Emisiunile trece, perlele rămâne (133)

Economiile creşte întotdeauna şi mereu • Viscol de vară • Tinere domnişoare şi enorm de multe pleonasme • Icoanele se uită la noi

• „Naşterea neprevăzută i-a luat prin surprindere.” (Acasă TV, 10 iunie 2013)

Extraordinar, ce surpriză! Atunci cum mai rămâne cu naşterile programate cu mult timp înainte? Ele pe cine mai surprind?

• „În perioada viscolului, să evităm să ieşim afară.” (Robert Negoiţă, Realitatea TV, 31 mai 2013)

Primele zile de caniculă de la final de mai au adus furtuni puternice, ploi, crăci rupte, cabluri tăiate, inundaţii, dar noi sincer recunoaştem că nu am văzut niciun viscol (viscol = vânt + zăpadă). Poate o fi fost numai în Sectorul 3.

• „Pentru logodnicul meu, gătitul înseamnă totul.” (Master Chef, Pro TV, 2 iunie 2013)

Chiar aşa? Şi matale ce mai însemni, atunci? Fată dragă, nu fi tristă! Ori eşti fraieră, ori eşti prostovancă, ori eşti prea îndrăgostită şi atunci nu ne-ar mira să îl laşi pe logodnic să te neglijeze şi să se culce cu tigăile, pe un pat de legume călite, cu arome afrodiziace de târtiţă prăjită!

• „Vreau să reiterez încă o dată că această veste ne umple de speranţă.” (Nicolae Bănicioiu, Realitatea TV, 31 mai 2013)

Spre deosebire de pleonasmul comun (a repeta încă o dată), aici avem o formă specială, pentru care suntem recunoscători.

• „Valeriu s-a prăbuşit la pământ şi aproape că a murit instantaneu.” (Ştirile Pro TV, 25 aprilie 2013)

Şiragul de perle de aici constă atât în relativizarea mioritică a morţii („aproape că a murit”), cât şi în prezenţa, ca o nucă de cocos în perete, a adverbului „instantaneu”.

• „Ne-au zis că aveau expuse aici pantofi.” (Realitatea TV, 24 mai 2013)

Să înţelegem din forma feminină „expuse” că pantofii erau numai de damă? Poate încercaţi cu „pantoafe”.

• „În Piaţa Taksim, mii de turci au protestat pentru a-şi exprima nemulţumirile.” (Realitatea FM, 7 iunie 2013)

Interesant ar fi fost să protesteze pentru a-şi exprima mulţumirile, împlinirile, fericirea. Dar cică nu prea se poate protest de bucurie, nici măcar la musulmani. Dimpotrivă.

• „Tatăl tău este unul dintre cei mai mari, mai superiori antrenori ai României.” (Ana Maria Prodan, România TV, 20 mai 2013)

Dacă de Laurenţiu Reghecampf e vorba, suntem de acord cu toate, în afară de superlativul „cei mai”, care nu are voie să stea pe lângă „superior”.

• „Toţi avem copii care se uită ca icoanele la noi.” (Ana Maria Prodan, România TV, 20 mai 2013)

Cum se uită o icoană la un om? Îi face şi cu ochiul de sticlă? Clipeşte des? Nu cumva e invers, copiii se uită la noi ca la icoane?

• „Ce caută Gică Popescu, căpitan la Real Madrid şi Barcelona, la grămadă?” (Dan Matei Agathon, România TV, 20 mai 2013)

Ar fi fost bine să fie aşa, al nostru să fie căpitan la ambii giganţi ai Spaniei, dacă s-ar fi îndeplinit o condiţie minimală: Gică Popescu să fi jucat vreodată la Real Madrid. Dar nu a fost aşa.

• „Nu ştiu dacă avem acord de extrădare cu Israelul.” (Traian Igaş, România TV, 20 mai 2013)

Dar cine să ştie, noi? Gândiţi-vă că domnul Igaş a fost până nu demult, ministrul român de Interne. Poate de aia or fi scăpat mulţi borfaşi peste graniţă şi multe ilegalităţi nesancţionate, din cauză că ministrul de Interne a crezut prost. Sau a fost prost... informat.

• „Au băut, s-au fotografiat, au dansat cu tinere domnişoare.” (Antena 2, 1 iunie 2013)

Normal! Cui i-ar plăcea să bea, să se pozeze şi să danseze cu domnişoare bătrâne? Totuşi, fiind vorba despre nişte preoţi, puteau fi mai înţelegători cu vârsta a doua şi vârsta a treia, mai ales că babele sunt cliente mai obişnuite cu bisericile decât puştoaicele.

• „Când spuneţi şantajist, încălcaţi cam vreo jdemii de reguli.” (Mircea Badea, Antena 3, 3 iunie 2013)

Până şi unul dintre cei mai buni vorbitori de limbă română din mass-media mai scapă câte-un pleonasm.

• „În România, s-a făcut enorm de mult pe această linie.” (Mariana Câmpeanu, România TV, 3 iunie 2013)

Cu siguranţă, pe celelalte linii s-a făcut „enorm de puţin”. De exemplu, în combaterea eficientă a pleonasmelor.

• „Economiile românilor creşte întotdeauna şi mereu.” (România TV, 10 iunie 2013)

După ce că „ele creşte”, o mai „face” „şi mereu, şi întotdeauna”!

• „E nişte încurcături care au venit din afară.” (România TV, 10 iunie 2013)

Ne băgaţi în ceaţă! Mai întâi, încurcăturile „este” la singular, apoi tot ele „au venit” la plural. Mai multă consecvenţă, vă rugăm!

• „În ghioc, se aude mai multe care numai eu pot să le înţeleg... Gigi Becali? El îi vine greu în puşcărie.” (vrăjitoare, România TV, 10 iunie 2013)

Ăsta e marele talent al vrăjitoarelor impostoare: să ne facă să le credem vrăjitoare adevărate, fiindcă nu avem acces la haloimăsul din ghioc, unde nu se respectă acordul dintre subiect şi predicat şi nu se face nici acordul în caz. Dar de la nişte biete dezacorduri să ne certăm noi cu vrăjitoarea şi cu televiziunea care o dă pe post, ca pe marii clasici?

• „În luna lui iulie o să fie arsuri de căldură... În alte ţări o să se afectează.” (vrăjitoare, România TV, 10 iunie 2013)

Nu numai distorsionarea limbii şi formula pleonastică ne-au impresionat, ci şi capacitatea vrăjitoarei de a face, contra mulţi bani, o previziune ca asta: în iulie o să fie cald. Tare! Paradoxal! Merită fiecare bănuţ!

Andrei Păunescu

Emisiunile trece, perlele rămâne (132)

Sfântul Constantin şi Elena • Mântuitorul suflat în aur • Detalii, amănunte şi mâncărimi în locul roşu

• „E multe maşini! N-are românii bani.” (Pro TV, 1 mai 2013)

Perfect logic! Dacă „oamenii nu are” bani, înseamnă ori că „i-a” cheltuit pe maşini, ori că „avea, dar se dădea” săraci.

• „Şi, pentru că tot se apropie Sfântul Constantin şi Elena, puteţi găsi la târg şi accesorii.” (România TV, 19 mai 2013)

Discriminare pe faţă! Cu Elena cum rămâne? Ea nu e sfântă?

• „Vedeţi o cruce cu Mântuitorul suflat în aur... Un Cristos care este suflat în aur.” (România TV, 19 mai 2013)

Doamne, fereşte de mai rău şi de mai absurd! Nu ajunge că Isus a fost răstignit acum două milenii. Televorbitorii de azi îl suflă în aur şi îl folosesc la singular („Un Cristos”), de parcă ar fi mai mulţi, de parcă ar fi un nume comun. Asta doar pentru că nu ştiu să exprime clar diferenţa dintre Mântuitor şi nişte statuete sau cruci, care îl reprezintă. Nu Isus e suflat în aur, ci statuetele sau crucile sunt aurite, nefericiţilor, săraci cu duhul şi cu limba română!

• „După care se poate reintra din nou în deliberare .” (Realitatea FM, 20 mai 2013)

... Nu înainte de „a se reintra iarăşi din nou” în pleonasm.

• „Aseară, Gigi Becali nu a mai ajuns la Israel să-şi facă rugăciunea... Este acuzat la complicitate la abuz în serviciu.” (Realitatea FM, 20 mai 2013)

Se pare că, în ziua de 20 mai, vorbitorilor de la RFM le-a fost setată greşit prepoziţia „la”.

• „Într-adevăr, cuţitul taie foarte bine, dar măreţia lui mă sperie.” (Julia Jianu, Prima TV, 6 mai 2013)

În primul rând că e vorba de „mărime”, nu de „măreţie”. În al doilea rând, nu credeam că pe o fostă componentă a trupelor Exotic şi Sexxy o poate speria vreo dimensiune, fie ea şi măreaţă.

• „Tot timpul l-am avut alături în proiectele mele (pe Victor Farca).” (Roberta Anastase, România TV, 16 mai 2013)

Ţinând cont de faptul că o femeie vorbeşte despre partenerul ei, cu atât mai mult nu sună bine acest ligament falic clasicizat (pul l-am).

• „Mamaia revine din nou la viaţă.” (România TV, 18 mai 2013)

Dar tataia nu? El de ce să nu revină la viaţă, odată cu Mamaia? Dar pleonasmele? Dar tautologiile? Ele sunt mereu vii, după cum se vede.

• „Pur şi simplu, mă mânca în acel loc... era roşu.” (Oana Lis, România TV, 18 mai 2013)

În care loc te mânca, păpuşă? Dacă tot ne-ai trezit curiozitatea, ori spune-ne despre care loc roşu al trupşorului matale este vorba, ori taci pentru vecie!

• „Nu cunosc toate detaliile ca să intru în amănunt.” (Rovana Plumb, Realitatea TV, 19 mai 2013)

Nici dacă îşi propunea, doamna Plumb nu reuşea o formulă pleonastică mai (ne)inspirată şi mai surprinzătoare.

• „S-a arătat destul de nemulţumită primarul general al Capitalei.” (Antena 3, 27  aprilie 2013)

Noi ştiam că domnul Sorin Oprescu este bărbat, şi încă unul cu multe performanţe în domeniu (a operat mult, se zice), dar Antena 3 ni-l prezintă ca pe o feminină.

• „Efectivele de animale ajunge la 100 de capete.” (România TV, 28 aprilie 2013)

Trebuia folosit pluralul, chiar dacă efectivele erau de un animal.

• „Dumneavoastră, ca ministru, sunteţi paznic al protecţiei mediului.” (Lavinia Şandru, „Perspectiva”, Realitatea TV, 19 mai 2013)

Ca ministru, „paznic al protecţiei” e prea puţin, pentru o formulare pleonastică întreagă. În fişa postului, ministrul ar trebui să fie obligat să fie şi apărător, şi strajă, şi santinelă, şi supraveghetor, şi îngrijitor, şi agent de securitate, cel puţin.

• „Armele au fost introduse în ţară prin punctul de trecere al frontierei Borş.” (România TV, 19 mai 2013)

Alo? Al? Noi voiam să vorbim cu „A”, care ar fi fost articolul corect, la feminin, pentru că nu punctul este „al” frontierei, ci trecerea este „a” frontierei.

• „Ea se-ndrăgosteşte de mâna dreaptă a sultanului Mustafa.” (România TV, 19 mai 2013)

Ce ciudat! Ce gusturi! Eram siguri că se va îndrăgosti de piciorul drept al lui Baiazid sau, cel mult, de urechea stângă „a lui” Paşa Hasan.

• „Ministrul Liviu Voinea şi-a creştinat fetiţa, dar a renunţat şi la burlăcie.” (România TV, 19 mai 2013)

Nu-nţelegem acel „dar” absurd, la mijloc de frază. Cu ce se opun creştinarea copilului şi nunta creştinească? Dimpotrivă, ele sunt în consens, deci ar fi trebuit folosit, în loc de conjuncţia adversativă „dar”, cea coordonatoare copulativă „şi”.

• „Va încerca vreunul să se evaporeze?” (România TV, 19 mai 2013)

Mai bine ar decide să se „evaporeze” şi să „demisioneşte” proştii din televiziuni.

• „Azi, e pentru prima dată când mă rog pentru ceva special. Rar mi se întâmplă asta... Mă rog pentru verii mei, pentru Meme Stoica, pentru finul Borcea.” (Gigi Becali, România TV, 19 mai 2013)

Ori e pentru prima dată, ori e rar. La acea oră, Gigi Becali încerca să arate că e sigur (noi la fel) că judecătorii nu au cum să-l trimită după gratii şi se ruga pentru ceilalţi judecaţi din dosarele fotbalului. Dar vorbirea ezitantă îi trăda emoţia. Între timp, Gigi a ajuns în celulă, iar Meme, Borcea şi verii Giovani şi Victor vin la el în vizită, la vorbitor.

• „O să fie o sentinţă în dosarul schimbului de transferuri cu Ministerul Apărării.” (B1 TV, 19 mai 2013)

Vorbitorul a încurcat, amestecând şi reunind cele două mari dosare din fotbalul românesc, al lui Gigi Becali (schimbul de terenuri) şi al celor implicaţi în transferurile tulburi.

• „Singurele judeţe care ar putea avea de-a face cu Dobrogea e Galaţii şi Brăila.” (Dinu C. Giurescu, Antena 3, 19 mai 2013)

Dublă surpriză, una geografică şi alta gramaticală, la venerabilul istoric: cu Dobrogea au de-a face doar judeţele Constanţa şi Tulcea, vecine cu mai sudicul Cadrilater (Durostor şi Caliacra), dar, în niciun caz, Galaţii şi Brăila, care „e” peste Dunăre, pe malul stâng.

• „Nu numai numărul de atacanţi pe care-i ai îţi aduc numărul de goluri.” (Digi Sport 1 TV, 19 mai 2013)

Dezacord clasic prin influenţă (pluralul de sens afectează singularul gramatical necesar aici).

• „Deşi au dominat copios pe durata întregii partide, gazdele au dat lovitura pe final.” (Realitatea TV, 20 mai 2013)

Când am auzit cuvântul „deşi”, credeam că, pe final, gazdele, care dominaseră puternic, au luat gol şi au pierdut – ce paradox! Dar aşa, ce sens are acel „deşi”? Dacă domini tot meciul, marchezi şi câştigi, totul este absolut normal, nu e nevoie de niciun „deşi”. Pricepurăţi?

Andrei Păunescu

Emisiunile trece, perlele rămâne (131)

Omu’ e mai tare ca dracul şi munci laborioase

• „Suma anunţată e de doisprezece ori mai mare.” (Rareş Bogdan, Realitatea TV, 24 aprilie 2013)

• „Cel mai mare câştig a fost de doisprezece virgulă cinci milioane de euro.” (România TV, 6 mai 2013)

Varianta corectă ar fi fost „douăsprezece”, care se acordă cu „o oară”, „două ori” şi cu „milioane”, nu cu „un ori”, „doi ori” sau „milioni”, care nu există în limba română.

• „Turiştii lipsiţi de inhibaţii au ajuns la Vama Veche.” (România TV, 28 aprilie 2013)

Probabil că turiştii lipsiţi de inhibiţii s-au dus la Mamaia.

• „Ne-am întors câţiva ani înainte.” (Relu Fenechiu, Antena 3, 29 aprilie 2013)

Asta s-ar putea numai dacă ministrul transporturilor ar avea în dotare o maşină a timpului.

• „Cine a ieşit din criză? Anul trecut a ieşit Germania. Anul ăsta iese România şi Ungaria.” (Traian Băsescu, Antena 3, 29 aprilie 2013)

Dezacord crâncen între subiect şi predicat, care nu era de imaginat în perioada de glorie a preşedintelui Băsescu, pe atunci, un bun vorbitor de limbă română.

• „Astăzi le vor călca pragul un grup de copii.” (Iuliu Montea, Pro TV, 30 aprilie 2013)

O fi posibilă orice reţetă culinară la „Master Chef”, dar limba română nu permite ca subiectul să nu se acorde cu predicatul.

• „Era fata şi băiatul pe plajă, cerea piesa.” (Andrei Partoş, TVR 2, 9 mai 2013)

Amândoi „era”? Şi dacă „era” împreunaţi pe plajă trebuia folosit pluralul.

• „Nu putea să-ndeplinească această funcţie decât numai fiind aleasă.” (Ioan Aurel Rus, Antena 1, 9 mai 2013)

Pleonasm clasicizat. Era suficient „decât”.

• „Parteneriatul este sănătos între preşedenţie şi guvern.” (Andreea Paul Vass, Realitatea TV, 10 mai 2013)

Dacă ar exista cuvântul „preşedente”, ar exista şi „preşedenţia”. Dar, întrucât există doar termenul „preşedinte”, corect este „preşedinţia”.

• „Când au văzut atâta lume, puştii le-au îngheţat sângele în ei.” (Cornel Ţălnar, Antena 1, 13 mai 2013)

Poate că şi ăsta e un motiv pentru care a terminat Dinamo campionatul în afara cupelor europene: limbajul confuz al antrenorului Ţălnar. Două greşeli avem aici: prima, un dezacord de caz (corect era „puştilor le-a îngheţat...”); a doua, un dezacord de număr (corect era „a îngheţat sângele”), pentru că sângele nu are plural (nu există un sânge – doi sângi).

• „Muncă laborioasă de întreţinere.” (Antena 1, 13 mai 2013)

• „Însă totuşi Gigi Becali este prins într-un triunghi.” (Realitatea TV, 20 mai 2013)

Să vă stea în gât pleonasmele!

• „Cei de la Depeche Mode nu vor sta de vorbă cu niciun interviu şi nu vor face fotograşii.” (Realitatea TV, 14 mai 2013)

Mare confuzie în minţişoara vorbitorului: interviul e un gen jurnalistic, nu o persoană, iar pozele se mai numesc fotografii, nu „fotograşii”, indiferent cât de graşi sunt cei din imagine.

• „Omu’ e mai tare ca dracul.” (Jean Pădureanu, Antena 3, 17 mai 2013)

Marele om de fotbal bistriţean a vrut să spună ceva sublim şi a ieşit ceva ridicol, cu iz de sex oral.

• „Probabil nu se mai poate întâmpla nimic. Totul s-a terminat.” (Finala Eurovision, TVR1, 18 mai 2013)

• „Este muzica care-ţi merge la suflet.” (Marius Marinescu, România TV, 5 mai 2013)

Nouă nu ne-a mers la suflet cacofonia, ci ne-a zgâriat urechile.

• „Turneul de promovare al albumului Depeche Mode cuprinde 25 de oraşe.” (România TV, 16 mai 2013)

Păi nu despre turneul albumului e vorba, ci despre promovarea albumului, aşa că era corect „a albumului”, nu „al”.

• „Un poliţist ne spunea că nu au fost ambuscade pe Autostrada Soarelui.” (Antena 3, 6 mai 2013)

Una e ambuteiajul şi alta e ambuscada, prostovanco! Ambuteiajul e o aglomerare care blochează traficul, iar ambuscada e o metodă de atac, de luptă. Nu vă feriţi de dicţionare, că nu fac rău nimănui.

Andrei Păunescu

Emisiunile trece, perlele rămâne (130)

Din puţul fără fund, cu telecomandă

Depinde după caz: turcii şi otomanii, acolo, pe Mamele

• „A vândut detectoare de persoane false.” (România TV, 24 aprilie 2013)

Interesant! Aparatele astea detectează tot ce e rău la „persoanele false”? Şi ipocrizia, infidelitatea, demagogia, minciuna?

• „Îmi daţi voie să fac o intervenţie asupra peştelui?” (România TV, 24 aprilie 2013)

Dacă e vorba despre o intervenţie la un peşte care plasează curve, înţelegem că directorul Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor are nu doar o competenţă în materie (relaţia dintre curve şi peşte e binecunoscută), ci şi relaţii care pot oferi avantaje apropiaţilor. Dacă nu despre un asemenea peşte e vorba, directorul s-a exprimat greşit, iar noi am înţeles întocmai.

• „Şi-a adus aportul şi conducerea clubului.” (Cornel Pumnea, în 1982 la TVR 1, „Replay”, TVR 2, 11 mai 2013)

Prin intermediul TVR2, ni se readuce în memorie un pleonasm grosolan al unui comentator sportiv din mileniul trecut, trăznit pe postul oficial, într-un reportaj despre FC Bihor. Semn că marile gafe supravieţuiesc fără probleme secolelor şi regimurilor politice.

• „România nu mai e atacată de turci, de otomani, e atacată din interior.” (Lucian Avramescu, Antena 3, 23 aprilie 2013)

Nici ca licenţă poetică (nu e cazul aici) nu merge să spui la TV aşa ceva, că turcii şi otomanii nu ar fi acelaşi lucru. Dar cu „spahiii şi slujitorii semilunei” cum rămâne? În fond, aşa e cu atacurile la adresa României: dacă ţara noastră nu mai e atacată de „turci şi otomani”, vin „maghiarii şi ungurii”, „ruşii şi muscalii”, „polonezii şi leşii”, „nemţii şi germanii”, cu tot cu „prusaci, teutoni, saşi şi saxoni”. Noroc că nu avem conflicte cu „lusitanii şi portughezii”, cu „italienii şi macaronarii” sau cu evreii şi... aşa mai departe, că praful s-ar alege de „români şi valahi”.

• „Nu mă interesează declaraţia Udrei.” (Dana Grecu, Antena 3, 21 aprilie 2013)

Să fie acesta semnul că Elena Udrea a devenit un substantiv comun, care poate fi pus la genitiv? Dacă e aşa, atunci cui aparţine dânsa? A cui e? Pe lângă cine stă? Cu cine se acordă în gen, număr, caz şi partid?

• „Cât costă să plăteşti un judecător în România depinde după caz.” (Mihai Gâdea, Antena 3, 23 aprilie 2013)

Abia ni se ciuliseră urechile la formula nefericită „cât costă să plăteşti?” şi am auzit una şi mai strâmbă, din puţul cu pleonasme: „depinde după caz”. Cam asta ar fi sinteza frazei. Despre „Sinteza zilei” avem altă părere, mult mai bună.

• „Este vorba de nişte hoţi mărunţi care au lăsat Bulgaria fără curent... Hoţii români au lăsat Bulgaria fără curent... Ei au furat componente de pe stâlpi la Cernavodă... Hoţi de fiert vechi.” (România TV, 24 aprilie 2013)

Oricât de mare ar fi fost dibăcia mărunţilor noştri hoţi de „fiert” vechi, nu credem că toată Bulgaria a rămas în beznă. Iar, dacă aşa a fost într-adevăr, e vai şi-amar de ţara noastră vecină, să atârne de siguranţele de pe stâlpii din Cernavodă.

• „Uităm să spunem câteva mici amănunte… Cineva face asta intenţionat cu un scop.” (Mihaela Bilic, România TV, 24 aprilie 2013)

Mai uităm, câteodată, şi care sunt pleonasmele limbii române.

• „Calitativ, să spunem: este mai inferior.” (Sorin Minea, România TV, 24 aprilie 2013)

Gramatical, să spunem: este pleonasm!

• „Ministrul muncii, Mariana Câmpeanu, a fost deranjată.” (România TV, 22 aprilie 2013)

Sigur că ministrul de acum este o doamnă, dar substantivul „ministru” rămâne la masculin chiar dacă în postul ministerial vin, pe rând, un homosexual, două lesbiene, trei transsexuali, patru WC-uri publice şi o sută de femei normale.

• „Cei doi mari giganţi populaţionali India şi China.” (România TV, 22 aprilie 2013)

Înainte de a folosi termeni pretenţioşi (populaţionali), aveţi grijă cu „uriaşele imense” pleonasme, ca „marii giganţi”.

• „În ce pădure au avut loc această şedinţă foto.” (Mihai Gâdea, Antena 3, 22 aprilie 2013) • „Cine au fost varză? Autorităţile.” (Mircea Badea, Antena 3, 22 aprilie 2013)

Solidaritate de grup media la Gâdea şi Badea şi în privinţa scăpărilor de exprimare. Şedinţa „a” avut loc, chiar dacă au fost implicaţi mai mulţi oameni: fotograful, modelul etc. Întrebarea se pune la singular: „cine a fost?”.

• „Nu este exclus să aflăm că la celălalt capăt este preşedintele Traian Băsescu şi directorul SRI.” (Sorin Roşca Stănescu, Realitatea TV, 15 mai 2013)

Dacă doi oameni importanţi au un predicat la singular, înseamnă că S.R.S. are dreptate: cei doi lucrează mână în mână. Ceea ce nu îl scuteşte să aibă mai multă grijă la exprimare.

• „După ce s-au bătut, fiecare a plecat la el spre casă.” (România TV, 12 mai 2013)

Se pare că vorbitorul de la TV a luat şi el măcar un pumn în cap de la agresori, de i s-au încurcat cuvintele în minte şi în gură şi a ieşit un haos.

• „Roman a încercat să-l ridiculizeze acolo pe Mamele... Se apără bine Mamele.” (Digi Sport 1 TV, Severin – Pandurii 1-3, 12 mai 2013)

Unde acolo? Dacă de „mamele” e vorba, nu trebuia spus „să le ridiculizeze”? Cum să nu se facă apărare bună la Mamele? Pot fi foarte valoroase.

• „Ferguson – 13 titluri cu Mancester.” (pe ecran, Digi Sport 1 TV, 12 mai 2013)

Alo, alo!? O televiziune de sport ar trebui să ştie că numele marelui oraş britanic se scrie Manchester, chiar dacă se pronunţă „Mancester”.

• „După ce se va termina ciclul la Camera Deputaţilor, va ajunge proiectul şi la Senat... Acel cod de conduită al parlamantarilor.” (Dana Păcurar, Realitatea TV, 13 mai 2013)

Care ciclu, păpuşă? Mare atenţie la folosirea cuvântului „ciclu”, că sună a altceva, dar şi la acordul în gen (nu codul este „al” parlamentarilor, ci conduita este „a” parlamentarilor).

• „Fondul clasei nu este un lucru chiar tocmai legal.” (Mihaela Guna, Realitatea TV, 16 mai 2013)

Lidera Asociaţiei Părinţilor ar trebui să ştie că un lucru ori este legal, ori ilegal, nu se poate la mijloc, şi că „tocmai” şi „chiar” nu au ce căuta împreună aici.

• „Ribery trece cu o viteză supersonică.” (TVR1, Bayern Munchen – FC Barcelona 4-0, 23 aprilie 2013)

Ei, nici chiar aşa!

Andrei Păunescu

Emisiunile trece, perlele rămâne (129)

Din puţul fără fund, cu telecomandă

CTP îşi aduce aportul la soarta destinului lui Ouatu

• „Poate că diafragma, stomacul, duodenul îşi aduc aportul... În loc de inimă, am un zgârci îngheţat.” (Cristian Tudor Popescu, Realitatea TV, 25 aprilie 2013)

Vorbind despre Cezar Ouatu şi chiar imitându-l pe reprezentantul nostru la Eurovision, marele gazetar CTP trage un pleonasm atât de mare, încât ne-ar veni să credem că a fost intenţionat, la mişto. Dar, până ne lămurim, îl consemnăm ca atare.

• „Soarta mea a fost hotărâtă de destin.” (Marian Vanghelie, citat de Mircea Badea, Antena 3, 2 mai 2013)

Mare om primarul veşnic al Sectorului 5 al Capitalei! Cum reuşeşte el să scoată perle din limbă seacă! Credeam că numai cantautorul Mihai Constantinescu fusese capabil de acest pleonasm („Fiecare are o soartă şi un destin”), dar iată că şi edilul a făcut la fel.

• „Salariul meu este din munca românlor.” (Traian Băsescu, România TV, 27 aprilie 2013)

Patetic până peste limitele diabolicului, preşedintelui i se umple gura de dragostea faţă de popor, înghiţind un „i”, cum a înghiţit Elena Udrea miliarde de euro din bugetul de stat. Tot al ROMÂNLOR.

• „Necesitatea de revizuire din nou a Constituţiei.” (Realitatea TV, 25 aprilie 2013)

Sună rău această formulă, pentru că re-vizuirea înseamnă re-facere, adică facere „din nou”.

• „Un grup format din doi bărbaţi şi două femei furau din parcările dintr-un mall din Cluj.” (România TV, 26 aprilie 2013)

O fi fost format grupul respectiv din patru oameni, dar substantivul „grup” este la singular şi, de aceea, aici avem un dezacord între subiect şi predicat.

• „Îmi place avioanele.” (TVR 1, 1 mai 2013)

Am înţeles cum e cu pasiunea pentru avioane. Dar cartea nu i-o plăcea copilului citat de postul naţional? Dar redactorilor nu le-o plăcea să nu reproducă astfel de dezacorduri grave? Se fac cumva miştouri şi antieducaţie pe banii noştri?

• „Presa şi societatea civilă din Germania a reacţionat.” (Victor Alistar, Antena 3, 4 mai 2013)

Mare specialist în drepturile omului, domnul Alistar ar trebui să ştie că la fel de importante sunt şi drepturile subiectului şi ale predicatului, care trebuie să se acorde.

• „Munca şi coborârea muncitorilor este periculoasă.” (România TV, 27 aprilie 2013)

Ambele „este”? Sau perechea „sunt”?

• „Singurii miei şi ieji care se mai pot găsi la ora actuală.” (România TV, 27 aprilie 2013)

Penuria de „ieji români” poate că este cauzată de exportul la suedeji, franceji, engleji, olandeji şi portugheji.

• „Peştele s-a făcut destul de scump, exact ca carnea.” (România TV, 27 aprilie 2013)

Hai, poftă bună tuturor!

• „Paznicul atins de explozie se afla în Muzeul de Istorie Al Evreilor.” (Antena 3, 4 mai 2013)

Noi credeam că istoria este „A” evreilor, nu că muzeul este „AL” evreilor. Dar cine ştie?

• „Patrarhul Kiril le-a urat credincioşilor Cristos a Înviat.” (Realitatea TV, 5 mai 2013)

Nu le-a urat nimic, n-avea cum să le ureze aşa ceva, ci le-a adresat această formulă-constatare tradiţională, care stă la baza miracolului în care cred creştinii.

• „Oameni ca Dorin Chioţea nu se pot abţine să deguŞte.” (Saviana Rusu, Realitatea TV, 5 mai 2013)

Greşit, guşteriţo! Poate că, pentru Saviana Rusu, verbul este „a guşta”, pentru că dânsa „deguştă” ce are chef, când are chef, de la cine are chef.

• „Un kilogram de roşii costă aicea 150 de lei, cam cât un kilogram de aur.” (Cronica Cârcotaşilor, Prima TV, 5 mai 2013)

Renunţăm la roşii, dar vrem şi noi câteva zeci de kile de aur, dacă e aşa ieftin. Noi ştiam că poţi lua cam 2 grame cu 150 de lei, nu 1000 de grame, dar poate că s-a mai ieftinit, de când nu ne-am mai uitat noi la cotaţii.

• „Stadionul din Craiova va costa 80.000 de euro.” (Cronica Cârcotaşilor, Prima TV, 5 mai 2013)

Mai ieftin ca la chinezi? Păi, dacă un stadion costă cât jumătate de Mercedes bun, am putea să umplem ţara de arene de fotbal. Poate, totuşi, era vorba despre milioane de euro, nu despre mii...

• „Premierul Victor Pompa.” (Moise Guran, TVR, citat de Cronica Cârcotaşilor, Prima TV, 5 mai 2013)

Dacă a fost intenţionat, nu e frumos ce a făcut domnul Guran. Dacă a fost o greşeală, îl scuzăm pe domnul Curan... pardon, Guran.

• „Comisia sancţionează dur Guvernul Ungureanu.” (Vasile Blaga, citat de Cronica Cârcotaşilor, Prima TV, 5 mai 2013)

Liderul PDL se pare că e în urmă cu ştirile: Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu a căzut de un an şi ceva. Acum, la Palatul Victoria este Guvernul Ponta.

• „Poate că ăia nu le-a căzut caşul de la gură... Fir-ar al dracului de viaţă!” (Radu Banciu, citat de Cronica Cârcotaşilor, Prima TV, 5 mai 2013)

De atâta negură în cerul gurii, lui Radu Banciu i se înnegurează şi mintea, şi limba, scăpând în bălării cu două dezacorduri jenante pentru unul care se dă judecător, cult şi analist intransigent.

• „Din fericire, pedeapsa este cu executare.” (Prima TV, 5 mai 2013)

Din fericire pentru cine? Pentru condamnat? Ne îndoim. Pentru redactorul TV? Păi unde mai este obiectivitatea deontologică?

• „Şoferul, băut, a intrat în parapetul care desparte cele două sensuri ale acestei autostrade.” (România TV, 24 aprilie 2013)

Pentru această tâmpenie, reporterul Adrian a primit mulţumiri de la Paula Rusu, nu una după ceafă.

• „Treizeci de persoane, printre ei, femei şi copii.” (România TV, 24 aprilie 2013)

Dezacord fără nicio scuză: persoanele nu „este ei” măcar pentru că „este femei şi copii”.

