17 august 2012
Emisiunile trece, perlele rămâne (98)
Din puţul fără
fund, cu telecomandă
Loganul lui Băsescu DFK
• „Loganul B 59 defeca.” (Cătălin Striblea,
România TV, 9 august 2012)
Ce făcea maşina? Păi autoturismele se duc şi ele la WC? Desigur, căutăm noi
nod în papură şi sonorităţi urâte în orice. Dar aşa am auzit pe post, când se
arăta că Traian Băsescu foloseşte fie trei Loganuri identice, fie un Logan al
serviciilor secrete cu trei numere diferite, printre care şi B 59 DFK. Proastă
inspiraţie să-i dai tocmai dlui Băs numărul DFK
• „Europa şi America spune.”
(Dan
Diaconescu, România TV, 10 august 2012)
„Face” şi ele ce poate, ca „să trăieşte”.
• „Diferenţa va fi la posesie:
vom vedea Barcelona cu 70% şi Dinamo cu 20%.” (Gheorghe Hagi, Dinamo –
Barcelona 0 -2, Realitatea TV, 11 august 2012)
Şi în restul timpului (diferenţa de 10%) ce se întâmplă? Stă mingea la
comentatori, la spectatori?
• „La ei trebuie să aleargă
mingea.” (Gheorghe Hagi, Dinamo – Barcelona 0 -2, Realitatea TV, 11 august 2012)
Când românii „trebuie să joacă” cu catalanii, iar marii fotbalişti „se
apucă să comentează” la TV, apar şi astfel de faulturi la limba română.
• „Vestitul Taki-taka.” (Cătălin Munteanu, Dinamo
– Barcelona 0 -2, Realitatea TV, 11 august 2012)
Obosit şi năucit după ce Barcelona lui Messi a făcut ce-a vrut cu ei,
dinamoviştii, în amicalul de pe Arena noastră Naţională, mijlocaşul a uitat
exact formula „vestită” pe care a invocat-o, pronunţând-o greşit (corect era Tiki-taka, scris şi tiqui-taca în
spaniolă), adică jocul supercombinativ, care încurcă şi limba adversarilor.
• „Miza e decât să încerce
să se ridice la nivelul spectacolului.” (Bogdan Stelea, Dinamo –
Barcelona 0 -2, Realitatea TV, 11 august 2012)
Mai spunem o dată, si pentru fotbalişti: „decât” se foloseşte numai la formele
negative, în rest trebuie aleşi termenii „numai” şi „doar” („Miza nu e
decât...” sau „Miza e doar...).
• „Cei mai buni fotbalişti din
lume vor ajunge la Bucureşti cu un charter special.” (Realitatea FM, 9 august
2012)
Charterul e o cursă specială prin definiţie, dragi vorbitori de prostii de
la radio şi TV. Ţinând cont de faptul că am mai auzit această greşeală,
expresia dvs nu este decât un „unicat de serie”.
• „În gazon a intrat
echipa extratereştrilor.” (Dinamo – Barcelona 0 -2, Realitatea TV, 11 august 2012)
Aşa o fi: se pare că extratereştrii intră unde vor ei, chiar şi sub
pământul noului nostru stadion naţional.
• „Repet încă o dată:
domnul Dobre – un om deosebit, un om cu realizări deosebite.” (Valeriu Tabără,
Realitatea TV, 12 august 2012) • „Orice
hotărâre, înainte s-o publicăm în Monitorul Oficial, s-o revedem încă o dată.”
(Valeriu Tabără, România TV, 13 august 2012)
Specialist în agricultură şi partide, unde a fost de două ori ministru şi
demnitar în trei partide, domnul Tabără îşi poate lua masteratul în pleonasme,
pe care le cultivă la posturi diferite, zi după zi.
• „În Statele Unite a durat o
lună numărarea voturilor, când a fost ales Bush, şi nu s-a rupt Statele
Unite.” (Val Vâlcu, Prima TV, 13 august 2012)
Probabil de-aia avem aici singularul greşit în loc de pluralul necesar:
pentru că America a rămas unită!
• „Totul este pus la punct până-n
cel mai mic detaliu.” (Oana Roman, Antena 2, 9 august 2012)
Aşa trebuie să fie când vrei să faci o „mare mega-afacere”.
• „Procurorii, în calitate de slugi
a lui Băsescu.” (Radu Mazăre, Realitatea FM, 9 august 2012)
Dezacordul (a, în loc de ale) ar putea fi justificat numai prin prisma
faptului că o parte din societatea românească încă face plecăciuni în faţa lui
Traian Băsescu, iar această parte este de un fundamentalism compact, singular.
• „Chipciu cu mingea la balon.”
