Din puţul fără fund, cu telecomandă
Ediţie specială: Şiraguri furate din gura stimabililor
• „Copiii sunt lipsiţi de mâncare, hrană şi îmbrăcăminte.” (Gheorghe Zamfir, Antena 3, 20 ianuarie 2012)
Purtat de valul protestelor populare, marele nostru naist a uitat să completeze pleonasmul şi să ne spună dacă pruncilor români, în afară de mâncare şi hrană, le lipsesc „alimentele, merindele şi de-ale gurii”? Desigur, noi am fi vrut să ştim cum stau copiii nu numai cu îmbrăcămintea, ci şi cu „vestimentaţia, hainele şi ţoalele”?
• „Fraţilor, cereţi-i opoziţiei să ia o poziţie faţă de această situaţie. Mă repet încă o dată.” (Ion Ţiriac, Realitatea FM, 19 ianuarie 2012)
După ce se joacă puţin cu urechile noastre sensibile, făcând involuntar un joc al sonorităţilor, fostul mare tenisman, devenit şi mai mare miliardar, strică impresia cu un pleonasm comun. Set şi meci!
• „Astăzi, USL-ul organizează un miting politic. E dreptul lor să o facă.” (Sever Voinescu, Antena 3, 20 ianuarie 2012)
Dacă dezacordul ar fi ieşit din gura altui lider democrat-liberal, mai cioban şi mai ortoman, nu ne-ar fi mirat atâta, dar accidentul este opera unui cetăţean care, cică, tocmai datorită fineţii intelectuale, a fost pus purtător de vorbe al partidului. Să o luăm metodic: cuvântul „uniune”, deşi presupune, desigur, aici, mai multe partide, rămâne la singular, ceea face inoportună folosirea termenului „lor”. Apoi, un ‘telectual rafinat cu barbişon ar trebui să evite grosolănia de a articula cu articolul hotărât enclitic „L” o abreviere care are ca termen de bază un substantiv feminin (USL-ul, în care „U” = Uniunea). Dacă „uniunea au dreptul”, nu înseamnă că intelectualii subţiri, ridicaţi în aer şi scaune înalte de Uraganul Băs, „poate” vorbi prostii.
• „Adică că această politică să fie în folosul lor... Da, sunt profesor universitar.” (Petre Roman, Realitatea FM, 25 ianuarie 2012)
Mai bine nu ne amintea chiar fostul premier că are rang universitar suprem, imediat după ce a tras o triplă cacofonie „că+ca+ac” memorabilă.
• „Nu sunt nici vorbe mari, nici ditirambe, e adevărul.” (Sorin Oprescu, Antena 3, 25 ianuarie 2012)
Să se fi molipsit primarul general al Capitalei de stilul de vorbire de prin sectoare? Într-un oraş cu „almanahe” şi „hotele”, se simţea nevoia de ceva „ditirambe” şi „osanali”.
• „De la 80 de ani, lapte şi miere va curge în România... Ăla mergea cu motoreta şi a intrat ta-su lu’ Inna în el... Vor fi remuneraţi după faptă şi răsplată” (Radu Banciu, B1TV, 13 ianuarie 2012)
Poate că nu am fi fost atât de surprinşi de cascada de greşeli (1. dezacord între subiect şi predicat, 2. pleonasm+încurcătură la genuri, 3. aiureala remunerării după răsplată), dacă autorul nu ar fi fost cunoscutul critic necruţător al altora, acelaşi individ cu mari probleme interioare care a fost în stare să spună, în direct, la TV, monstruozitatea că se bucură că Adrian Păunescu a murit, chiar în ziua trecerii poetului (5 noiembrie 2010). Răutatea extremă se vede că dăunează şi la vorbire, până la ridicol!
• „Să vă spun o mică istorioară.” (Paula Iacob, România TV, 21 ianuarie 2012)
Noi am fi preferat să ni se spună „uriaşa istorioară” a vieţii celebrei avocate... Adică nu, că nu avem timp. Mai bine o „epigramă titanică”, o „schiţă epopeică” sau o „tragedie amuzantă”.
• „Să ne ferească Dumnezeu să dăm rădăcinilor apă!” (Ovidiu Lipan Ţăndărică, Antena 3, 20 ianuarie 2012)
Am citit de mai multe ori fraza cunoscutului om de muzică şi tot n-am înţeles ce a vrut să spună în subteranul cuvintelor. Şi atunci, am notat perla, pentru că în natura lucrurilor este tocmai să punem apă la rădăcini.
• „Un avocat pe care a ajuns şi el la Secţia 5.” (Victor Alistar, Antena 3, 20 ianuarie 2012)
Atent ca nu cumva să-i scape prepoziţia „pe” de lângă vreun acuzativ care o cere, Mister Transparency Internatioanal face exces de zel şi „o pune” greşit, lângă un „care” nevinovat, care s-ar fi simţit mult mai bine singur.
• „Cei care manifestă la ora asta.” (Diana Tuşa, Antena 3, 13 ianuarie 2012)
Această exprimare nefericită s-ar potrivi de minune cu recenta constatare a altui „teleast”, că în Piaţa Universităţii s-au adunat „protestanţii furioşi”.
• „Eu tot timpul am comentat iubiţii Andreei.” (Maria Tonciu, Kanal D, 19 ianuarie 2012)
Alo! Mama lu’ Andreea? Se vede că aţi comentat cu fiica dvs. iubiţii ei şi nu ceva din gramatică şi stilistică, pentru că, altfel, nu aţi fi făcut această grosolănie de ligament (pul+a).
• „Sunteţi nişte drăguţi şi îmi faceţi mie nişte surprize neaşteptate.” (Andreea Tonciu, Kanal D, 19 ianuarie 2012)
După ce repetă supărător că despre ea însăşi e vorba („îmi+mi”), diva de Bucale dă cu mucozităţile în făsui şi ne spune că „surprizele” sunt „neaşteptate”. Păi, nu te supăra pe noi, dar nu de aia sunt surprizele surprize, fiindcă sunt neaşteptate?
• „Ce mai m-a deranjat pe mine... e că Casa Naţională de Pensii...” (Antena 3, 13 ianuarie 2012)
O prostie la început de frază atrage o altă prostie, imediat. După un exemplu de topică defectuoasă, cacofonia „plutea în aer”. Şi a aterizat exact în gura vorbitoarei, de unde a sărit în urechile noastre.
• „Să nu mai insistăm asupra evaluărilor, pentru că evaluările sunt destul de relative.” (Antena 3, 20 ianuarie 2012)
Să scuzăm emoţiile fireşti! Reprezentantul Jandarmeriei nu numai că a declarat evaluările drept „relative”, dar ne-a băgat şi mai tare în ceaţă, zicând că sunt şi „destul de” relative. Aşa e când trebuie să spui despre cele câteva mii de oameni care protestează în piaţă că sunt doar câteva sute.
• „Să-l parafrazez pe I.L. Caragiale: eu cu cine votez?” (Realitatea FM, 19 ianuarie 2012)
Unde e parafrazarea aici? E chiar celebrul citat! Parafrazarea presupune o adaptare, o reformulare, că de-aia vorbim de para-frază, nu de frază.
• „Există o altă şcoală de gândire, cea a lui Emil Boc, care spune că nu trebuie să-şi dea demisia.” (Antena 3, 20 ianuarie 2012)
Într-adevăr, îţi trebuie multă şcoală ca să înveţi să nu mai vrei să te dai jos din jilţul puterii. Ce şcoală grea, câte cursuri, seminarii, noţiuni, concepte, teorii, laboratoare, câtă ideologie şi câtă doctrină trebuie băgate la cap! Cei mai mulţi politicieni români se pare că au frecventat şi absolvit şcoala asta, inclusiv Traian Băsescu, cel care a recunoscut râzând că nu i-a plăcut cartea. Care-s, deci, obiectivele acestei „şcoli de gândire”? Să ne înveţe că e mai mişto să fie bine decât rău, că e mai bine la putere decât în opoziţie şi, în general, că e mai bine să fii tânăr, sănătos, bogat, frumos şi norocos, decât bătrân, bolnav, sărac, urât şi ghinionist! Tare şcoală! Subtili analişti politici la TV!
• „Am auzit că căpitanul a plecat de pe navă primul.” (Domnica Cimortan, Realitatea TV, 20 ianuarie 2012)
Presupusa amantă româncă a căpitanului navei de croazieră care a eşuat la doar câteva sute de metri de ţărm, în Italia, se pare că tocmai îi făcea marinarului-şef o lucrare atât de vârtoasă, încât omul nu a mai ştiut pe unde navighează. Şi a dat cu ambarcaţiunea şi cu cele câteva mii de pasageri în nisip, de a răsturnat uriaşul lighean, după care a abandonat „şandramaua” printre primii.
• „Acest băiat de 27 de ani va devine erou!... A ieşit în stradă decât numai dreptul şi adevărul.” (Antena 3, 25 ianuarie 2012)
Protestele disperate duc, din când în când, limbajul, în zone tragi-comice. Măcar să se mărească bugetul pentru educaţie...
• „Legea se va întoarce din nou în Parlament.” (Antena 3, 25 ianuarie 2012)
Să înţelegem că Legea comasării alegerilor, respinsă de Curtea Constituţională, a fost deja de cel puţin două ori în Parlament şi se pregăteşte să meargă a treia oară? Nu! E, pur şi simplu, un pleonasm al vorbitorului de la TV.
• „Iată o nouă vedetă pe Internet! O fetiţă care simte ritmurile hard-core la numai 8 anişori.” (România TV, 21 ianuarie 2012)
Ţinând cont de faptul că expresia „hard-core” are puternice semnificaţii sexuale (sălbăticie, extaz erotic etc), ţinând cont şi de faptul că fetiţa respectivă cântă bine „hard rock”, credem că formularea este cel puţin nefericită, dacă nu chiar periculos de indecentă. Mai bine se spunea „ritmurile hard rock” şi se termina povestea simplu şi corect.
• „A încurcat sensurile şi a lovit din plin o maşină.” (România TV, 21 ianuarie 2012)
Şi vorbitorul a încurcat sensurile şi a lovit „în plin” limba română!
• „Chiar în ciuda vremii, oamenii au venit în Piaţa Universităţii... Ei cer să li se satisfacă nevoile.” (Antena 3, 21 ianuarie 2012)
„Totuşi, însă, cu toate acestea”, protestatarii au dovedit caracter şi au venit să-şi exprime revolta, nicidecum să fie ajutaţi să-şi ...facă nevoile, cum ne duce cu gândul trista exprimare.
• „Aceasta improvizează pe loc.” (Kanal D, 22 ianuarie 2012)
Cum să improvizeze, dacă nu „pe loc”? Exact asta înseamnă improvizaţia: ceva făcut cu inspiraţia de moment, neaşteptat.
• „Furtul a fost surprins de camerele de supraveghere... Tânărul a sărit gardul, a furat laptopurile şi s-a făcut nevăzut.” (România TV, 24 ianuarie 2012)
Păi vrem să ştim şi noi cum rămâne cu tânărul tâlhar? Ori a fost „văzut” pe filmare, ori s-a făcut nevăzut? Nu mai induceţi în „oroare” poporul cu televizorul, că „doare”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu