6 octombrie 2012
Emisiunile trece, perlele rămâne (105)
Din puţul fără
fund, cu telecomandă
Poliomielită, stagnări
pe loc şi exagerări enorme
• „Orice stagnare pe loc
nu face decât să mărească datoriile.” (Bogdan Hossu, România TV, 29
septembrie 2012)
În schimb, „stagnările în mers” probabil că micşorează pierderile.
• „Câtă vreme mai am forţa şi
puterea asta, trebuie să cânt... Să-ţi dea Dumnezeu puterea de muncă
care mi-a dat-o mie.” (Tudor Gheorghe, Antena 3, 28 septembrie 2012)
Şi marii artişti ai limbii române mai au scăpări de limbă, mai lasă câte-o
cacofonie, mai pierd pe drum o prepoziţie. Dar asta pentru că au de unde.
• „Este o exagerare enormă.”
(Pavel
Abraham, Antena 3, 29 septembrie 2012)
Mult mai de bun-simţ era să fie o exagerare minusculă.
• „Persoane care se lasă ispitiţi
de sume ilegale.” (Anton Hadar, Realitatea TV, 30 septembrie 2012)
Persoanele, fiind şi ele oameni, se pot lăsa ispitiţi, nu ispitite, mai
ales dacă „e femei”.
• „Ei vor să perpetueze mai
departe specia.” (Oreste Teodorescu, Antena 2, 30 septembrie 2012)
Singura situaţie în care expresia nu e pleonastică ar fi dacă „mai departe”
nu ar avea înţeles de timp, ci de loc, în sensul ca perpetuarea să aibă loc la
distanţă mai mare, eventual în alt oraş. Atunci, da!
• „Dimpotrivă, clienţii
tâlhăreşte taximetriştii.” (Realitatea TV, 29 septembrie 2012)
Fiecare cu specialitatea lui: unii taximetrişti tâlhăresc la plată, unii
clienţi tâlhăresc ca în codul penal. Diviziunea muncii merge mai departe.
Neplăcut este când, în urma jafului, se pierde şi acordul dintre subiect şi
predicat.
• „Omu’ e cu tupeu pe el.” (Mircea Badea, Antena 3, 19 septembrie 2012)
Aşa, Mircea! Dă tare în ei, chiar dacă mai scapi sau mai laşi intenţionat
câte un ligament sexual.
• „Maria Dragomiroiu, îngrijită
până-n cele mai mici detalii .” (România TV, 1 octombrie 2012)
O interpretă de muzică populară aşa şi trebuie să procedeze, să aibă grijă
nu numai de „marile detalii”, ci şi de „cele mai mici detalii”, chiar dacă,
prin asta, bulversează criteriile de evitare a pleonasmelor în rândul
vorbitorilor de la TV.
• „Să nu mai încearcă să
găsească.” (Realitatea TV, 4 noiembrie 2010)
Măcar să încerce, dacă „să încearcă” nu se poate.
• „Această partidă epuizantă
cu Bayern.” (Sorin Cârţu, CFR Cluj-Bayern Munchen 0-4, GSP TV, 8 noiembrie 2010)
La prima vedere, nimic nu e greşit. Numai că antrenorul din 2010 al echipei
CFR Cluj vorbea de epuizare, de parcă am fi învins noi pe Bayern, când nemţii
ne-au spulberat cu 4-0. Dacă vorbim de epuizare la 0-4, înseamnă că, la un
efort normal, bavarezii ar fi trebuit să bată cu 11-0.
• „Uşor-uşor, VFB
Stuttgart se apropie cam repede de poarta Stelei.” (Radio România
Actualităţi, Stuttgart-Steaua 2-2, 20 septembrie 2012)
Suntem în ceaţă, mai ales că, transmisia fiind la radio, nu ne putem
edifica singuri. Păi nemţii ori vin uşor-uşor, ori vin cam repede peste noi?
• „Când joci acasă, şi râul,
şi ramul ţine cu tine.” (Petrolul-Steaua 1-2, Digi Sport 1 TV, 30 septembrie 2012)
Trimiterile la Eminescu sunt bune în transmisiile de fotbal, ok, suntem
impresionaţi de lecturile din clasele mici ale comentatorilor, dar îi rugăm să-şi
amintească, tot din clasele primare, că subiectul şi predicatul se acordă
neapărat în număr.
• „E un rezultat negativ, totuşi.”
(Manchester
United-Tottenham 2-3, Digi Sport 2 TV, 29 septembrie 2012)
De ce „totuşi”? O înfrângere este, foarte clar, ceva negativ, mai ales
acasă, mai ales dacă eşti Manchester United. Ce e cu dubiile astea?
• „Vă reamintesc încă o dată.”
(Dan
Diaconescu, OTV, 29 septembrie 2012)
Doar atât? Noi ne aşteptam să ne reamintească de mult mai multe ori Cazul
Oltchim.
• „Sunt enorm de multe
greşeli, enorm de multe fapte penale.” (Radu Tudor, Antena 3, 5 iulie
2012)
Sunt şi „enorm de multe” scăpări pleonastice pe micile noastre ecrane.
• „Vor veni în sensul acesta
vremuri bune.” (Antena 3, 8 iulie 2012)
Nu sună bine când alăturaţi cuvinte terminate în „sul” şi cuvinte care
încep cu „a”, „e”, „i”. Sula poate găuri şi buna impresie despre vorbitori, nu
numai diverse obiecte.
• „Ai şi regrete şi-ţi pare şi
rău.” (B1 TV, 22 septembrie 2012)
Incredibil! Nu credeam că, dacă regreţi, ai şi păreri de rău. Bine că ne-am
uitat la B1TV.
• „Atât presa centrală,
cât şi cea locală a relatat despre neregulile de la Oltchim.” (Digi 24 TV, 22 septembrie
2012)
Superb acest dezacord între subiect şi predicat! Nu acceptăm singularul,
aici, nici dacă ni se dovedeşte că presa centrală şi cea locală sunt un corp
comun.
• „Declaraţii contradictorii
care uneori se bat cap în cap.” (Realitatea TV, 29 septembrie 2012)
Dacă nu v-aţi prins din prima unde e greşeala, vă spunem noi că avem o
dublă greşeală: ce e contradictoriu se bate cap în cap, şi nu uneori, ci
întotdeauna.
• „La negocierile lui Dan
Diaconescu cu investitorii străini, s-a ascultat Phoenix, AC/DC şi Tudor
Gheorghe.” (România TV, 29 septembrie 2012)
Toate astea „s-a” ascultat? Păcat că nu ni s-a spus şi ce cântece, care să
se potrivească privatizării cu cântec a combinatului de la Vâlcea? „Highway to
hell” (drumul spre iad)? „Acolo este ţara mea”? „E haiduc şi e vestit”?
• „Vaccinul care apără de poliomielită.”
(Realitatea
FM, 2 octombrie 2012)
Ce e cu mielul? Sau e vorba de o nouă boală, cu politraumatism la miei?
• „Supărările oamenilor care spun
negru pe alb.” (Realitatea TV, 2 octombrie 2012)
Negru pe alb se scrie, nu se spune şi nici nu se strigă. Folosirea
clişeelor, fără a le înţelege, dăunează grav presei.
Andrei
Păunescu
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu