Din puţul fără fund, cu telecomandă
Titlu: Când gheaţa se năpusteşte, gramatica se zvârcoleşte
• „Maşinile de deszăpezire nu sunt Wolele, ci frezele, care trece şi rade tot.” (Gigi Becali, România TV, 17 februarie 2012)
Aceste maşini „rade” tot ce „întâlneşte”, inclusiv acordul dintre subiect şi predicat, pe care îl „ia” şi „dă” în şanţ cu el.
• „Pot lua decizia unei hotărâri a Parlamentului.” (Cristian Pârvulescu, Realitatea TV, 17 februarie 2012)
Politologul, filosoful şi analistul de renume multinaţional îşi binemerită statutul de profesor universitar şi decan de facultate, plesnindu-ne cu un pleonasm rafinat, din categoria „iarba gazonului” şi „margine de lizieră”.
• „Ceea ce face puterea şi opoziţia este o bătaie de joc la adresa cetăţeanului.” (Silviu Prigoană, Realitatea TV, 24 februarie 2012)
Şmecherie de politician care ştie unde trebuie depus gunoiul guvernării: puterea face, dar vrea ca şi opoziţia să fie trecută la decont, după formula „Unul face, ambii trage.”
• „Ce va spune Băsescu când va apare în faţa Parlamentului?” (Stelian Tănase, Realitatea TV, 24 februarie 2012)
Verb de conjugarea a doua, „a apărea” (nu „a apare”) avea, şi el, pretenţia să fie respectat măcar de intelectualul-scriitor-jurnalist-teleast-analist-istoric-profesionist al comunicării Tănase - Nenumărate Clase. Ce să le mai cerem celor cu studii medii şi cu studii incomplete sau copiilor, cu asemenea modele pe care le văd şi le aud mereu la TV?
• „Vreau să vă spun că Călăraşiul face parte dintr-un program naţional.” (Marian Vanghelie, România TV, 17 februarie 2012)
Numai primarului de sector 5 „care este” i se putea întâmpla ca noua parteneră de viaţă (Oana Mizil) să îl atragă într-o asemenea capcană geografico-lingvistică şi să-l ducă să ofere împreună ajutoare într-un loc aflat, prin excelenţă, în pericol de cacofonie, care începe cu „că”. Iar domnul Vanghelie n-a ratat ocazia.
• „Vorbim de 156 milioane de metri cubi de zăpadă, care s-ar transforma în şi mai mulţi metri cubi de apă.” (Antena 3, 18 februarie 2012)
În goana după torente de senzaţional, vorbitorul vrea să schimbe legile fizicii, se pare. Orice copil ştie că zăpada este mai puţin densă decât apa. Ca urmare, un metru cub de zăpadă, în funcţie de cât de afânată sau de bătătorită este, când se topeşte, se transformă în 100 până la 500 litri de apă. Şi bănuim că reporterul a luat bacul sau notă de trecere la tezele de la fizică.
• „O femeie din Timişoara a scăpat cu viaţă, fără nicio zgârietură, după ce o bucată de gheaţă s-a năpustit şi a căzut asupra ei... Femeia a fost norocoasă, nu a suferit leziuni grave.” (România TV, 20 februarie 2012)
O, ce frază mi-i-nuna-a-ată!... cu multiple perle, care ne provoacă să vă propunem un chestionar de tip grilă. Alegeţi, deci, varianta corectă, referitor la bănăţeanca atacată mârşav de o bucată de gheaţă perfidă, care, fiind însufleţită, ca orice fiară, „s-a năpustit” asupra „nefericitei norocoase”:
a) femeia a fost aproape moartă;
b) femeia a suferit leziuni, dar nu grave;
c) femeia nu a avut nicio zgârietură.
Deci? Ce aţi ales? Greşit! Toate variantele sunt valabile, deoarece femeia, care cică a fost în pragul morţii, a scăpat, totuşi, cu viaţă, ba chiar n-a avut absolut nimic, deşi loviturile nu au fost grave şi nu i-a rămas nicio zgaibă.
• „Sigur c-a bătut-o ceva, dacă fata a rămas să facă cam aşa.” (Radu Banciu, B1 TV, 24 februarie 2012)
Noroc că sigla emisiunii este o lămâie, că, altfel, ni s-ar fi făcut greaţă, din două motive: 1) justificarea glumeaţă a unei bătăi şi 2) cacofonia în formă continuată.
• „Ceea ce presupunem că probabil sigur a fost un accident.” (Pavel Abraham, România TV, 20 februarie 2012)
Generalul antidrogurilor noastre, vorbind despre un accident cu 5 morţi şi trei răniţi români în Spania, ne-a lămurit, încât nu mai ştim cum să ieşim din ceaţă. Dar „poate cert bineînţeles” că ne limpezim noi, finalmente.
• „Parlamentarii USL beneficiază de toate beneficiile.” (Sever Voinescu, Realitatea TV, 20 februarie 2012)
În barca puterii fiind, domnul Voinescu, intelectual fin (naş politic – Băsescu), lasă să se înţeleagă, oare, că, în schimb, parlamentarii PDL-işti şi aliaţii „beneficiază de toate pierderile”?
• „Oano, ca ce te cheamă ei la DNA?” (Dan Capatos, Antena 1, 16 februarie 2012)
O cheamă ca mărturisitoare, pentru „că când” cineva ca Oana Zăvoranu ştie „că careva” face ceva ilegal, trebuie să spuie, „ca corupţia” să dispară. În primul rând din breasla vrăjitoarelor.
• „Cămătarii, baragladinele..., în şarlatanismul lor, sunt foarte trecuţi prin viaţă.” (Oana Zăvoranu, Antena 1, 16 februarie 2012)
Consemnăm o minune de vocabular, demn de o divă, actriţă, cântăreaţă, teleastă şi fiică bună, adânc trecută prin viaţă, care, după mariajul cu Pepe, nu numai că are cuvinte tandre la adresa minoritarilor ţigani (baragladină - ce mândru sună-acest cuvânt!), dar şi inovează lingvistic, până dă în şarlatanismul mediatic.
• „De fotbal nu mă las niciodată, pentru că e un hobby şi-mi place.” (Gigi Becali, România TV, 24 februarie 2012)
Ar fi fost mai greu de suportat un hobby care să nu placă.
• „Datorită forţei şi puterii sale.” (Andrei Gheorghe, reluare „Oameni şi oameni”, The Money Channel, 25 februarie 2012)
Încercând să facă turul tuturor televiziunilor româneşti, realizatorul îşi ia cu el peste tot şi bagajul de pleonasme şi alte greşeli de exprimare. Aşteptăm continuarea, deşi, recunoaştem, ne uităm rar la canalele de nişa nişei.
• „Timpul emisiunii a fugit.” (Doru Braia, N24 Plus, 20 februarie 2012)
Cu vorbire apăsată, realizatorul face din ligamentul de consistenţă sexuală ceva şi mai vârtos.
• „Vor fi trei zile libere, după care vom fi fresh şi mai proaspeţi.” (Dan Petrescu, Digi Sport 3, 17 februarie 2012)
Remarcabilul antrenor, de când lucrează în Rusia, probabil că simte nevoia unor pleonasme „întăritoare şi susţinătoare” de efort, ca jucătorii săi să nu fie „obosiţi, osteniţi, leşinaţi şi fără vlagă”.
• „Acel element financiar care dau stabilitate.” (Gabriel Berca, februarie 2012)
Noul ministru de Interne se dovedeşte, încă de la începutul mandatului, un adevărat model pentru poliţişti, făcând prost acordul între subiect şi predicat. Dar nu cum fac toţi tablagiii, care folosesc verbul la singular pentru un subiect la plural (după modelul „miliţienii ştie ce face”), ci, mai şmecher, invers, ca un adevărat reprezentant al elitei.
• „Situaţie psihologică care există.” (Raed Arafat, Antena 3, 18 februarie 2012)
Cacofonia, venită de la un nativ arab, este pe jumătate iertată, cu multe circumstanţe atenuante pentru faptele sale bune în medicina românească de urgenţă.
• „La faţa locului s-au deplasat două echipaje pentru a ridica corpul acestuia.” (Realitatea TV, 17 februarie 2012)
Sincer, ne săturaserăm să to-o-t semnalăm acest ligament (pul+a), care se poate evita atât de uşor, dar construcţia inovatoare şi contextul de aici ne-au făcut să revenim, pentru că avem acum mai multe elemente decât altădată. Deci nu e vorba doar despre o simplă asociere sonoră nefericită, ci se şi întâmplă ceva cu „ligamentul” în cauză: ar părea că echipajele ridică o anume parte a corpului răposatului Dinu Damaschin, fost protector şi presupus tată al Monicăi Gabor Columbeanu, decedat în sala de judecată.
• „Sinceră să fiu, sunt neaşteptat de şocată.” (Ramona Gabor, Antena 3, 17 februarie 2012)
La vestea că a murit Dinu Damaschin, presupus tată al surorilor Gabor, mezina Ramona a fost „neaşteptat de şocată” mai ales după întrebarea de ţinută academică şi creştinească a reporterului: „A avut parte de o soartă prea aspră pentru ispravele lui?”. Astea da „isprave” mediatice, să nu ştim care vorbeşte mai prost: reporterul sau piţipoanca!
• „O afecţiune psihiatrică care însoţeşte asemenea comportamente.” (România TV, 20 februarie 2012)
Îl completăm pe jurnalistul Cătălin de la revista Kamikaze: o afecţiune digestivă poate însoţi asemenea cacofonii.
• „Reiau încă o dată declaraţia pe care am făcut-o.” (Liviu Popa, România TV, 20 februarie 2012)
Nu credem că e suficient. Mai bine „reveniţi iarăşi din nou a treia oară”, să ne edificăm. Dacă un purtător de cuvânt (al Poliţiei Mureş) vorbeşte aşa, „reluând încă o dată”, cum o vorbi şi de câte ori o relua un nepurtător de cuvânt?
• „Este o abatere gravă de la deontologia profesională.” (B1TV, 16 februarie 2012)
Pleonasmul cesta este deja clasicizat (deontologia presupune tocmai un set de valori profesionale, fiind chiar o morală profesională, conform dicţionarelor), „dar însă totuşi” jurnaliştii de televiziune de caracter nu se sperie: „ei nu renunţă la el şi nu cedează pentru că nu dau înapoi”.
• „Şase lei pensie la 82 de ani! Maramureşeanul a jucat la CFR şi în mină, dar nu a avut carte de muncă.” (România TV, 18 februarie 2012)
Afirmaţia ilară pare să fie făcută de un redactor de la sport, rătăcit în alt studio şi pus să citească ştiri sociale. Nu toţi ceferiştii au fost jucători la CFR Cluj şi nu toţi minerii sunt atât de veseli în timpul programului, încât să încingă hora în abataj. Mai multă seriozitate, băieţi, mai ales la citirea unei informaţii de o asemenea gravitate!
• „Lipseşte salata românească care ar fi trebuit să invadeze deja pieţele.” (Antena 3, 26 februarie 2012)
Cacofoniile sunt de evitat în orice situaţie, mai ales când e vorba de mâncare. Poftă bună dumneavostră şi invitaţilor dumneavoastră!
• „Oamenii spun că se simt neîndreptăţiţi, mai ales că sunt la zi cu plata facturilor.” (România TV, 24 februarie 2012)
La ceas de proteste, e tocmai invers: oamenii se simt îndreptăţiţi să li se respecte drepturile şi să nu fie nedreptăţiţi.
• „Onoratele feţe bisericeşti... au făcut această găselniţă împotriva primarului Mircia Muntean din Deva.” (România TV, 24 februarie 2012)
Găselniţa vine, nu se face, indiferent dacă e vorba de slujitori ai Domnului sau de primari.
• „Cassius Clay a şi fost amendat de Comisia de Box al statului Florida.” (Sport.ro, 26 februarie 2012)
Dezacordul de acest fel este intrat de atât de mult timp în proasta tradiţie a multor vorbitori, încât ne simţim noi prost să îl mai semnalăm. Totuşi, nu ne lasă inima să nu o facem.
• „Închirierea unui buldozer pentru o săptămână a costat un miliard de euro, în timp ce bugetul total al primăriei e de 3,5 miliarde de euro pe an.” (Alina Dinu, Realitatea TV, 18 februarie 2012)
Corupţie, corupţie, dar nici chiar în România nu se poate aşa ceva, nu pentru că nu ar vrea părţile, ci pentru că nu pot, iar părţile nu pot, pentru că nu există asemenea bugete, în afara Capitalei. Afirmaţia fetei să zicem că e corectă, dar cu două precizări: nu erau euro, ci erau lei, nu erau lei noi, ci erau lei vechi, ceea ce înseamnă că închirierea s-a făcut pentru 23.000 de euro, care înseamnă, totuşi, ceva mai puţin decât 1.000.000.000 (un miliard) de euro!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu