Emisiunile trece, perlele rămâne (91)

Din puţul fără fund, cu telecomandă

Decizii ferme, cinstite, oneste şi corecte

• „Năstase va fi dus la Jilava!... Nu există altă posibilitate: Adrian Năstase va fi dus la Penitenciarul Rahova.” (Realitatea FM, 26 iunie 2012)

Hotărâţi-vă unde, că toată ţara ştie deja.

• „Preşedintele Traian Băsescu sigur va face declaraţii despre ce s-a-ntâmplat azi-noapte. Previzibil, Traian Băsescu nu a făcut nicio declaraţie” (Antena 3, 21 iunie 2012)

Vezi dacă te-ai grăbit să promiţi? Na, că n-a făcut nicio declaraţie! Ce, era fraier să vorbească despre ce nu-i convenea? Dacă Năstase ochea mai bine, poate că Băsescu avea mai mult chef de vorbă. Ne surprinde, însă, că, deşi ai garantat că va declara ceva, în câteva secunde, ai spus că era previzibil că va tăcea. La aşa preşedinte răzgândac, aşa reporter care o întoarce fără să-i tremure buza de remuşcări.

• „Victor Ponta va lua o decizie fermă.” (România TV, 20 iunie 2012)

Premierul este un „tânăr flăcău june” şi ia „decizii ferme”, „căci pentru că fiindcă” este „decis, intransigent, neabătut, neşovăitor, inflexibil, hotărât şi, în plus, foarte determinat”. Nu-i aşa?

• „În pagina 8 încape şi viaţa, şi opera (lui Adrian Năstase).” (Mircea Badea, Antena 3, 21 iunie 2012)

Evident că nu „încape” ambele într-o pagină, cum bine şi ironic sublinia Badea, scăpându-i, însă un dezacord.

• „Am trimis notificarea Preşedenţiei.” (Andrei Marga, Realitatea FM, 25 iunie 2012)

De ce tocmai dumneavoastră să ne faceţi asta, domnule ministru profesor doctor rector diplomat Marga? Ar putea fi vorba despre preşedEnţie, dacă acolo ar trona preşedEntele, nu preşedintele.

• „Nicăieri nu se stipulează tipul acesta de reprezentare.” (Crin Antonescu, Antena 3, 23 iunie 2012)

Două... în aceeaşi propoziţie? Ligamentul falic din final a fost anunţat, ca zmeul de buzdugan, de un cuvânt de la-nceput, care sună asemănător.

• „Trei poliţişti şi un medic a fost chemat la DNA.” (Laura Codruţa Kovesi, Realitatea FM, 26 iunie 2012)

Doamna procurorul general al României a acuzat pluralul şi l-a trimis în beci, de aia nu-l foloseşte.

• „Şoferi ai unor microbuzuri din România.” (Realitatea FM, 23 iunie 2012)

Nu mai faceţi găfi, că sunt abuze la limba română şi stârniţi confuzuri!

• „Avionul s-a prăbuşit deasupra acoperişului unei clădiri, acesta decedând... Domnule Lieber (?), ce s-a întâmplat?” (Dana Războiu, Realitatea TV şi FM, 24 iunie 2012)

1) Avionul a rămas deasupra acoperişului sau a şi căzut pe acoperiş? 2) A decedat acoperişul? 3) A decedat avionul? Că, de pilot, nu s-a pomenit nimic, iar clădirea e la feminin şi nu se potriveşte cu pronumele „acesta”. 4) Când rostiţi un substantiv propriu, nume de persoană şi e omonim cu un adjectiv (Lieber? - liber), nu ezitaţi să spuneţi numele întreg, ca să nu iasă confuzii.

• „Problema lu’ mama e factura la energie electrică care o să vină.” (Siviu Prigoană, România TV, 13 iunie 2012)

Iar problema „lui telespectatorii” e „că când” aud cacofonii de-astea, vor să cheme Rosal-ul, să le ia televizorul la gunoi.

• „Un profesor universitar căruia îi trece prin mână în fiecare lună peste 100 de studenţi.” (Andreea Paul Vass, B1TV, 22 iunie 2012)

a) Dacă studenţii sunt mai mulţi, trec, nu „trece”; 2) Studenţii trec „prin mâna” profesorului fie dacă omul face exemple practice pe pielea lor, fie dacă îi obligă la atingere fizică. Mai multă atenţie, doamnă, la exprimare!

• „Poliţistul este în slujba comunităţii. Forţa lui îl dă populaţia.” (Nicolae Costea, Antena 1, 26 iunie 2012)

În schimbul forţei pe care „i-l” dă populaţia, poliţistul dă şi el înapoi ceva: câteodată - pulane pe spinare pentru care este decorat, iar altădată, când salvează vieţi (care nu trebuie salvate), e anchetat. Aşa a păţit chiar Nicolae Costea, care nu l-a lăsat pe Năstase să se împuşte şi acum dă explicaţii: păi aşa ne fu vorba?

• „În mod cinstit, onest şi corect, şi-au dat demisia.” (Realitatea TV, 23 iunie 2012)

Vorbitorul pare că a fost pasionat de lecţia despre sinonime, dar a lipsit sigur de la cea despre pleonasme.

• „Şeful statului nu îi delegă premierului atribuţiile sale.” (Realitatea FM, 27 iunie 2012)

De la o vreme încoace, domnul Băsescu, îl loc să delege oamenii competenţi, îi leagă, iar comentatorii, în loc să vorbească, „vorbeşte” şi cu cei care „nu vor să vorbesc” cu ei (din Opere alese, de Elena Băsescu).

• „Poate începe executarea sentinţei dată lui Adrian Năstase.” (Realitatea FM, 26 iunie 2012)

Corect: „date”, pentru că trebuia acordat cu „sentinţei”.

• „Declaraţia fiului cel mare.” (România TV, 25 iunie 2012)

Corect: „celui”, pentru că se acordă în gen, număr şi caz cu „fiului”.

• „Domnule Pavelescu, sentinţa ajută să se întâmple lucrurile sau la spital ne întoarcem din nou?... Ne-ntoarcem la Aurelian Pavelescu, şeful Poliţiei Române, chemat la DNA.” (Paula Rusu, Realitatea FM, 26 iunie 2012)

Avem un exemplu de pleonasm, „însă” şi o formulare confuză, din care rezultă că invitatul Pavelescu nu numai că ar fi şeful Poliţiei (o fi vrând el!), dar e chemat la Anticorupţie (asta sigur n-ar vrea).

• „Din poză se vede că caninul Andreei Marin era negru.” (Kanal D, 25 iunie 2012)

Terifiantă descoperire, dar ce ne interesează pe noi dintele zânei? Iar, dacă tot ne băgaţi cu anasâna asemenea ştiri-negrecacaninul-bombă, măcar nu mai faceţi cacofonii.

• „Mandatul de executare al pedepsei lui Sorin Ovidiu Vântu.” (Realitatea FM, 21 iunie 2012)

Corect: „a”, nu „al”, pentru că ar fi trebuit făcut acordul la feminin, cu „executarea”, nu cu „mandatul” şi nicidecum cu S.O. Vântu.

• „Poate sigur domnul Năstase era cel mai proeminent caz.” (Dan Duca, Realitatea FM, 21 iunie 2012)

„Probabil cert” că aşa e.

• „Preşedintele Senatului, Dan Duca, Vasile Blaga.” (România TV, 21 iunie 2012)

De când e Duca în locul lui Blaga? Fiţi mai atenţi când vorbiţi cu invitaţii din studio şi pomeniţi nume din afara studioului, că nu e clar cu cine şi despre cine vorbiţi.

• „Până atunci, traficul pe A1 rămâne deocamdată închis.” (Realitatea FM, 26 iunie 2012)

Şi totul de la nişte stupi spulberaţi cu tot cu maşină, de o cisternă. „Momentan în clipa asta” e „suficient şi ajunge”.

• „Magistraţii au considerat că nu poate să îi dea drumul cu 40 de zile mai devreme (lui Nuţu Cămătaru).” (Realitatea TV, 14 iunie 2012)

Evident că magistraţii „nu poate” face asta, măcar din motivul că „nu pot”.

• „Măsuri care le anunţam atuncea că va îngreuna situaţia.” (Niels Schnecker, Antena 3, 14 iunie 2012)

Nu numai că domnul Niels a înghiţit prepoziţia „pe” de la acuzativ, ca un adevărat Shrek al rostirii neaoş româneşti, dar măsurile au fost condamnate la un verb dezacordat, la singular. Nu e cuşer!

• „Urmează să urmărim.” (Antena 3, 15 iunie 2012)

• „Rămâne s-o folosească în mod adecvat în folosul colegilor săi.” (Digi Sport 1 TV, 14 iunie 2012)

„Urmează şi rămâne” să „urmărim” lecţia „folositoare şi utilă” despre tautologie.

• „PDL-ul şi Emil Boc a păţit ce-a păţit Adrian Năstase şi PSD-ul.” (România TV, 15 iunie 2012)

După primul dezacord, am crezut că e o întâmplare. După al doilea, în aceeaşi frază, am înţeles că nu.

• „Sunt şi multe lume care apreciază ce a făcut el (Ilie Năstase).” (Brigitte Sfăt, Antena 2, 16 iunie 2012)

Tot e bine că „aceste lume” nu se mărgineşte să „apreciaz”, ci chiar apreciază realizările marelui nostru tenisman.

• „Dacă înjunghiezi în zona inimii, se poate provoca decesul.” (Cristina Fulop, Antena 2, 16 iunie 2012)

Da? Ce tare! Ce ciudat! De când s-a descoperit chestia asta? Bine că am aflat la timp! Tocmai voiam să ne „înjunghiezăm” în zona inimii, fiindcă nu ştiam că e periculos şi putem muri.

• „Lumea este revoltată de ceea ce se întâmplă, ei aşteaptă ca autorităţile să-şi facă treaba.” (România TV, 16 iunie 2012)

Vorbitorul a uitat de la mână pân-la gură că a început cu „lumea” şi, fiindcă tot era vorba de un substantiv care conţinea ideea de mulţime, de ce să nu tragă un anacolut (schimbarea construcţiei gramaticale din mers)?

• „Actualitatea vine peste noi! Avion de mici dimensiuni prăbuşit la Băneşti. O singură persoană se afla la bord. Nu avem nicio informaţie despre identitatea acestuia.” (Antena 3, 17 iunie 2012)

1. Noi zicem că, înainte să vină actualitatea, s-a prăvălit peste noi vorbitoarea, cu tot cu gramatică, pe care a făcut-o ţăndări; 2. De ce atâta modestie? Tocmai că ni s-a dat o informaţie importantă: persoana e „person”, adică bărbat („acestuia”); 3) Ni s-a mai dat şi o labă (se putea  spune, lejer, „lângă Băneşti”, nu „la Bă-neşti” şi ligamentul – hop! - se rezolva), în „ajutorul-indiciilor” preţioase; 4) Dacă am fi solicitaţi, am putea ajuta cu ligamente şi mai tari.

Andrei Păunescu