Emisiunile trece, perlele rămâne (59)

Din puţul fără fund, cu telecomandă

• „Trăieşte sănătos cu Simona Bălănescu! Toată lumea se simte bine la noi, la Antena 2!” (Promo la Antena 2, 6 iulie 2011)

Câtă veselie pe-acolo! Dar să vedeţi şi de ce. Cât nonconformism, să spui aşa ceva pe post, într-un promo, să îndemni oamenii să trăiască tocmai cu o realizatoare a propriului canal TV! Credeam că realizatorii de materiale promoţionale au învăţat ceva după cazul recent cu promoul la „Idiotul de Dostoievski”, care a şi fost scos repede de la difuzare, după ce s-au prins că sună prost. Dar nu! Imaginaţia gafeurilor este nemărginită.

• „Este o decizie aşa cum spunea domnul Nicu care se rostogoleşte de câţiva ani.” (Mugur Ciuvică, Realitatea TV, 6 iulie 2011)

Nu ne e prea clar dacă domnul Nicu se rostogoleşte sau decizia se rostogoleşte. Luat de valul Cazului Constanda, care se tot dă din mână în mână şi care s-ar putea să coste Primăria Capitalei vreo 165 de milioane de euro, dacă nu chiar 290 de milioane, domnul Ciuvică a rostogolit topica şi l-a făcut pe domnul Nicu să se dea şi el peste cap.

• „Aceşti oameni au o aromă specială, o savoare specială.” (Liana Stanciu, TVR1, 3 iulie 2011)

Se pare, după câte înţelegem, că redutabila realizatoare de emisiuni radio şi TV obişnuieşte să miroasă şi să guste oamenii. Hai, mai treacă meargă cu mirosul: uneori putem spune fără probleme şi fără să ne apropiem prea mult că unii au o aromă specială, fiindcă ori s-au parfumat, de ne intoxică, ori nu s-au spălat, de ne mută nasul. Dar cu savoarea, cu gustatul adică, e ceva foarte intim şi de aceea e riscant să spui aşa ceva în public.

• „O invit în platou pe invitată, urmând ca apoi să vă spun... Veronica Cara, psiholog şi omul din umbră a trupei HiQ... Disponibilitatea noastră este totală 100%.” (Dan Capatos, Antena 1, 4 iulie 2011)

O frază rară, cu două pleonasme, plus, puţin mai târziu, un dezacord şi o cacofonie (de care nu e vinovat realizatorul), plus un alt pleonasm „total sută la sută”. Tare ar fi fost să o invite în platou pe o neinvitată, „urmând anterior” să spună ce are de spus şi să fie „disponibil total 90%”.

• „Dacă cei de la HiQ calcă strâmb, eu voi spune mai multe decât ştiu... Eu şi trupa HiQ eram înţeleşi asupra tuturor amănuntelor şi detaliilor... Tu, ca femeie care trăieşti în proxima apropiere a unui om.” (Veronica Cara, Antena 1, 4 iulie 2011)

La o primă impresie, pare că Veronica face mişto de noi. Altfel, cum să spună atâtea prostii în numai câteva propoziţii? Şi, totuşi, nu e nimic altceva decât dorinţa de a epata. 1. Dacă spune mai multe decât ştie, înseamnă ori că minte, ori că inventează, ori că aberează, ori că e medium. 2. Dacă lămurise amănuntele, era suficient, nu mai era nevoie şi de detalii, care înseamnă acelaşi lucru. 3. Everestul muntelui de perle este atins când ni se dă în cap cu mega-pleonasmul „proxima apropiere”, tocmai când vorbitoarea credea că am căzut din fotoliu datorită vocabularului său atât de bogat şi a limbajului atât de elevat.

• „Situaţia în care a adus România cuplul Băsescu-Boc ne fac pesimişti.” (Radu Tudor, Antena 3, 3 iulie 2011)

În fond, foarte bine documentatul analist are dreptate, chiar şi când nu face bine acordul în număr, pentru că, de fapt, Băsescu şi Boc ne fac pesimişti, fiindcă ei au generat situaţia. Mai multă grijă, totuşi, la exprimare!

• „Partidul care le va oferi o soluţie de viaţă viabilă va câştiga.” (Bogdan Teodorescu, Antena 3, 3 iulie 2011)

Indiferent cât am încerca să ascundem sub complexităţi şi libertăţi semantice formularea pleonastică, tot nu ne sună bine, pentru că „viabil” vine de la „viaţă”. În rest, îi urăm numai bine vorbitorului, unul dintre puţinii care, când apare la televizor, ne face să lăsăm din mână telecomanda, pentru că mereu are de spus câte ceva interesant.

• „Am înţeles de la un om mai înţelept decât mine că ordinea ar fi: 1) cauze, 2) efecte, 3) consecinţe. Deci: cauze, efecte, consecinţe.” (Mihai Gâdea, Antena 3, 4 iulie 2011)

Nu ştim cu ce om „mai înţelept” decât el a vorbit Mihai Gâdea, dar ni se pare că respectivul, cât o fi el de „mai înţelept” decât realizatorul de la Antena 3, nu prea pare înţelept, fiindcă nu prea ştie că „efect” şi „consecinţă” înseamnă acelaşi lucru în limba română. Potrivit oricărui dicţionar de sinonime (de exemplu, cel al lui Gh. Bulgăr de la Editura Palmyra, apărut în 1997), la litera E, „efect = consecinţă” şi, ca să vezi paradox, la litera C, „consecinţă = efect”. Neplăcut este că ni se şi repetă, ca să băgăm în cap filosofica tripletă de mărgăritar (perle), care, de fapt, este formată din numai două înţelesuri.

• „Torje la Steaua? Poate fi posibil?” (Sport.ro, 4 iulie 2011)

Dacă este posibil un asemenea pleonasm, de ce să nu ajungă şi Torje la Steaua? „Probabil că poate fi posibil”, ca să completăm greşeala.

• „O întrebare care sigur că s-ar putea să fie neplăcută.” (Mihai Gâdea, Antena 3, 4 iulie 2011)

Întâi de toate, să recunoaştem că suntem telespectatori fideli ai „Sintezei zilei” şi de aia găsim atâtea noduri în papură excelentei emisiuni. În al doilea rând, vrem să ni se spună clar: ori „sigur”, ori „s-ar putea”.

• „Eu am fost plecat săptămâna viitoare.” (Mugur Ciuvică, Antena 3, 29 iunie 2011)

Bine v-aţi întors! Noi nu vă vom putea nota cuvintele săptămâna trecută, chiar dacă ele sunt spuse în iunie.

• „Încearcă s-o seduci pe Bianca Drăguşanu!... E o misiune aproape imposibilă. Dar, totuşi, merită să încerci.” (Cătălin Botezatu, Antena 1, promo, 6 iulie 2011)

1. Omul ştie despre ce vorbeşte, că şi el a sedus-o şi, de aceea, lasă loc de speranţă doritorilor, afirmând că misiunea e doar „aproape” imposibilă. Prinţul dinamovist Adrian Cristea şi câţi alţii ştiu şi ei de ce. 2. Dacă tot s-a apucat de lanţul pleonastic, creatorul de modă să încerce formula completă, cu mai multe verigi: „dar, totuşi, însă, cu toate acestea”. 3. Ne supără că greşeala este difuzată nu în direct, unde mai scapă tâmpenii şi n-ai ce să faci, ci într-un promo regizat, filmat şi trecut prin filtrele staţiei TV.

• „În Scoţia, Facultatea din Edinburgh, care este pe locul 5 în Anglia.” (Realitatea TV, 5 iulie 2011)

Dacă tot vorbim de Scoţia şi Anglia, care sunt părţi ale Marii Britanii, hai să nu le amestecăm, măcar ştiind că, deşi sunt în acelaşi stat, au echipe de fotbal şi federaţii diferite, deci şi drepturi preferenţiale în competiţiile internaţionale. Cum să fie o facultate din Scoţia a cincea din Anglia? Poate că este a cincea din Regatul Unit al Marii Britanii, ceea ce este cu totul altceva. Şi noi mai confundam când eram mici Anglia cu Marea Britanie, dar ne-a trecut. Ceea ce vă dorim şi vouă.

• „Mai vreau să dau un singur fragment din preşedinte... Declaraţii de tipul acesta.” (Mihai Gâdea, Antena 3, 30 iunie 2011)

Ce fragment din Traian Băsescu ne daţi? Şuviţa, strungăreaţa, chelia sau aspectele mai puţin cunoscute publicului, pe care le accesează doar unii miniştri sau unele ministrese? Poate că răspunsul stă exact în ligamentul subliniat în încheierea citatului.

Notă. Alcibiade, care ne laudă şi ne citează din când în când şi căruia îi mulţumim, ne-a atras atenţia că am exagerat uneori cu extragerea perlelor, mai concret, că formula „alegeri electorale”, preluată din spusele lui Vasile Blaga, nu este pleonastică, pentru că există şi alegerea cravatei şi multe alte feluri de alegeri. Nu că am fi avut dubii, dar am consultat şi două dicţionare de specialitate, care ne confirmă: Dicţionar tematic de pleonasme fundamentale, de Ilie Ştefan Rădulescu, Editura Vox, 2005, pag. 224, poziţia 936, unde se spune că „electoral” se referă la „alegeri”, şi Dicţionar de pleonasme, de Rodica Sufleţel-Moroianu, Editura All, 2004, pag.15, unde se face aceeaşi precizare. Orice cuvânt, nevinovat în sine, poate fi parte dintr-o expresie corectă şi numai alăturat unuia cu acelaşi sens dă naştere unui pleonasm.