Înţeleg, dar nu accept

(tablou de epocă)

Nu am timp să mai aştept

Şi pretind doar ce e drept,

Simt un foc adânc în piept,

Înţeleg, dar nu accept...

Fals, trădare şi minciună

Şi-o politică nebună,

Violenţă, laşitate,

Boli şi multă nedreptate,

Putregai ce intră-n toate.

Hoţul cu imunitate

Ne dă rest vulgaritate,

Nepăsarea şi prostia,

Ura şi ipocrizia

Dezmembrează România.

Goană numai după bani,

Golănie şi golani,

A ajuns un biet clişeu

Că, pe tron, ne stă mereu

Un gunoi, un derbedeu.

Din greşeală în greşeală,

Spre victoria finală,

Din eroare în eroare,

Nu vedem că ţara moare

Şi, cu ea, noi, fiecare,

Teama-i gafa cea mai mare!

Mitocani şi aroganţă,

Agravantă circumstanţă,

Demagogi, xenofobie,

Semidocţi, turbări, trufie,

Că nici ştreangul n-o să-i ţie.

A ajuns oportunismul

Frate bun cu traseismul,

Ne-a cuprins deşertăciunea,

S-a votat înşelăciunea,

Marţea, sâmbăta şi lunea.

E la modă să se poarte

Oprimarea pân-la moarte,

Crima de duplicitate

E mai tare decât toate

La făţarnici în cetate.

Furăciune, incultură,

Parveniţi ce dau din gură,

Multă dogmă pe pământ,

Multă lipsă de cuvânt,

Răul ne distruge crunt

Şi vânăm din nou doar vânt.

Orice curvă, orice zdreanţă

Posesoare de finanţă,

Orice jeg şi hahaleră

Se descurcă şi prosperă,

Într-o epocă severă.

Chiar pe apa sâmbetei

Ne-am dus noi şi voi şi ei,

Tată, mamă, soră, frate

Îşi spun toţi că nu se poate,

Mulţi corupţi şi mari păcate.

Slăbiciunii noastre laxe

Îşi permit să-i pună taxe

Şi orice ticăloşie

Mâine, lege o să fie,

În indiferenţă vie.

Lung tupeu şi creier scurt,

Păcăleală, jaf şi furt,

Lenevie, egoism,

Sărăcie şi rasism,

Prea mult fundamentalism,

Cretinism pe stoc, sadism.

Suntem vaca aia grasă,

Mulsă cu grăbire crasă,

Au venit analfabeţii,

Nesimţiţii, fonfii, beţii,

Peste ţară, ca scaieţii.

Fiecare cap îngust

Debitează doar prost gust,

Pentru micul avorton,

Viaţa curge în şablon,

Murdărind orice amvon.

Nerăbdarea, duşmănia,

Haosul, bădărănia,

Traiul ticălos, murdar

Cresc pe orişice trotuar

Şi ne iau ciubuc avar.

Linguşeala nu abdică,

Extremismul stă pe frică,

Prin cinism şi prin şantaj,

Îşi mai fac câte-un etaj

Şi pe noi ne lasă gaj,

În depresii şi-n şomaj.

Infideli, grandomanie,

Multă nestatornicie,

Iar brutalitatea ţine

Lipsa de respect pe şine,

Numai nouă nu ni-i bine.

Spre ridicoli şi penibili

Curg averi şi combustibili,

Astăzi, numai răul poate

Să prospere, dând din coate,

Merge şi aşa, măi frate!

Cu un dinte mizerabil

Şi răceală de contabil,

Peste tot, invidiosul

Umblă să apuce osul

Şi piticul, şi colosul.

Circumstanţial de scop

E avidul interlop,

Nimeni nu e punctual

Şi învingi când eşti penal,

Monstru, superficial

Şi neconstituţional.

Cu nehotărârea noastră,

Aruncăm tot pe fereastră,

Cu neobrăzare groasă,

Prefăcătorii şi groază,

Omenirea e hidoasă.

În cacofonii şi spasme,

Auzim doar pleonasme,

Dezacorduri, aberaţii,

În urale, în ovaţii,

La gunoi pe ăştia daţi-i!

Birocratul cel stupid

Semidoct e ca un zid,

Omul rău şi omul prost

Ne fac viaţa fără rost,

Un coşmar cum n-a mai fost.

Azi, în seamă nu te bagă

Nimeni, dacă nu dai şpagă,

Nu mai are nimeni milă,

Fără mită, fără pilă,

Mori de foame şi de silă

Într-o epocă debilă.

A ajuns străinătatea

Să conducă azi cetatea,

ONU, FMI şi UE

Pe român îl bat în cuie

Şi pe cruce vor să-l suie.

Amânări, manelizare,

Multe pete de culoare,

Şefii noştri, fiindcă pot,

Ne dau una peste bot

Şi pe ei îi doare-n cot.

Prostituţia e lege

Când nu-i nimeni să o lege,

Când oricare tabloid

Creierul ni-l face vid,

Sub un troglodit perfid.

Când s-au dus la primărie

Să se ia soţ şi soţie,

Un primar le-a spus, să ştie

Un automatism de glie:

- În abuz şi preacurvie,

Vă declar hoţ şi hoţie!

Astăzi, orice dobitoc

Are milionu-n stoc,

Teritorii, interese,

Traficanţi, comerţ cu fese,

De cei mulţi cum să-i mai pese?

Cap pătrat, bandaj, sevraj,

Droguri, speculanţi, blocaj,

Sforărie şi complot,

Societate-n boicot,

Impotenţă peste tot.

Când am spus „Jos dictatura!”

Cu tot sufletul şi gura,

N-am vrut să ne dăm de-a dura

Sănătatea şi cultura

Şi să ne domine ura.

Am vrut pâinea noastră iară,

Nu vânzări de neam şi ţară,

Ne-am dorit globalizare,

Lege şi emancipare,

Nu şi lipsă de mâncare

Şi nici haos la hotare.

Formalism şi arivism,

Noul totalitarism,

Turnători şi tiranie,

Şerpării, curvăsărie

Şi tentaţii ce îmbie.

Imbecil, copil docil,

Ia aprinde un fitil,

Dacă nu eşti consecvent,

Iei mandat de prezident

Şi ne urmăreşti atent.

Orice şmecher, semen tont,

Poate ţine cont cu pont,

Dacă are faţă pură,

Atitudine prea dură

Şi zâmbeşte când ne fură.

Harta veche iar ne doare,

România nu e Mare,

Stăm în România mică

Şi toţi tremurăm de frică

Europa ce-o să zică,

Dacă ţara nu abdică.

Andrei Păunescu, 2-17 aprilie 2013