Emisiunile trece, perlele rămâne (83)

Din puţul fără fund, cu telecomandă

Înviere cu confirmare

• „Confirmaţi, domnule Turda, Cristos a-nviat?” (Realitatea FM, 15 aprilie 2012)

Chiar atât de important să fie pentru creştinătate Gheorghe Turda, interpretul de muzică populară, încât să fie nevoie de confirmarea sa pentru a şti dacă Mântuitorul a-nviat? Mai mare atenţie, în graba transmisiilor frenetice, chiar în Duminica Paştelui!

• „Poate şi partidul, în fine, se curăţeşte.” (Vasile Blaga, Realitatea TV, 24 aprilie 2012)

Gata, moare PDL-ul? Însuşi preşedintele senatului, mare lider al democrat-liberalilor, să anunţe, plin de satisfacţie, decesul propriului partid? Rugăm politicienii să nu mai folosească nici forme dubioase ale cuvintelor, nici formulări ambigue.

• „Am greşit când am acceptat la congres ca Sorin Frunzăverde să facă parte din conducerea de vârf a partidului.” (Emil Boc, Realitatea FM, 29 martie 2012)

Ce conducere, dacă nu de vârf? Se putea „conducere de jos”? Se pare că, după evadarea la PNL a PDL-istului Frunzăverde, care a dat startul la fuga spre USL a atâtor democraţi-liberali şi la „prăpastia abisului”, fostul premier-profesor universitar Boc pierde şi lupta cu limba română.

• „Acum câteva zile, vorbind cu mine însumi...” (Oana Zăvoranu, Kanal D, 18 aprilie 2012)

Comentând fără istericale nunta fostului său soţ, Pepe, cu deja gravida Pastramă, Oana Zăvoranu a trecut prin transformări fundamentale. Nu numai că a devenit melancolică, dar se pare că a început să se creadă bărbat, din moment ce a folosit cuvântul „însumi”.

• „Nu ştiu dacă voi merge, dar aproape sigur 100 % voi fi în faţa televizorului.” (Mihai Leu, GSP TV, 25 aprilie 2012)

Am înţeles, mulţumim pentru precizări. Fostul campion mondial de box ne-a băgat de tot în ceaţă: ori merge la meciul lui Bute cu Carl Froch cu televizorul la el, ori nu ştie că, dacă afirmă că va face 100 % ceva, nu mai poate spune „aproape sigur”, „nu ştiu”, „poate” sau „probabil”.

• „Nu poate să facă o politică la 360 de grade diferită.” (Radu Banciu, B1TV, 22 aprilie 2012)

Atât de încrâncenat era comentatorul să ne explice marile probleme ale alegerilor prezidenţiale din Franţa şi marile subtilităţi ale graseierii românei franţuzite, încât a uitat (sau n-a ştiut niciodată) că, pentru a marca diferenţa, inversul, e nevoie de un unghi de 180 de grade (polul opus). Unghiul de 360 de grade te aduce de unde ai plecat. Nu-i aşa, dragă domnule, care ai afirmat public, la TV, în 5 noiembrie 2010, că te bucuri că a murit Adrian Păunescu?

• „Tensiunea care au creat-o suporterii nu este bine, nu este bine.” (George Copos, Sport.ro TV, 28 martie 2012)

Aşa e: nu este bine, nu este bine să uiţi de prepoziţia „pe”, obligatorie, aici, lângă acuzativ. Patronul Rapidului îşi reconfirmă renumele de uituc sau zgârcit, nu numai la plăţi, ci, iată, şi la vorbire.

• „În clipa când mama pregătea masa, mezinul şi surorile lui mai mari s-au speriat.” (Antena 3, 19 aprilie 2012)

Prin definiţie, mezinul are doar surori mai mari.

• „S-a constatat că bucureştenii preferă să parcheze în apropierea locurilor unde au treabă.” (Antena 3, 20 aprilie 2012)

Marii gazetari sunt nu doar mari investigatori, ci şi mari descoperitori! Iată ce chestie ne-au dezvăluit: românii vor să parcheze aproape de destinaţie. Cât de tare şi de paradoxal! Nemţii, mai proşti cum sunt, sigur preferă să parcheze cât mai departe, iar francezii - eventual în alt oraş.

• „Emanuel Valeriu avea 87 de ani. Trupul acestuia va fi incinerat.” (Antena 3, 18 aprilie 2012)

Ligamentul (pul+a) a fost postat pe ecran şi ne-a provocat întrebarea dacă nu trebuia, cumva, folosit termenul la feminin, „incinerată”.

• „Carmen Bejan a cerut eliberarea temporală.” (Antena 3, 28 martie 2012)

Ce n-au reuşit nici împăraţii, nici faraonii, nici geniile ştiinţei sau filosofiei, pare să fi sperat criminala de la Timişoara, şi anume ieşirea din timp. Sau poate că nu?! Aşa e cu paronimele astea, încurcă vorbitorii exact când sunt în direct! Sperăm să fie doar ceva „temporar”, dragi reporteri.

• „De ce să renunţi la parnosu’ gros, ca să te-ntorci din nou la stat.” (Mircea Badea, Antena 3, 19 aprilie 2012)

Foarte bun vorbitor de cele mai multe ori, Mircea Badea iată că scapă un pleonasm, încins de atmosfera din anul electoral.

• „În capul listei... Peste ani şi ani de zile.” (Dan Negru, Antena 1, 25 aprilie 2012)

În al cui cap? Ce cap? Aha, da, ok... înţeleseserăm noi altceva. Nicio problemă. Care ani? Ani de nopţi? Dacă spunem ani, e clar că sunt „de zile”

• „Nu crezi că Pepe voia să regăsească din nou starea asta?” (Dan Capatos, „Un show păcătos”, Antena 1, 19 aprilie 2012)

Şi vecinul de trust al lui Badea a avut o zi proastă şi a eliberat în eter un pui de pleonasm, pe care noi l-am prins din zbor.

• „Ceea ce înseamnă în jur de vreo...” (Andi Moisescu, „Apropo TV”, Pro TV, 15 aprilie 2012)

Apropo: măcar să facem tot lanţul pleonastic: în jur de vreo cam circa aproximativ.

• „Deocamdată atât pentru moment de aici.” (Cristian Zărescu, România TV, 20 aprilie 2012)

De ce doar atât? Mai vrem, mai vrem! Deocamdată, momentan, până una-alta, pentru moment, acum...

• „Până la urmă, Roman sfârşeşte lamentabil această fază.” (Digi Sport 1 TV, 21 aprilie 2012)

Ar fi fost interesant ca rapidistul Roman „să sfârşească faza la început”, ca să nu mai dea speranţe publicului din Mioveni.

• „Urmează paşii următori.” (Realitatea TV, 29 martie 2012)

Tautologia aparţine tocmai unei directoare de şcoală, care, desigur, dacă i-ar prinde pe elevi făcând această greşeală, i-ar sancţiona exemplar.

• „Multe din chilipiruri ascund taxe ascunse.” (Realitatea TV, 19 aprilie 2012)

Interesant ar fi să ascundă taxe „aparente, vizibile, de suprafaţă, la vedere”. Indiscutabil, s-a deschis sezonul la tautologii.

• „ - Puteţi să credeţi că a tras în soţie?

-          Nu! Erau o familie de zahăr!” (Realitatea TV, 29 martie 2012)

Reporterul a întrebat retoric, iar vecinul familiei în care s-a comis agresiunea a răspuns patetic. Nu rămâne decât explicaţia că bărbatul a avut o criză de glicemie şi de aceea şi-a împuşcat nevasta.

• „Un balcon s-a prăbuşit în centrul Bucureştiului. Un copil este rănit şi este transportat la Spitalul Gheorghe Alexandrescu.” (România TV, 20 aprilie 2012)

Ce spital? Nu cumva e vorba despre spitalul pentru copii care poartă numele lui Grigore Alexandrescu, fabulistul celebru care a scris – să alegem la întâmplare - „Boul şi viţelul”? Apropo, îl parafrazăm pe clasic: Un bou ca toţi boii, puţin la vorbire, / În zilele noastre de soartă-ajutat, / Şi decât toţi fraţii mai cu osebire, / Dobândi-n redacţie un post însemnat. // Dar asta se-ntâmplă în oricare loc: / Decât multă minte, ştiu că e mai bine / Să ai totdeauna un dram de noroc... În afară de această gafă, să mai subliniem că ne aşteptam ca oamenii de media să ştie că formula corectă e „Bucureştii”.

• „45 de oameni aflaţi în această seară pe Stamford Bridge.” (TVR1, 18 aprilie 2012)

Cam puţin public pentru o semifinală de Liga Campionilor între Chelsea şi Barcelona, mai ales că englezii s-au calificat, finalmente, după 2-1 acasă şi 2-2 în Spania.

• „Acest concluzie nu s-a confirmat.” (Realitatea TV, 23 aprilie 2012)

Încep să se vadă efectele implicării UDMR în ministerele culturii şi învăţământului în ultimele decenii. Gramatica limbii române este tot mai „dificil”.

• „Vina pentru acest fapt o poartă autorităţile.” (Stelian Fuia, Realitatea TV, 23 aprilie 2012)

În aparenţă, nu avem nicio greşeală. Dar greşeala (de fapt, tupeul) este de fond. Cine vorbeşte de autorităţi? Chiar ministrul în funcţie al Agriculturii, care deplânge existenţa pe piaţa de azi a laptelui praf în ambalaj de lapte natural. Avem o precizare şi o concluzie pentru domnul ministru: matale eşti „autorităţile” şi tot matale eşti mai „praf” decât laptele falsificat.

• „Gaz Metan Mediaş pierduse în tur la Ştefan cel Mare cu 1-0.” (Realitatea FM, 13 aprilie 2012)

Ştefan cel Mare a bătut Gazul Metan? Cel mult, trebuia spus „în” Ştefan cel Mare. Oricum, ne-am cam săturat de aceste formulări eliptice şi de un spirit colocvial nepotrivit, în care nu se mai spune „stadionul din strada...” şi nici măcar „stadionul”, ci se trece direct la numele pe care locul îl poartă. În acest fel, apar aberaţii, unele îngrozitoare, de tipul „Plouă rece pe Ion Oblemenco” sau „Suporterii beţi s-au bătut pe Nicolae Dobrin”.

• „Pentru 16.000 de revoluţionari, se va reţine lunar 77 de lei.” (Dan Maxim, România TV, 24 aprilie 2012)

Deşi 77 e mai mult decât 50 (pragul obligatoriu pentru folosirea pluralului, chiar şi pentru agramaţi), vorbitorul nu a ţinut cont şi a strâns singularul între dinţi, până l-a slobozit pe post.

• „Omul trebuie să încearcă.” (România TV, 24 aprilie 2012)

Să încearcă, dacă vrea să reuşeşte!

Andrei Păunescu