Din puţul fără fund, cu telecomandă
Găinile şi „purecii” din platou
• „Facem teoria găinii cu invitatele mele din platou.” (Ionela Năstase, România TV, 1 martie 2012)
Invitatele, Mihaela Săhlean (psiholog) şi Cristina Cârcei (actriţă) nu s-au simţit deloc vizate sau jignite de formularea confuză a realizatoarei, chiar de 1 martie, când, pe la noi, se dau mărţişoare femeilor, nu găinilor. Dacă moderator era un bărbat, l-ar fi reclamat sigur la Biroul Antidiscriminare. Oricum, merită remarcată performanţa Ionelei Năstase de a vorbi cu două femei despre găini (nu invers, deşi nu s-a înţeles prea bine), exact „în platou”.
• „Găinile nu e o fabrică, s-o porneşti şi s-o opreşti.... Găina e un organism viu care face ouă.” (Stelian Fuia, posturile de ştiri, 1 martie 2012)
Ministrul Agriculturii a dat două lovituri în această declaraţie de răsunet planetar: în prima, de ordin gramatical, a făcut omletă acordul dintre subiect şi predicat, iar în a doua, de ordin ştiinţific şi economic, a dezvăluit ultima descoperire a sa, că găina este o fiinţă, şi încă ouătoare, diferită de o fabrică.
• „Doctorul trebuie să ştie să-mi scoată apendicita, nu eu.” (Bogdan Chirieac, România TV, 2 martie 2012)
De unde să scoată apendicita? Poate numai din listele cu boli? Conform principiilor ciuce, una-i una, alta-i alta, deci una-i apendicita (afecţiunea) şi alta-i apendicele (suplimentul la maţul gros).
• „Laurenţiu Duţă, şeful Casei Naţionale de Asigurări în Sănătate.” (Cosmin Prelipceanu, DigiNews, 1 martie 2012)
Chiar în ziua lansării noului post, unul dintre greii staţiei l-a confundat pe Lucian Duţă cu cantautorul Laurenţiu Duţă, semn că teleastul a ascultat cam mult „3 Sud Est”, iar acum „Amintirile îl chinuiesc” în colecţiile cu perle.
• „Opt oameni împuşcaţi în centrul Capitalei. Incidentul – la un coafor din zona Perla. Doi morţi şi şase răniţi. O femeie a murit împuşcată.” (România TV, 5 martie 2012)
Hotărâţi-vă, înainte să scrieţi ceva pe ecran! Ori nu ştie rândul de sus ce face rândul de jos (doi morţi sau o moartă?), ori nu a fost identificat sexul celei de-a doua victime, până la ora emisiei, ori a doua persoană moartă nu era „decedată” de tot?
• „Agentul Vlădan este autorul acestui atentat fără precedent în istoria urbană a oraşului Bucureşti.” (Radu Tudor, Antena 3, 5 martie 2012)
Asta înseamnă, cumva, că atentate similare s-au mai întâmplat la saloane de coafură, dar numai în istoria rurală a Bucureştilor?
• „Tremurai tot, ca o piftie şi inclusiv vocea.” (Mihai Petre, „Românii au talent”, Pro TV, 2 martie 2012)
„În plus”, „şi”, „chiar”, nu se pot pune lângă „inclusiv”, pentru că sună prost, înseamnă acelaşi lucru.
• „Dacă mă laşi să termin fraza până la capăt...” (Victor Ciutacu, Antena 3, 6 martie 2012)
Ar mai fi şi soluţia ca fraza să se încheie la jumătate?
• „Corpul de avocaţi, de jurişti ai Antenei 3 îşi vor face datoria.” (Mihai Gâdea, Antena 3, 6 martie 2012)
Corpul îşi „fac” datoria, gura îşi „fac” de cap, iar Antena 3 îşi „fac” audienţă. Ce se „pot” mai frumos?
• „16 răniţi în 2 explozii la Sighet. Imobilul este situat la subsolul unei clădiri. Explozia a avut loc în toaleta localului. Îl avem la telefon pe domnul Dan Bucă, purtător de cuvânt la Prefectura Maramureş.” (Realitatea TV, 19 februarie 2012)
Nimic incorect aici, doar impresia că suntem într-un banc, în care nu ne întrebăm (vorba poporului) ce are sula cu subprefectura, pentru că am afla deja ce face dl Bucă la Prefectură. În plus, nu avem cum să nu remarcăm existenţa, în aceeaşi prezentare, a unei triplete periculoase: toaletă, bucă, explozie.
• „Clădirea din Sighetu Marmaţiei nu mai poate fi folosită şi nu mai poate fi utilizată, iar cabinetul de avocatură va fi mutată, cel mai probabil, într-o altă clădire... Anchetatorii o să-şi aducă, într-un fel sau altul, aportul, la acest caz.” (Antena 3, 20 februarie 2012)
Explozia de gaze de la Sighet a distrus şi discernământul vorbitorilor de la TV. Ia uitaţi ce de nestemate avem aici: pleonasme letale, dezacorduri şi o evidenţă, prezentată ca surpriză. Faţă de cele auzite, noi propunem: a) clădirea care nu mai poate fi folosită să fie, totuşi, utilizată, măcar la jumătate din capacitate, după ce va fi aerisită; b) cabinetul de avocatură să fie „mutată” mai bine într-un parc, pe trotuar sau într-un canal, ca să existe mai multă transparenţă; c) pentru pleonasmul „a-şi aduce aportul”, pedeapsa cu 30 de secunde de stat cu capul în aragaz.
• „62 % dintre români mor din cauza afecţiunilor cardiovasculare!” (TVR 2, 20 februarie 2012)
Oau! 13 milioane de români morţi de inimă? Nu cumva este vorba despre procentul de 62% dintre cei care mor de boli, care este reprezentat de cei care au probleme cu inima şi cu circulaţia? Cine n-are probleme cu inima, e posibil să aibă, după vizionarea acestei reclame, făcute tocmai pentru o viaţă mai sănătoasă.
• „Începând de la Ion Zubaşcu şi trecând prin Ana Blandiana.” (TVR Cultural, 4 martie 2012)
Nu e frumos, stimabile, să vorbeşti în public despre trecerea printr-o femeie, mai ales când este persoană publică, poetă celebră şi activistă civică neîntrecută, care a dus „Vibratoarele pe Argeş” şi pe Motanul Arpagic pe cele mai înalte culmi ale proletcultismului şi pseudodisidenţei anticomuniste, concomitent!
• „Olanda e pe invers şi nici nu vor s-audă.” (Realitatea TV, 3 martie 2012)
Nu e cine ştie ce noutate că mulţi olandezi sunt nonconformişti în privinţa orientărilor sexuale şi a stupefiantelor, dar nu se poate spune că întreaga ţară e pe invers, nici măcar în ceea ce priveşte blocarea României în drumul spre aderarea la Spaţiul Schengen.
• „Se vede cu pureci.” (Dana Grecu, Antena 3, 6 martie 2012)
Măcar de când Dan Puric (nu Purec) a devenit o celebritate, aveam pretenţia ca termenul să fie folosit corect. Indignaţi, propunem să împărţim societatea românească în două: cei care „îi plac” „purecii” şi cei care „nu-i” plac puricii.
• „M-aş risca puţin.” (Adriana Săftoiu, România TV, 6 martie 2012)
Credeam că Mihaela Rădulescu (care a brevetat „a te risca” în mass-media noastră) ar trebui să se molipsească de vorbire şmecheră de la Adriana Săftoiu, nu invers. Mă rog, divele între ele nu respectă convenţii.
• „Cunosc umorul în cele mai mici detalii.” (Prima TV, 18 februarie 2012)
Fiind vorba despre un promo, nicidecum de o scăpare în direct, se putea adăuga în material că şi pleonasmul este o specialitate a casei, de ce nu?
• „Primarul general al Bucureştiului, Sorin Oprescu: Există riscul unor mari inundaţii!” (România TV, 19 februarie 2012)
Nu facem decât să subliniem că forma corectă, tot mai puţin folosită, este „Bucureştii”, care se pare că va deveni termen de specialitate, doar pentru istorici şi lingvişti.
• „Suporterul ăla primeşte decât şase luni sau un an.” (Gheorghe Mustaţă, Antena 3, 3 martie 2012)
Şeful galeriei Stelei reconfirmă tradiţionala legătură dintre stelişti şi olteni, folosind cuvântul „decât” într-o propoziţie afirmativă, în care ar fi trebuit să aleagă liber între „numai” şi „doar”. Aşadar, nu numai râuri-râuri de jucători olteni curg gratis spre Capitală, ci şi greşeli specifice de limbă ale sud-vestului nostru. Auzirăţi? „Decât” atât vrusei să vă spui.
• „Azi se împlinesc 35 de ani de la cutremurul de 7,2 pe Richter, care a devastat sudul ţării şi în care au murit peste 1500 de peroane.” (România TV, 4 martie 2012)
Textul a rulat zeci de minute pe ecran. Deci nu numai 1500 de oameni au murit atunci, ci şi-au dat viaţa şi 1500 de „peroane”, despre care nu ni e spune în ce gări erau localizate.
• „Micky Ward se va repede asupra lui.” (Sport.ro, 4 martie 2012)
Această formă a verbului „a se repezi” nu primeşte drept de joc de zbor, decât dacă ni se dovedeşte că există şi formula „se va încet”.
• „Cele 32 de imobile unde se efectuează perchiziţii.” (Antena 3, 1 martie 2012)
Dar de o percheziţie la „Preşidenţie” ce ziceţi? Ar fi o ştire, nu? S-ar găsi şi altceva, în afară de sticle goale, suntem siguri.
• „Totul s-a întâmplat în timpul anchetei.” (România TV, 1 martie 2012)
Să înţelegem că procedura presupune şi folosirea „pulanului”?
• „CNA a sancţionat Antena 3 pentru libertatea de exprimare... Mihai Gâdea a folosit un limbaj injurios la adresa lui Lucian Duţă, l-a făcut dobitoc...” (România TV, 1 martie 2012)
E posibil să fie aşa: în atâtea ocazii, CNA a pedeapsit pentru libertate de exprimare, invocând tot felul de motive, dar nu credeam că însăşi concurenţa Antenei 3 să considere, tocmai acum, exemple de libertate cuvinte ca: „Dumneavoastră sunteţi un nesimţit,... domnule Duţă!... Dacă nu înţelegeţi asta, sunteţi un dobitoc!”. Apreciem, totuşi, la Mihai Gâdea, spiritul de gentleman: chiar şi când îl face „dobitoc” sau „nesimţit” pe şeful Casei Naţionale de Asigurări în Sănătate , foloseşte apelativul „domnule”.
• „Fetiţa avea la cap traumatism cranio-cerebral.” (România TV, 2 martie 2012)
Minţi sfredelitoare cum suntem, deducem că traumatismul toracic e la torace, traumatismul membrelor inferioare e la picioare, cel abdominal la abdomen şi cel facial la faţă.
• „Bărbatul era cunoscut având şi în trecut antecedente de sinucidere.” (România TV, 2 martie 2012)
Două chestiuni pentru care ne batem capul, după ce ne-am bătut gura, râzând de vorbele reporteriţei Andrada Numaiştimcum: 1) dacă erau profeţi, cei din jur ne puteau avertiza în privinţa „antecedentelor din viitor” ale criminalului sinucigaş din „Cazul Lacul Tarniţa”; 2) din momemt ce vorbim de mai multe încercări, e clar că sinuciderea nu a reuşit decât la ultima, deci gesturile anterioare ar fi trebuit retrogradate la statutul de „tentativă de sinucidere”.
• „În căminul cultural din satul Scutelnici – Buzău, zac peste o tonă de alimente.” (Digi 24 TV, 3 martie 2012)
Dacă vi se pare că e un dezacord, ei, să ştiţi că v-aţi înşelat! Vorbitorul a vrut, desigur, să spună că milioane de grame şi sute de pachete zac, ceea ce este, logic vorbind, corect, dar nu şi gramatical.
• „Dacă-n caz că se va întâmpla acest lucru, am primit asigurări.” (Antena 3, 4 martie 2012)
Nu ne supărăm, „pentru că fiindcă deoarece” este normal ca „în direct live pe viu” să facem „erori, greşeli şi gafe” „pleonastice şi tautologice”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu