Cenaclul Flacăra în Bucureşti

„Care-i vârful, mielule? Plumbuita, domnule!”

• Locul: Bucureşti, Parcul Plumbuita;

• Data: Luni, 1 iunie 2009;

• Durata: patru ore şi jumătate (de la ora 19.30, până la miezul nopţii);

• Număr de participanţi: 3000 (câteva sute pe scaune, în faţa scenei, şi câteva mii, în picioare, pe aleile, pe dâmburile şi, de fapt, pe toată întinderea intrării în parcul, excelent amenajat de Primăria Sectorului 2);

• Calitatea manifestării: extraordinară (cu dese momente în care publicul a cântat alături de scenă, s-a ridicat în picioare şi a aplaudat entuziast; s-au vărsat şi lacrimi de emoţie, la momentele dedicate Basarabiei, lui Grigore Vieru, limbii române, părinţilor, artiştilor vii şi morţi şi ţării, în întregul ei);

• Echipa Cenaclului: Adrian Păunescu, Victor Socaciu (şi „Biroul Executiv”), Mircea Vintilă, George Nicolescu, Cristian Buică, Magda Puskas, Octavian Bud, Vasile Mardare, Valentin Moldovan, Emeric Imre, Mădălina Amon, Vanghele Gogu, Raul Cârstea, Neculae Constantin Lae, Walter Ghicolescu, Andrei Păunescu şi trupa „Totuşi” (Ionel Tănase Tase – tobe, Mihai Napu - bass şi voce);

• Debuturi: excepţionala Maria Crăciun (din Galaţi, în vârstă de 9 ani, cu piesa „Pentru ea”, pe versuri de Grigore Vieru şi muzică de Ion Aldea Teodorovici”, pe care a reluat-o, în aplauzele şi lacrimile publicului şi ale scenei, după 2 ore şi jumătate de spectacol); Mihai Teleagă (fostul bassist al „Companiei de Sunet” a lui Vali Sterian) şi grupul de tineri din Târgu Ocna pe care-l coordonează, „Vox Harmony” (format din Claudiu Dănăilă, Narcis Gherasim, Emanuel Ghineţ), cu piesa „Hora”, pe versuri populare, culese de Vasile Alecsandri, şi „Ce tragici sunt folkiştii morţi”, pe versuri de Adrian Păunescu); Cristian Bordaş (31 ani, actor la Teatrul de păpuşi din Arad, cu piesa „Copii fără părinţi”, pe versuri de Adrian Păunescu); Ciprian Anghel (din Bârca-Dolj, 18 ani, viitor preot, cu piesa folclorică „De-ar şti cucul să vorbească”);

• Programul:

- Adrian Păunescu (recitarea poeziei „Repetabila povară”, concepţia şi prezentarea manifestării, dialogul cu publicul, versurile majorităţii pieselor cântate);

- Victor Socaciu, însoţit de trupa „Biroul Executiv” (care a deschis spectacolul cu „Vânare de vânt”, cântând, ulterior, „Treceţi batalioane”, „Tata şi caii”, „Oameni de zăpadă”, „Charlie Chaplin”, „Bună ţară, rea croială”, „Roata”. La acest spectacol, Andrei Păunescu a fost bateristul trupei lui Victor Socaciu);

- Mircea Vintilă (ultimul recital al serii: „Un om pe nişte scări”, „Pământul deocamdată”, „Hanul lui Manuc” şi „Mielul”);

- George Nicolescu („Foaie verde, spic de pâine”, „Bătrânii” - pe versuri de Octavian Goga, „Ritm de dragoste”, „Eternitate”, „Imnul înecaţilor din Atlantida” şi „Ordinea de zi”);

- Cristian Buică („Imnul Europei de Răsărit”, „Vagabonzi pe plaiul mioritic”, „Dragul nostru Ardeal” şi „Măicuţa când m-o făcut”);

- Magda Puskas (”La Sântă Mărie Mare”, „La o cană cu vin”, „Rugă pentru părinţi” şi ”Nu-i lumină nicări”);

- Octavian Bud („Niciodată”, piesă despre care A.P. a spus: „Actualitatea unui cântec este profunzimea lui”, „Cântec pentru libertate” şi „Marşul Ardealului”);

- Andrei Păunescu („Doamne, ocroteşte-i pe români” şi, la finalul spectacolului, „Ţara”- „Trăiască Moldova, Ardealul şi Ţara Românească”);

- Vasile Mardare („Totuşi, Doamne”);

- Valentin Moldovan („O iubire mortală”, „Graiul meu nemuritor - floare micşunea” – muzică şi versuri de Grigore Vieru, „Fecior de moroşan”);

- Emeric Imre („Nebun de alb” şi „Protest antişovin”);

- Mădălina Amon („Nu-s parale” şi „Bieţi lampagii”);

- Vanghele Gogu (la voce şi armonică, piesele folclorice aromâne „Cât ti voi” şi „Bobo” şi compoziţia „Ninsoarea de adio”);

- Mihai Napu („Suntem pe mâna unor nebuni”);

- Raul Cârstea şi Neculae Constantin Lae („Ca un fum de ţigară, sufletul” şi „Vedere din Salzburg”);

- Walter Ghicolescu („Telefon peste moarte”);

- Trupa „Totuşi” (Andrei Păunescu – voce, chitară, Mihai Napu – bass, Ionel Tănase Tase - tobe: piesele rock „Noi”, „Ţara lui Impozit Vodă”, „Roboţii” şi „În aşteptarea zorilor de zi”);

• Succesele manifestării: “Pentru ea” (Maria Crăciun), “Ordinea de zi” (George Nicolescu), “Treceţi batalioane” (Victor Socaciu la primul microfon), “Doamne, ocroteşte-i pe români” (Andrei Păunescu), “Suntem pe mâna unor nebuni” (Mihai Napu şi trupa “Totuşi”), momentul dedicat părinţilor, cu Adrian Păunescu recitând “Repetabila povară” şi Magda Puskas cântând “Rugă pentru părinţi”, “Nebun de alb” (Emeric Imre), “Cât ti voi” (Vanghele Gogu), “Niciodată” (Octavian Bud), “Imnul Europei de Răsărit”, “Dragul nostru Ardeal” (Cristian Buică), “Marşul Ardealului” (cu întreg cenaclul la microfoane, la piesa regretatului Emilian Onciu, pe versuri de Adrian Păunescu), “Ţara lui Impozit Vodă” (trupa “Totuşi” şi Andrei Păunescu), “Bieţi lampagii (Mădălina Amon şi Magda Puskas), “Fecior de moroşan” (Valentin Moldovan), “Tata şi caii”, “Roata” (Victor Socaciu), “Pământul deocamdată”, “Mielul” (Mircea Vintilă, cu un refren spontan de încheiere, transmis de A.P., pe o hârtie, veteranului folkului românesc: “Care-i vârful, mielule? Plumbuita, domnule!”), „Castelul” (cu tot cenaclul la microfoane);

• Evenimente:

- Revenirea Cenaclului Flacăra în Capitală, într-un mare spectacol în aer liber, exact de Ziua Copilului;

- Şi vremea a fost bună cu artiştii, cu publicul şi cu organizatorii: la ora spectacolului, temperatura a fost tocmai bună pentru o manifestare sub cerul parţial înnorat, deşi cu o zi înainte de concert abia se încheiase o ploaie apăsătoare, iar cu o zi după concert a avut loc una dintre cele mai violente furtuni din istoria Bucureştilor, care a pus la pământ copaci, panouri publicitare cu candidaţi la alegerile europarlamentare, reţele de electricitate şi a inundat zone întinse ale oraşului;

- Publicul (în care s-au aflat oameni veniţi din toată ţara, numeroşi suporteri dinamovişti şi nu numai, din vecinătatea cartierului Colentina-Doamna Ghica, mulţi spectatori de origine chineză, oameni de toate vârstele şi condiţiile sociale şi intelectuale) a scandat, generos, numelui handbalistului român Marian Cozma, ucis la începutul acestui an în Ungaria, iar Magda Puskas şi toţi cei aflaţi pe scenă au cântat „Nu-i lumină nicări”;

- La spectacol a participat şi Raisa Vieru, văduva marelui poet, Grigore Vieru, mort la începutul lui 2009. Grigore Vieru a fost una dintre marile absenţe de pe scena Cenaclului, după ce, în noiembrie 2008, a participat la toate spectacolele turneului hunedorean şi la marele concert dela Sala Polivalentă din Bucureşti;

- La sugestia unor spectatori entuziasmaţi, care-i cereau lui Adrian Păunescu să candideze la preşedinţia României, poetul a mulţumit, mărturisind, însă, cu amărăciune: „De orientarea actuală către bestialitate şi de politică m-am săturat ca de merele acre... din grădina altora”;

- În aplauzele asistenţei, A.P. l-a invitat, pentru câteva minute, pe scenă, pe „vinovatul” principal pentru organizarea marelui spectacol din Parcul Plumbuita, primarul Sectorului 2, Neculai Onţanu;

- Manifestarea de muzică, poezie şi dialog a avut două finaluri. După „Castelul” (cântec căruia conducătorul cenaclului i-a adăugat pe loc versurile „Dar flacăra noastră există / Şi vom mai veni... viaţă bună!”), aplauzele au făcut ca artiştii să revină pe poziţii, pentru un al doilea epilog, cu Andrei Păunescu la primul microfon: „Ţara” (piesa care conţine acel refren de reverberaţie naţională: „Trăiască, trăiască, trăiască, să trăiască Moldova, Ardealul şi Ţara Românească”) şi cu Adrian Păunescu, care şi-a exprimat încă o dată public credinţa, din care Cenaclul Flacăra s-a născut, în 1973, şi din care acest fenomen de cultură naţională a renăscut mereu: „Până la capăt cu poporul meu, aşa să mă ajute Dumnezeu!”;

- Mai multe canale de radio şi televiziune (TVR, Naţional TV, Radio Bucureşti) au realizat, în anumite momente, transmisii în direct de la concert, un adevărat eveniment de cultură şi de participare vie a oamenilor care iubesc arta de bună calitate şi vor să contracareze prin muzică şi vers ascensiunea inculturii, a subculturii şi a prostului gust din România de azi;

• Câteva dintre biletele primite de Adrian Păunescu din sală, la masa de pe scenă:

- “Gratitudine fără margini poetului autosacrificat, Adrian Păunescu! Dreptatea pentru inginerul Ioan Crişan, pe care aţi implorat-o în 1973, a fost obţinută în 2003 la CEDO.”;

- „Diaspora română din Anglia, Franţa, Germania, Italia, Statele Unite, Suedia urează viaţă lungă Cenaclului Flacăra. Primiţi, domnule Păunescu, stima şi aprecierea românilor din diaspora. Semnează: Cati, Radio Pro Diaspora, Doamne-ajută!”;

• Calitatea organizării: excelentă, datorită implicării deosebite a gazdelor noastre de la Primăria Sectorului 2 (Neculai Onţanu - primar, Mariana Georgescu - director pentru relaţii publice, Cristian Lemnaru - director general, Viorel Ioviţu – director al Centrului Cultural „Mihai Eminescu”);

• Echipa tehnică şi partenerii Cenaclului : Florin Ionescu – sunet şi lumini, Vali Amon – video, Violina Crăcană, Ana Maria Păunescu, Dana Hârjoabă, Cristian Dăscălescu – foto, AMM – captură audio, parteneri media: Radio Bucureşti (98,3 FM, www.radiobucuresti.ro) şi revista “Flacăra lui Adrian Păunescu”;

• Cronica: Andrei Păunescu.