(Spartak
Trnava – Steaua Bucureşti 0-3, Radio România Actualităţi, 9 august 2012)
Nu am aflat nimic despre portarul cu „palma la mână”, despre atacantul cu
„glezna la picior” şi arbitrul cu „buza la gură”.
• „Ne-am bătut capul astăzi
ce e cu acest Logan al lui Traian Băsescu.” (Cătălin Striblea, România TV, 9
august 2012) • „Timpul alocat
emisiunii se apropie de final.” (Mihaela Arion, Radio Bucureşti FM, 7
august 2012) • „Timpul a trecut
în favoarea handbaliştilor francezi.” (Jocurile Olimpice - Londra 2012,
Franţa – Suedia 22-21, TVR 1, 12 august 2012) • Timpul alocat acestei emisiuni s-a terminat.” (Realitatea
TV, 9 august 2012)
Felicitări! Şi în emisiunile sportive, şi în cele politice, şi în cele
medicale, acelaşi ligament (pul+a, pul+a, pul+a, pul+a) care, de atâta amar de
vreme, umple, irefutabil, gura vorbitorilor.
• „E greu să cópii originalul.” (Dinamo – Barcelona 0-2,
Realitatea TV, 11 august 2012)
Dar e şi mai greu să copiezi vorbirea corectă.
• „Asta a fost prima
activitate primordială: au fost transportaţi la spital.” (Victor Lefter, Antena 3,
10 august 2012)
Vrem să ştim ce s-a întâmplat şi cu a
doua activitate secundă, şi cu ultima
activitate finală.
• „Niciunul dintre acuzaţi
nu recunosc fapta.” (Felicia Moga, Antena 3, 10 august 2012)
Caz tipic de harababură în acordul în număr, de confuzie între subiect şi
alte părţi secundare de propoziţie. Asta fiindcă „învăţământul s-au purtat
urât” cu unii elevi, iar şcolii „nu-i plac gaşca” de agramaţi.
• „Domnul Rus era ministru când
rostea această frază, ăăă, această propoziţie: eu chiar nu vreau
să-mi petrec bătrâneţile în puşcărie.” (România TV, 10 august 2012)
Hotărâţi-vă, doamnă: frază sau propoziţie? Noi zicem că „v-aţi corectat
greşit”, era mai bună prima variantă, „frază”, din simplul motiv că există două
predicate care nu au loc în aceeaşi propoziţie şi pe care vi le-am subliniat,
în caz că nu ştiţi ce sunt alea.
• „Au fost aduşi la Spitalul
Bagdasar – Arsenie... Ambii au suferit traumatisme craniane.” (Antena 3, 10 august 2012)
Trei precizări: 1) Marele medic nu s-a numit Arsenie, ci Arseni; 2) Numele spitalului nu este al
unui singur om, ci este dat de doi mari neurochirurgi români, Dumitru Bagdasar
şi Constantin Arseni; 3) Problemele de care se ocupă neurochirurgia sunt la cap,
se numesc craniene, termenul „craniane”
nefiind acceptat nici măcar în cazul celor care au grave deficienţe de
cunoaştere a limbii române. Pe agramaţi cartea îi vindecă, nu neurochirurgii.
• „Cele mai interesante atracţii
sunt topoganele.” (pe ecran, la Antena 3, 10 august 2012)
Amatorii de joacă prin „ăpi” pot merge în noul parc „acfatic” de la Chiajna
în „trelinguri”, cu „lăbi” de scafandru şi „ăripi” de protecţie, pentru că au
la dispoziţie „dulaburi” pentru obiectele personale.
• „În spatele meu sunt două
familii care-şi plâng soţul – tatăl a şapte copii.” (Antena 3, 11 august 2012)
Mare om, mare bărbat, dacă era soţ la două familii prietene.
• „Principala sarcină care o
are Curtea Constituţională.” • „Pentru ardeii care azi plătesc 3 lei
noi, voi plăti 3,5 lei.” (România TV, 11 august 2012)
Un sfat prietenesc: renunţaţi la vreo două kile de „ardei care” îi puteţi
cumpăra mai târziu şi, cu cei 6-7 lei economisiţi, mergeţi la tarabe, la
Universitate, unde întrebaţi de cărţi de gramatică, orice ediţie, orice an de
apariţie, în care veţi găsi, invariabil, că prepoziţia „pe” este obligatorie în
asemenea construcţii ale cazului acuzativ.
• „Vor bătea clopotele în
localitatea Buzescu, acolo unde Dan Finuţu avea locuinţa.” (România TV, 11 august
2012)
„Vor bătea” până „vor cade” în bernă steagurile şi „vor dădea” lacrimi şi
până „vor scri” cronicarii despre viaţa şi moartea liderului ţigan.
• „Trei persoane sunt grav
rănite. Una dintre ea – în stare gravă.” (România TV, 11 august 2012)
Şi încă o problemă: „unul dintre tine” bate câmpii agramat.
• „Victor Ponta salută
comunicatul parchetului de pe Înalta Curte de Casaţie.” (Antena 3, 14 august 2012)
În primul rând, nu ştiam că se pune parchet pe acoperişul instituţiilor
noastre. În al doilea rând, nu e vorba despre Înalta Curte, ci despre Curtea
Constituţională, care e cu totul altceva.
• „Răspunsuri prea rapizi
la comenzi politice.” (Realitatea TV, 12 august 2012)
Răspunsurile rapizi le dau
vorbitorii grăbite.
• „USL-ul desconsolidează
instituţiile.” (Adriana Săftoiu, Prima TV, 13 august 2012)
Nu era mai simplu şi corect să spuneţi „slăbeşte”, „periclitează” sau
„şubrezeşte”? Limba română are destule variante corecte, ca să nu fim obligaţi
să improvizăm strâmb.
• „Sper că justiţia va găsi
calea justă!” (Ioan Rus, Antena 3, 13 august 2012)
Adânc spus. Totuşi, ţinând cont de injusteţea atâtor metode juridice şi
sentinţe de la noi, speranţa ex-ministrului de interne este justificată, chiar
dacă e construită pe o tautologie.
• „După aproximativ o oră,
ulterior se va merge la biserică... cu două dricuri exact la fel.”
(Sonia
Simionov, Antena 3, 13 august 2012)
Pereche de pleonasme, spuse în direct, la distanţă de numai câteva secunde,
ca să ne dăm seama „fix precis pe loc deodată, nu apoi mai târziu” că reporteriţa
vorbeşte „prost aiurea nasol greşit” deloc întâmplător.
• „Spitalele astea pe care le-a
făcut Ceauşescu – să-i dea Dumnezeu sănătate!” (Dan Diaconescu, OTV, 13 august
2012)
Ce să-i dea lui Ceauşescu? Sănătate? Păi n-a murit de două decenii şi ceva?
Sau poate Dan Diaconescu, spre a avea un argument şoc la prezidenţiale, l-a
găsit viu pe fostul preşedinte prin Iran sau Coreea de Nord şi o să-l aducă în
direct, cu Elodia, imediat ce o să o găsească şi pe ea, oricum o fi: vie,
moartă, leşinată, întreagă, ciopârţită sau dizolvată în acid.
• „Maşini cât de cât identice.”
(Dan
Diaconescu, OTV, 13 august 2012)
Chiar dacă Dan Diaconescu, la cele 50 de kile pe care recunoaşte că le are,
conduce un uriaş Rolls Royce, trebuie să-i spunem că astfel de maşini mai
există şi la alţi proprietari. Aşa că trebuie să se decidă: fie „cât de cât”,
fie „identice”. Laolaltă nu se poate, decât dacă se face un referendum cu
„aproximativ 100%” votanţi pentru abrogarea gramaticii curente.
• „O scurtă povestioară.” (OTV, 13 august 2012)
Povestioara nu poate fi decât scurtă, la fel cum epopeea nu poate fi decât
lungă. Dacă nu ne credeţi, spuneţi-ne o „povestioară uriaşă”, apoi o „scurtă
epopee”.
• „Se încearcă ca autorităţile...”
(Antena
3, 8 august 2012)
De obicei, cacofonia este o eroare verbală simplă, care sună atât de urât,
încât începe să miroasă. Uneori, ea este atât de imprevizibil alcătuită, încât
ne surpinde şi pe noi, aşa cum se întâmplă în acest caz, când ni se oferă,
involuntar, o formă de plural, imperfect, la persoana a treia (că-ca-au) a
verbului pe care ne jenăm să-l amintim în variantă natur.
• „Dacă bifezi varianta corectă,
a doua zi participi la extragerea la sorţi.” (Realitatea TV, 9 august 2012)
Iată cum, prin truda vorbitorului, pot coabita eronat cele două variante
corecte („extragere” şi „tragere la sorţi”).
• „Trebuie să se restituie
înapoi şi banii pensionarilor.” (Antena 3, 14 august 2012) • „În ciuda vremii, au fost însă şi curajoşi.” (România
TV, 11 august 2012)
Dar însă totuşi cu toate acestea mai există curajoşi bravi netemători temerari,
neînfricaţi şi îndrăzneţi! Aşadar
deci prin urmare nu sunt pierdute şi
irosite speranţele şi nădejdile, câtă vreme există pleonasmele care ne
produc lacrimi, când de râs, când de plâns.
Andrei
Păunescu
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu