmul acesta grosolan apare pe ditamai postul de ştiinţă, înseamnă că putem reboteza şi noi canalul în „Descopery”, fără remuşcări.

• „Eu, cititor al ziarului, îmi vine să reacţionez.” (Mircea Badea, Antena 3, 30 mai 2011)

Desigur, abilul vorbitor şi comentator de la „În gura presei”, nu a greşit, făcând acest dezacord în caz, ci doar a vrut să experimenteze pe cont propriu anacolutul (greşeală acceptată) de tip Ion Creangă, din „Amintiri din copilărie”, unde marele clasic a spus: „Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul naşterii mele, la casa părintească din Humuleşti, la stâlpul hornului unde lega mama o şfară cu motocei la capăt, de crăpau mâţele jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă ţineam când începusem a merge copăcel, la cuptorul pe care mă ascundeam, când ne jucam noi, băieţii, de-a mijoarca, şi la alte jocuri şi jucării pline de hazul şi farmecul copilăresc, parcă-mi saltă şi acum inima de bucurie!”. Adică, mai pe scurt, a început în Nominativ şi a terminat în Dativ, fiindcă s-a luat cu vorba.

• „Pe primul loc se află judeţul Braşov, cu 6800 de angajaţi dispăruţi.” (Burtieră la Antena 3, 19 mai 2011)

Nu numai că respectivii şi-au pierdut locurile de muncă, dar rezultă că toţi cei 6800 de oameni nu mai sunt de găsit.

• „De ce-l contraziceţi pe domnul Emil Băsescu?” (Lucian Bolcaş, Antena 3, 21 mai 2011)

Din punct de vedere practic, aici n-ar trebui să fie nicio greşeală, de vreme ce, de ani şi ani, premierul Emil Boc nu îi iese din vorbă preşedintelui Traian Băsescu. Cei doi ar putea da chiar nume epocii dezastruoase pe care au adus-o românilor: Băsboc.

• „Dacă ca membru al guvernului aş fi împotrivă, deci dacă ca membru m-aş declara împotriva unui act normativ, cu certitudine în Parlament aş vota împotriva lui.” (Ionel Blănculescu, Antena 3, 25 mai 2011)

Dacă ar fi fost o scăpare, am fi lăsat uitată, de la noi, greşeala, dar, fiind vorba de o cacofonie în formă continuată, îl condamnăm pe autor la poftă bună!

• „Cine eşti tu? Eşti o scrizofrenică!” (Nicolae Guţă, Kanal D, 25 mai 2011)

Când a jignit-o pe fosta soţie, manelistul a ieşit atât din buchea cărţii de bune maniere, cât şi din litera dicţionarului de termeni medicali.

• „Primăria satului, primăria judeţului intenţionează să construiască un monument al lui Fănuş Neagu?” (Horaţiu Tudor, OTV, 25 mai 2011)

Fiind reporter la televiziunea lui Dan Diaconescu (care se prezintă de ceva vreme „viitorul preşedinte al României”), veşnic tânărul Horaţiu a inventat, relaxat, o funcţie inexistentă până acum în nomenclatoarele din România: primar de judeţ. Tocmai spuneam că la OTV merge orice şi oricum.

• „N-am auzit să-i calce cineva pe urme lui Fănuş Neagu.” (Nepot al marelui scriitor dispărut, OTV, 25 mai 2011)

Nici noi. Poate pentru că în literatura mare se merge cu paşi apăsaţi, care se aud de departe şi din timp.

• „Mai trebuie să scoateţi din buzunar douăsprezece euro.” (Realitatea FM, 19 mai 2011)

Trebuie, pentru că banii sunt importante, iar facturile trebuie plătiţi.

• „Urmează emisiunea În gura presei cu Mircea Badea. Noapte bună!” (Mihai Gâdea, Antena 3, 9 mai 2011 şi la finalul fiecărei ediţii a „Sintezei zilei”, de ani şi ani)

Întât de toate, aşa ceva nu se spune niciodată la o televiziune care are program 24 din 24 şi, cu atât mai mult, nu se spune înaintea unei emisiuni a unui prieten şi coleg pe care tocmai ai anunţat-o. Ce să facem noi, telespectatorii? Ce să ascultăm din cele două sfaturi ale lui Mihai Gâdea? Ne culcăm sau ne uităm la Badea? Noroc că nu ne luăm decât după propria conştiinţă şi, cel mult, adormim pe ultima publicitate.

• „Cei de la psihiatrie au susţinut că pacienta nu avea o problemă neurologică, ci suferise un Accident Vascular Cerebral.” (Antena 3, 9 mai 2011)

Nu trebuie să fii doctor ca să ştii că, bineînţeles, accidentul vascular cerebral este o gravă problemă neurologică. Mai puneţi mâna pe carte, înainte să vă daţi cu părerea, oameni buni!

• „Şi-a făcut treaba pe care e impusă de scenograf.” (Willmark, „Dansez pentru tine”, Pro TV, 20 mai 2011)

Excesul de zel şi de prepoziţii acolo unde nu e locul dăunează grav sănătăţii limbii române şi emisiunilor de succes, chiar dacă aparţine unui latino-analist de dans.

• „Când vor apare produsele noastre.” (Antena 3, 24 mai 2011)

Sindicalistul, autor al greşelii, vorbeşte româneşte ca din agricultură. Ne simţim obligaţi să răspundem tot ca pe tarla: nene, nu mai „dădea” în noi cu asemenea forme ale cuvintelor, că „vă va cade” gura.

• „Ei, şi acum ce să-ţi imaginezi o femeie goală, acoperită cu păr.” (Maria Dragomiroiu, la „Distracţia pe vremea mea”, Antena 2, mai 2011)

Şi ce păr, nu glumă! Nu spunem că părul lung nu e frumos la o femeie, dar celebra interpretă de muzică populară exagerează în toate: şi cu podoaba capilară care nu i se mai termină de vreo trei decenii, şi cu limba română, dusă la extrem. Cum să fie femeia şi goală, şi acoperită cu păr? Al cui e părul, al femeii, al oii care a dat lâna, al vacii care a dat pielea, al pisicii care i-a stat în braţe? Nu rezultă de nicăieri. Vă rugăm să reformulaţi.

• „Cine îl va înlocui pe Boc le şefia guvernului?” (Pe ecran, Realitatea TV, 24 mai 2011)

De când fiara sexuală franceză - şeful FMI, Stauss-Kahn, a dat reprezentaţie la New York, au reînceput franţuzismele involuntare pe ecranele noastre: Probablemant le Boc va pierde le şefia de le guvern rumen mazilitte par le Băs.

• „Pasajele de trecere au fost inundate în Reşiţa.” (Antena 3, 24 mai 2011)

Grosolan pleonasm, mai ales că nu ni s-a spus ce s-a întâmplat cu pasajele prin care nu se trece.

• „Pur şi simplu am fost luat prin surprindere pentru că nu mă aşteptam.” (Fostul iubit al Luminiţei Anghel, „Can-can tv”, B1 TV, 23 mai 2011)

Tare! Cum o fi să fi fost luat prin surprindere când se aştepta?

• „Astăzi, procurorii decid dacă Vântul va fi eliberat după 29 de zile de arest.” (TVR 1, 26 mai 2011)

Se pare că la noi, justiţia are şi atribuţii meteo. Grija prea mare faţă de articolul hotărât enclitic îi face pe unii să spună prostii şi să mutileze nume şi alte cuvinte, după cum urmează: „Vântul”, „Arghezii”, „ONU-l”, „noştrii”.

• „Banii spitalului din Sapoca vor fi mult mai mici.” (Antena 3, 26 mai 2011)

Mai întâi, că e Săpoca, nu Sapoca, dar aşa e când nu ştii geografie şi prompterul nu are diacritice româneşti. Apoi, cel puţin în acest caz, banii sunt puţini sau mulţi, nu mici, lungi sau graşi. Nu ştiam că Săpoca îşi bate monedă proprie.

• „Au fost furate toate clopotele bisericilor din Purcăreni, Popeşti şi Palanga. A fost nevoie de foarte mulţi oameni pentru a face acest gest.” (Mariana Zaharia, Antena 3, 26 mai 2011)

Bine că furtul clopotelor (care înseamnă tone de bronz) nu a fost considerat grimasă.

• „Mie-mi spui? Eu eram cât pe aici să pic cu avionul.” (Mădălin Ionescu, „Drept la ţintă”, Kanal D, 25 mai 2011)

Nu ştim de unde i se trage lui Mădălin Ionescu acest derapaj concentrat de limbă română: de la munca în echipă alături de Cristina Şişcanu sau de la dialogul pe care tocmai îl avea cu manelistul Nicolae Guţă? Corect ar fi fost: „era cât pe-aci” să pic cu avionul. Altfel, se pică la gramatică. Drept la ţintă.

• „Pe urmă au urmat acele meciuri memorabile pe care sunt sigur că iubitorii fotbalului le-au reţinut.” (Ion Marin, Digi Sport, 26 mai 2011)

Fostul jucător şi antrenor dinamovist preferă să atace adversarul (limba română) din două părţi, ca să se asigure că nu rămâne nevătămată: alunecare cu dublu pleonasm.

• „Dacă eşti ministru, pune un secretar de stat să le zică că sunt proşti.” (Moise Guran, „Ora de business”, TVR2, 26 mai 2011)

Dar de ora de română s-o fi auzit pe acolo, pe la postul naţional? Sau cacofoniile au devenit lege?

• „Aceste percheziţii se vor termina sau se vor finaliza săptămâna viitoare.” (TVR1, 26 mai 2011)

Adică nu sunt posibile ambele variante? Se pare că trebuie ori să se termine, ori să se finalizeze. Nu le putem avea pe toate.

• „Mă întorc la afirmaţia dumneavoastră din timpul acestui interviu.” (Cătălin Striblea, Realitatea TV, 26 mai 2011)

Ştim, v-aţi plictisit să tot atragem atenţia televorbitorilor că nu sună bine ligamentele create între cuvintele terminate în „pul” şi cuvintele care încep cu „a”, dar, dacă atâţia teleaşti stau mereu cu ele în gură, înseamnă că le plac mult.