• „Dacă marcam măcar 50% din ocaziile pe care le-am avut, probabil scorul era altul.” (Laurenţiu Reghecampf, TV Sport.ro, 5 mai 2013)

Dar de ce „probabil”? Sigur! E clar că scorul era altul, dacă Steaua marca alte câteva goluri, nu-i aşa?

• „Iată-ne cu întrebări noi şi proaspete.” (Prima TV, 5 mai 2013)

Poate că întrebările sunt „noi şi proaspete”, dar pleonasmele sunt „vechi şi alterate”.

Andrei Păunescu

Emisiunile trece, perlele rămâne (128)

Din puţul fără fund, cu telecomandă

Ceafă de pui şi hotărâri decisive

• „Traian Băsescu şi Victor Ponta sunt cei doi oameni care au hotărât să decidă.” (Dan Andronic, România TV, 15 aprilie 2013)

Pleonasm gramatical şi politic, tocmai bun pentru electoratul USL, care e foarte supărat exact de asta: că premierul Ponta a ajuns premier dând de pământ cu preşedintele Băsescu, apoi cam fâsâie situaţia şi „decide hotărând” împreună cu preşedintele Băs.

• „Ce-avem noi aici? Frigărui din ceafă de pui.” (România TV, 20 aprilie 2013)

Cum sunt frigăruile din ceafă de pui? Hălci milimetrice, puse pe scobitoare, deasupra chibritului? Expresia are sens numai dacă ar fi vorba de pui de arheopterix sau de pui de struţ gigant, ceea ce ne îndoim sincer.

• „Domnul Copos este foarte legat de echipă, dar cu toate acestea e dispus să predea echipa.” (Gruia Stoica, Sport.ro TV, 15 aprilie 2013)

Vedeţi că ştiţi? Asta e problema lui George Copos în fiecare lună, în ziua de salarii: i-ar veni să predea Rapidul, dă anunţ de vânzare, mai ia şi câte un avans, îi supără pe conservatori, îi iluzionează pe naivi, „dar totuşi însă cu toate acestea” tot rămâne patron.

• „Dar cu toate veştile bune, aş face câteva observaţii.” (Traian Băsescu, Realitatea TV, 15 aprilie 2013)

Noi am face observaţia să evitaţi formulele pleonastice, apoi faceţi ce vreţi, ca întotdeauna.

• „Nu poţi să-i dovedeşti că are activitate permanentă.” (Sorin Oprescu, Antena 3, 15 aprilie 2013)

Fiind vorba despre nişte „ei”, verbul „are” nu sună bine. Trebuia „au”, indiferent câţi sunt, dacă sunt mai mult decât unul.

• „Important e să ai tupeu şi multă dezinvoltură.” (Mircea Badea, Antena 3, 15 aprilie 2013)

Cum ar fi tupeistul timid? Mai uşor de găsit ca sfiosul degajat sau la fel de greu de găsit ca omul dezinvolt şi cutezător, caracterizat de obrăznicie şi impertinenţă, dar şi de insolenţă şi îndrăzneală.

• „Ce tip de model sunt aceşti oameni?... Mic şi insignifiant.” (Victor Ciutacu, România TV, 15 aprilie 2013)

„Modelul tipului şi stilul genului” sunt „chestiuni de problemă” de „felul categoriei” „pleonasmului tautologic”, fie „mic şi insigniafiant”, fie „colosal de uriaş”.

• „L-au ales poporul.” (Bogdan Chirieac, România TV, 15 aprilie 2013)

Fiind aproape zilnic la televizor, uneori dând impresia că este la mai multe posturi deodată, domnul Chirieac mai scapă, din când în când, şi perle în puţul vorbirii. Sigur că poporul e compus din zeci de milioane de oameni, dintre care multe milioane sunt şi votanţi, dar substantivul „popor” este la singular şi trebuia acordat ca atare cu verbul, adică tot la singular.

• „Doi atleţi români au scăpat ca prin minune din atentatele de la Boston... Cei doi trecuseră de câteva ore linia de sosire, când au explodat bombele.” (România TV, 16 aprilie 2013)

Două probleme avem cu această exprimare. 1) Cât de lent să se fi mişcat maratoniştii, dacă, în loc de două ore şi un pic, cât se face de obicei la maraton, aici au fost „câteva ore” între concurenţi? 2) Nu spunem că nu a fost o tragedie la Boston, dar, în goana după senzaţii tari, vorbitorii de la TV au fost ridicoli, spunând că ai noştri au scăpat „ca prin minune”, deşi erau la „câteva ore” distanţă de explozie.

• „Prezentator RTV: Doamnă Niculina Lazarciuc, am înţeles că aţi luat legătura cu atleta Nuţa Olaru. Ce v-a spus?

Antrenoarea Niculina Lazarciuc: Nu am luat legătura cu ea.” (România TV, 16 aprilie 2013)

Ai înţeles prost, păpuşă! În televiziunea de ştiri, nu merge cu „am înţeles că”, ci numai cu „vă asigurăm că”. Altfel, „am înţeles că” te faci de râs. Apropo, acum „ai înţeles”?

• „Gigi Becali – pus pe interogatorii! Gigi Becali refuză să fie interogat.” (România TV, 16 aprilie 2013)

Păi, ori, ori? Dacă e „pus pe...”, ar rezulta că abia aşteaptă să fie interogat, dar tot RTV-ul ne spune că Gigi Becali refuză interogatoriul, dându-l imediat pe miliardar în imagine, cu sunet, în timp ce tocmai spunea, clar şi tautologic: „Eu nu dau declaraţii! Eu aveam vreo funcţie eu? Eu puteam să fac eu ceva eu?... Ştiam că Valeriu Stoica e o mare somitate.” Bombastic! Fantastic! Pleonastic! Penibilastic!

• „Agresorul a  fost lovit de un alt şofer auto.” (România TV, 16 aprilie 2013)

Ce agresor mai este ăla care e lovit, şi încă de un „şofer auto”? Îşi mai merită el titulatura sau îl retrogradăm la rang de miel de Paşte?

• „O construcţie politică care este realizată pe nişte piloni.” (Adrian Năstase, Antena 3, 19 aprilie 2013)

Problema este „că construcţiile” politice sunt aproape toate pasibile de cacofonii.

• „Poate doar la noapte e posibil să apară nori... Poate doar la noapte e posibil să plouă în Carpaţii Orientali... Poate doar la noapte e posibil să...” (Antena 1, 20 aprilie 2013)

Dar „poate nu e posibil”, fiindcă e vorba despre timpul probabil, nu despre timpul posibil. Doar cine „ştie cunoaşte”. În afară de pleonasm, aici avem şi o moară stricată, care nu ştie altă formulă, în afară de asta cu „poate doar la noapte e posibil”. Averse de  vocabular îngust şi creier prespălat.

• „Monarhia este forma de guvernământ în majoritatea statelor din Uniunea Europeană... Noi încă ne considerăm buricul pământului mereu.” (Dinu Patriciu, B1TV, 20 aprilie 2013)

Hai să vedem dacă afirmaţia este „încă mereu” adevărată:

Monarhii: Belgia, Danemarca, Luxemburg, Marea Britanie, Olanda, Spania, Suedia, adică 7 (şapte);

Republici: Austria, Bulgaria, Cehia, Cipru, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Ungaria, adică 20 (douăzeci).

Scor 20-7 pentru republici, dar, conform calculelor lui Dinu Patriciu, victorie categorică pentru monarhii.

• „Toată lumea au coborât speriaţi din autobuz (şoferul a făcut preinfarct).” (România TV, 20 aprilie 2013)

Trebuie să alegeţi care dezacord vă place mai mult, pentru că noi nu ne putem hotărî: ori „lumea este speriaţi”, ori „lumea au coborât”. Nouă „ne place amândouă”.

• „Drumurile sunt foarte găuroase.” (România TV, 20 aprilie 2013)

Aşa este! Autorităţile lasă „gaure” şi „groape” peste tot.

• „Ştiri din fascinanta lume mondenă.” (Simona Pătruleasa, 7 aprilie 2013)

Doar atât aţi putut? Tot pleonasmul ăsta de care ne-am plicitisit? Păcat că nu aţi fost în stare de ceva mai complex. Vă sugerăm noi: „ştiri şi informaţii din fascinanta, fermecătoarea şi încântătoarea lume mondenă a pământului”.

• „Pentru aceştia, au fost amenajate patruzecişiunu de cabine de vot.” (Realitatea TV, 21 aprilie 2013)

În „aceşti cabine”, „cetăţenii sunt bucuroase să votează”. În lac doi ochi „luceşte”: „e doi peşte”.

• „Vreau să fim peştele cel mai mare şi mai rapid... că care...” (Victor Ponta, Realitatea TV, 21 aprilie 2013)

Speranţa noastră este că PSD nu va lua exemplul de peşte profesionist al PDL, care a racolat toate curvele politice de pe toate centurile şi le-a reevaluat, pentru o cât mai bună coabitare în bordelul naţional sau în balta pestilenţială a democraţiei noastre.

• „O să public un interviu detaliat pe larg cu domnul Petre Roman.” (Alex Mihai Stonescu, Realitatea TV, 21 aprilie 2013)

Noi am prefera un „mic rezumat scurt şi concis”.

Andrei Păunescu

Emisiunile trece, perlele rămâne (127)

Din puţul fără fund, cu telecomandă

Băsescu: iz ă totăl eşec

• „The advantage of being president: you receive premiums without of doing something... Iz ă totăl eşec.” (Traian Băsescu, Realitatea TV, 19 aprilie 2013)

Preşedintele Traian Băsescu nu se lasă şi recidivează cu „eşec”-ul româno-englez: „Avantajul de a fi preşedinte: primeşti premii („awards” era corect, nu „premiums”) fără să faci ceva... E un eşec total („failure” era corect, nu „eşec”, care nu există în engleză.)”

• „Plătim printre... cel mai scump lapte din U.E.” (Realitatea FM, 20 aprilie 2013)

Biata vorbitoare! A intrat într-o formulare din care nu a mai putut ieşi decât printr-o gafă.

• „Îi prindea revoluţionarii şi îi linşa... Ei nu ştia... Dacă nu eşti de partea revoluţiei, eu te arestez imediat pe loc... Nicolae şi Elena Ceauşescu a contribuit la colectivizarea României... S-a suit Nicolae şi Elena Ceauşescu într-un Aro alb... Sediul – locul de baştină al securiştilor şi miliţienilor.” (Ilie Petre Ştirbescu, România TV, 13 aprilie 2013)

Nu vrem să minimalizăm rolul istoric al celui care i-a avut în grijă pe cei doi soţi Ceauşescu la Târgovişte, după fuga lor din 22 decembrie 1989, ci doar dorim să subliniem că revoluţia nu are nimic de-a face cu gramatica. În doar câteva propoziţii, am subliniat mai multe dezacorduri între subiect şi predicat, un pleonasm tipic („imediat pe loc”) şi o tâmpenie de toată frumuseţea (Securiştii şi miliţienii s-au născut în sediu? Asta înseamnă baştină, loc de naştere).

• „Ce-mi place să prezint artişti care au fost în România: Whitesnake, Red Hot Chili Peppers, AC/DC. Ei mai pot veni, alţii nu pot mai veni.” (Rock FM, 20 aprilie 2013)

Impresionat de lista de mari rockeri, radiorealizatorul a inversat puţin topica, suficient cât să intre în lista noastră.

• „Oamenii, dacă are de ales între PSD şi PNL, în mod normal, nu mai e USL.” (Ilie Şerbănescu, Antena 3, 22 aprilie 2013)

Aşa e când oamenii „are” de ales. Dacă „nu are”, e mai simplu, dar atunci se cheamă că e dictatură. Surprinzătoare scăpare a excelentului analist al economiei care este Ilie Şerbănescu.

• „O cameră e 50 de lei, cu două micuri dejunuri.” (Maria Grapini, Realitatea TV, 21 aprilie 2013)

Doamna ministru s-a pus singură în dificultate. După ce s-a decis să bage masa de dimineaţă la plural, oricum ar fi luat-o, tot în gard ar fi dat. Nu putea spune nici „doi mici” dejunuri, că imediat se simţea nevoia de muştar, nici două mici dejunuri, că nu prea sună bine. Soluţia era să evite pluralul, printr-un singular de compromis („cu mic dejun inclus, de două ori”), dar avalanşa se pornise deja.

• „Care e linia melodică care vă vine în minte?” (Mihai Gâdea, Antena 3, 18 aprilie 2013)

Eliberat de grija că vorbeşte cu un român (partenerul de dialog era marele tenor Andrea Bocelli), domnul Gâdea s-a relaxat şi a scăpat în public o cacofonie clasică a limbii române.

• „Pân-la urma urmei... suntem cu un procentaj enorm de mare.” (Dumitru Pelican, Realitatea TV, 16 aprilie 2013)

Vă rugăm, alegeţi (vorba lui Urmuz: pelicanul sau babiţa?), că, împreună, aceşti termeni nu merg: „Până la urmă” sau „La urma urmei”, apoi „enorm” sau „mult”. Aşa, sună pleonastic.

• „Vă uresc să daţi lovitura, oameni buni.” (Horia Ivanovici, TV Digi Sport 3, 20 aprilie 2013)

Jurnalistul sportiv a fost ca un DJ care mixează două verbe: „vă urez” şi „vă doresc”, rezultatul fiind mai aproape de „vă urăsc”. Cartonaş galben!

• „Avem aproape un an de când procurori, delegaţi la rândul lor, delegă... Argumentele care le-au avut erau juridice.” (Traian Băsescu, Antena 3, 4 aprilie 2013)

Nu ştim dacă e o coincidenţă, dar, de când nu-l mai are ca premier pe Emil Boc, preşedintele Băsescu şi-a pierdut şi busola politicii (se vede cum conduce, contrazicându-se), şi rigoarea gramaticii („deleagă”, nu „delegă”, „pe care”, nu „care”), şi simţul stilisticii (sună ambiguu alăturarea cuvintelor „procuror de+legat”. Cine pe cine leagă?) Să înţelegem că domnul „professore” Boc era eminenţa cenuşie în acel tandem Băs-Boc?

• „Este ora exactă, începe Mesagerul.” (TV M1 Moldova, preluat de TVR2, 6 aprilie 2013)

OK, am auzit, e ora exactă, dar e atât de exactă, încât aţi uitat să spuneţi chiar ce oră e!

• „Malaga – Borusia Dortmund 0-0.” (pe ecran, Antena 3, 4 aprilie 2013)

Nu vă temeţi să scrieţi corect Borussia, cu dublu „S”, chiar dacă, în dreptul numelor germane, e adevărat că ne dă fiori cum arată „SS”.

• „Anul acesta au crescut numărul de violenţe în şcoală.” (Saviana Rusu, Realitatea TV, 7 aprilie 2013)

Păi bine, măi, Saviano, fată, aşa ne fu vorba? Nu am stabilit o dată, în clasele mici, că mereu vom face acordul între subiect şi predicat?

• „În 1989, averea lui Paul McCartney a ajuns la 90 de milioane de euro.” (Rock FM, 11 aprilie 2013)

Fie el şi fost membru al trupei Beatles, geniu al muzicii, veteran încă verde, bassist stângaci etc, McCartney nu avea cum să aibă în 1989 nici măcar un euro, pentru că moneda unică europeană s-a introdus abia în 2002.

• „Micile detalii ale acestui meci Gyor – Oltchim... Antrenorul să le poată explica tactica care le poate aduce victoria.” (TV Digi Sport 1, 11 aprilie 2013)

Pe lângă supărarea că vâlcencele au ratat, iarăşi în faţa unguroaicelor, intrarea în finala Ligii Campionilor la handbal, pleonasmul şi cacofonia de aici sunt floare la urechea transpirată degeaba a fetelor noastre.

• „Graba de a întocmi un raport cât mai repede.” (România TV, 7 aprilie 2013)

Ar fi fost chiar culmea graba de a face raportul cât mai târziu.

• „Mecanismele care îi face să strâmbe din nas.” (Traian Băsescu, Digi 24, 11 aprilie 2013) • „Serviciile secrete de spionaj turceşti ştia de această navă.” (Benone Barbu, România TV, 8 aprilie 2013)

Traian Băsescu a făcut să dispară nu numai acordul dintre subiect şi predicat (cu ajutorul domnului Benone), ci şi flota românească, din care făcea parte şi nava „Prahova”, pe care cică a furat-o din apele noastre un remorcher turcesc care nu exista. Aceasta este una dintre minunile mandatelor ministeriale ale lui Traian Băsescu la Transporturi.

• „Gruparea era alcătuită din români şi moldoveni.” (pe ecran, B1TV, 13 aprilie 2013)

Serios? Şi din unii, şi din alţii? Păi moldovenii nu-s şi ei români? Aici e vorba ori de prostie, ori de trădare de neam.

• „Fiecare să îşi aducă aportul.” (traducere la Realitatea TV, din cuvântul ministrului britanic de Finanţe, 13 aprilie 2013)

Chiar ne era dor de acest pleonasm „vintage”, aflat în lista celor mai importante, în manualele de gimnaziu. Cât priveşte problema de fond în discuţie, până să se elimine paradisurile fiscale din UE, televiziunile noastre ar trebui să elimine ori marile gafe, ori pe marii gafeuri.

• „Religia este unul dintre lucrurile care ne uneşte.” (Tudor Octavian, România TV, 13 aprilie 2013)

Nu şi „gramatica care” ne desparte uneori.

• „Ponta, cu protestatariii la poartă.” (pe ecran la Antena 3, 9 aprilie 2013)

Ne întrebăm, uneori, unde dispare câte un „i” de la câte un plural. Iată unde: acolo unde nu e nevoie de el (corect era cu doi „i”, „protestatarii”).

• „Nu-l cunosc personal pe Remus Cernea, nu ştiu dacă am vorbit de două ori.” (Codrin Ştefănescu, România TV, 13 aprilie 2013)

Sigur că, în absolut vorbind, poţi sta o viaţă întreagă în casă cu un om şi să nu ajungi să-l cunoşti, dar, aici, nu ştim ce să credem: cei doi au vorbit, dar nu au făcut cunoştinţă? Au vorbit în somn? În transă? Au comunicat telepatic sau pe vreo reţea de socializare? Mare atenţie, domnule Codrin, la contactul cu Remus Cernea, că tocmai a propus legalizarea căsătoriilor între homosexuali!

• „Preşedintele Ligii Profesionale de Fotbal, Dumitru Dragomir.” (România TV, 17 aprilie 2013)

Din păcate, Liga Profesionistă nu prea mai e şi „profesională”, de când fotbalul nostru e în picaj.

Andrei Păunescu

Remember Cenaclul Flacăra • Adrian Păunescu - 70

Au mai confirmat: Magda Puskas, Adi Bezna, Cătălin Stepa.

•

Pe 21 iulie 2013, de la ora 20, mare concert în Piaţa Mihai Viteazul din Craiova, cu o distribuţie asemănătoare

Rămâi cum eşti

Demult, mi-ai spus
Că m-ai iubit cum m-ai văzut
Şi că te temi
Că n-ai păstrat un minim scut.

Atunci, şi eu
M-am dat de tot pe mâna ta,
Să fim egali,
Să nu avem ce regreta.

     Eu atât îţi cer: să fii a mea,
     Dar să rămâi aşa cum eşti,
     Orice ar fi, cu orice risc,
     Chiar dacă nu mă mai iubeşti.

Am fost întregi,
Nu incompleţi, nu jumătăţi,
Şi ne-am iubit
Şi dureros, şi în răsfăţ.

Iar, când s-a stins
Tot ce odată ne-a legat,
Am scris ce-a fost:
Şi o minune, şi-un păcat!

     Eu n-o să mă schimb şi-atât mă rog
     Şi tu să fii aşa cum eşti,
     Orice ar fi, cu orice risc,
     Chiar de-ar fi să nu mă iubeşti.

       Andrei Păunescu, 2013,
       un cântec nou, pe care îl pregătesc pentru întâlnirile noastre viitoare