Emisiunile trece, perlele rămâne (70)

Din puţul fără fund, cu telecomandă

Arafat, intifada românească şi protestanţii furioşi

• „Arafat a fost picătura. Yasser Arafat a fost picătura!” (B1 TV, 14 ianuarie 2012)

Corect e că amândoi Arafaţii sunt palestinieni. Greşit e că fostul mare lider pentru eliberarea Palestinei, Yasser Arafat, ar fi implicat în tulburările de stradă din România anului 2012, din simplul motiv că a murit în 2004. Şi mai corect e să spunem că niciun Arafat nu a cauzat intifada (războiul cu pietre) din ianuarie 2012, ci mizeria şi deznădejedea populaţiei au fost punctul de plecare.

• „Încet-încet, încep să-i îndepărteze pe protestanţii furioşi.” (Antena 3, 14 ianuarie 2012)

Nu numai că scânteia revoltelor a fost dată de înlăturarea palestinianului Raed Arafat din Ministerul Sănătăţii, dar în joc au intrat, după spusele reporterului, şi „protestanţii” supăraţi. Sunt aşteptaţi să se exprime catolicii, creştin-ortodocşii de rit vechi şi nou, budhiştii, mozaicii, mormonii, scientologii şi alte categorii socio-profesional-confesionale, dar şi ateii.

• „Opoziţia a tot încercat să-l suspende pe preşedintele Traian Băsescu, i-a aruncat pisica, să vadă.”

(The Money Channel, 12 ianuarie 2012)

Ce oameni răi! I-au izgonit pisica omului! Unde? În stradă? La ghenă? Sau poate de la Ministerul Turismului? Noi ştiam că domnul Băsescu are câine, dar poate s-a răzgândit şi în problema asta. Expresia corectă este „a arăta cuiva pisica”, nu „a arunca pisica”.

• „Raed Arafat, subsecretar la Ministerul Sănătăţii.” (Alessandra Stoicescu, Antena 3, 13 ianuarie 2012)

Subsecretar simplu? Nici măcar de stat? După conflictul televizat cu preşedintele Băsescu, doctorul Arafat, părintele SMURD, înainte de a fi obligat să demisioneze din funcţia de subsecretar de stat, conform spuselor Sandrei Stoicescu, se pare că a fost retrogradat temporar pe umilitoarea poziţie de ajutor de secretară la minister. De gafă s-au prins şi dl Băsescu, şi dl Boc, când oraşele ţării au fost cuprinse de revolte aprige, şi l-au rugat repede pe domnul Arafat să revină la poziţia iniţială. Ceea ce s-a întâmplat, fără ca revoltele să se oprească, nici măcar în oraşul lui Oprescu.

• „Tactică pe care eu unul nu era corectă.” (Niels Schnecker, Antena 3, 16 ianuarie 2012)

Dincolo de tactică, „vă rog să subliniez” că nici strategia „pe care” trebuia adoptată „nouă însuţi” zicem că era „decât” sub semnul indoielii.

• „Domnule Robert Negoiţă, din punctul dumneavoastră de vedere, este un dosar politic, este o prigoană firească?” (Irina Petraru, Antena 3, 12 ianuarie 2012)

Sigur că totul e posibil în România şi nimic aberant nu ne mai miră, dar, măcar de formă, să nu trecem cu vederea ideea de „prigoană firească” în mediul nostru politic.

• „Bă şi vine Hot News!.” (Mircea Badea, Antena 3, 16 ianuarie 2012)

Exact! Unele informaţii ale agenţiilor de presă miros foarte urât.

• „Şi instrumentistul Doru Stănculescu a fost dus la poliţie.” (B1TV, 14 ianuarie 2012)

Alo, alo, copii şi fraţi, staţi puţin şi n-aberaţi! Cantautorul, pionier al folkului românesc, e cunoscut de toată lumea (cu excepţia celor fără cultură generală) mai mult ca solist vocal, compozitor, om de atitudine, şi abia apoi ca instrumentist (activitate ajutătoare a celorlalte).

• „Printre cei amendaţi era şi solistul de muzică folk Cristian Stănculescu.” (Realitatea TV, 14 ianuarie 2012)

Chiar el! Dacă B1TV i-a greşit specialitatea marelui cantautor, Realitatea TV a ştiut că e solist, dar nu i-a ştiut numele. Din lac în puţ, sau de la B1, la Realitatea fiecăruia. Pentru cei interesaţi, pe Doru Stănculescu îl mai cheamă cumva, dar Emil, nicidecum Cristian, şi i se spune Prezidente. Cristian şi Doru-Emil să trăiască şi mielul să i-l pregătească!

• „Mulţi dintre ei erau suporteri ai galeriilor echipelor de fotbal.” (Realitatea FM, 15 ianuarie 2012)

De ziua naşterii lui Eminescu, aflăm că protestatarii violenţi nu erau ultraşii, ci ajutoarele lor. Dacă ar fi ieşit în stradă galeriile, şi nu doar „suporterii galeriilor”, ar fi fost prăpăd pentru jandarmi, guvern şi preşedinte. Aşa, deznodământul se amână.

• „Problemele se pot rezolva urgent, ca la urgenţe.” (Tudor Ciuhodaru, TVR1, 12 ianuarie 2012)

Grăbit să facă declaraţii cât mai multe, în cele două zile de mandat de consilier onorific la Ministerul Sănătăţii, deputatul-medic ieşean a spus un mare adevăr, care în România nu se vede mereu în realitate: urgenţele se rezolvă urgent. În afară de situaţiile în care se rezolvă lent sau deloc.

• „Ăsta e singurul drept care ne-a mai cuvenit.” (Protestatar, Antena 3, 13 ianuarie 2012)

Disperarea mutilează exprimarea!

• „Pe cel pe care l-aţi văzut are 20 de ani.” (Lavinia Petrea, Pro TV, 17 ianuarie 2012)

Este informaţia „pe care” era necesară!

• „Ceauşescu ne-a împuşcat, ăştia ne-a înfometat!” (Protestatar, 15 ianuarie 2012)

Şi, după cum se vede, ăştia „a luat” şi dreptul la învăţătură al celor mulţi.

• „Parlamentul revine iarăşi în atenţie.” (Paula Rusu, Realitatea TV, 16 ianuarie 2012)

„Din nou încă o dată, frica şi teama” îi fac pe „liderii conducători să cedeze dând înapoi” şi să încerce „să redea din nou parlamentului legislativ” rolul subminat. „Dar însă numai doar” până când „protestele revendicative se calmează potolindu-se în linişte, după care apoi porcăriile de cocină încep iar”.

• „Comisie din care va face parte reprezentanţi ai ministerului.” (Realitatea TV, 16 ianuarie 2012)

Normal! „Toţi vrea” să facă parte din echipa celor adunaţi la ros ciolanul.

• „Mihai Axinte face şi o pledoarie împotriva sistemului privat de sănătate.” (Antena 3, 17 ianuarie 2012)

Este o contradicţie potrivită pentru vremea în care puterea „albeşte cu negreală” situaţia!

• „Violenţa stradală este inacceptabilă şi de netolerat!” (Emil Boc, Antena 1, 16 ianuarie 2012)

Ferm, bărbat şi profesor universitar cum îl ştim, premierul a ieşit în public după câteva zile de tăcere, în care s-o fi consultat cu preşedintele cu ce pleonasm să rupă gura târgului. Şi a reuşit. Bine că ştim: şi inacceptabil, „dar însă” şi de netolerat!

Vorbe de bază fundamentală

• „Am plătit cu viaţa când mi s-a tăiat părul!” (Naomi – Florin Moldovan, Kanal D, 11 ianuarie 2012)

Cunoscutul transsexual demonstrează că învierea nu e o poveste. Pentru un mort – pardon, pentru o moartă - vorbeşte destul de vivace.

• „Baza fundamentală a cadoului.” (Cătălin Ştefănescu, promo la „Garantat 100%”, TVR1, 12 ianuarie 2012)

Garantat 100% că e un pleonasm de la „temelia bazei fundamentului de jos”! Dacă, în direct, mai scapă asemenea aşchii (deşi nu e bine nici acolo), să pui aşa ceva într-un material de promovare a unei emisiuni exclusiviste e o performanţă de ignoranţă, de neştiinţă sau de bătaie de joc.

• „La corp, nu am ce să-i reproşez. Numai la faţă arată mai bine ca în realitate.” (Simona Traşcă, „Cireaşa de pe tort”, Prima TV, 13 ianuarie 2012)

Când o femeie vorbeşte despre altă femeie, trebuie să apară şi perlele. Simona, vrând să facă un compliment, a dat cu ideea-n baltă şi cu vorbele-n fasole, spunând - ce mai încoace şi-ncolo! – că, la corp şi la TV, diva în discuţie mai arată cum mai arată, dar, în realitate, e cam jalnică.

• „Unul colorat şi unul verde.” (Andreea Tonciu, „Cireaşa de pe tort”, Prima TV, 13 ianuarie 2012)

Ori e diva daltonistă, ori nu ştie că verdele e culoare (nu vă grăbiţi să vă miraţi că am spus daltonist despre cel ce nu vede verdele! Aşa e, iar, dacă nu credeţi, uitaţi-vă şi dvs. în dicţionar!). Mai simplu era pe vremea televiziunii alb-negru.

• „Eşti sugătoare? Îţi place să sugi? E careva sugătoare pe-aici?” (Andreea Tonciu, „Cireaşa de pe tort”, Prima TV, 13 ianuarie 2012)

Adresându-se unei alte figuri emblematice a culturii române (Simona Sensual), apoi celorlalte două fete din emisiune (Sânziana Buruiană şi Simona Traşcă), diva Tonciu şi-a trădat obsesia pentru profesiunea sa de credinţă. Cât nas (mă rog, cât cap) să ai să nu îţi dai seama de evidenţă şi să mai întrebi aşa ceva, într-un careu de fete cucuiete?

• „Îmi dai puţină căpşunică?” (Andreea Tonciu, „Cireaşa de pe tort”, Prima TV, 13 ianuarie 2012)

Cine n-a văzut emisiunea poate crede că fata a cerut un pahar din cunoscuta băutură poporană, vinişorul acela de pe la ţară, neagreat de UE. Cine a văzut emisiunea ştie că fata s-a referit la o căpşună mică. Bine că avem alternativă.

• „Gheorghe Comăneci, tatăl Nadiei, va fi înmormântat la Oneşti, oraşul din care el face parte şi unde era iubit... avea un butic cu murături.” (Antena 3, 12 ianuarie 2012)

Acest fragment este un amestec de limbaj strâmb, pretins elevat prin clasa a treia, şi de istorisire înduioşătoare de clasa a patra (detaliul cu murăturile). Lipsesc precizări de genul „vecinii şi copacii de pe străduţele din a Nadiei copilărie se scutură de alean şi tristeţe” şi tema pentru acasă: relataţi cu propriile voastre cuvinte cu ce se ocupa tatăl marii gimnaste şi din ce oraş făcea el parte. Premiul 1: un post de reporter la un canal central de ştiri.

• „De-a lungurile timpului.” (Realitatea FM, 12 ianuarie 2012)

Nu ştim ce se întâmplă „de-a grosurilor” vremurilor, pentru că „de-a laturile” situaţiei ne vom ocupa data viitoare.

• „Ideea cu îngheţata a fost foarte bună. E foarte cald afară şi, nu ştiu cum, îngheţata, aşa, ne-a răcorit.” (Sânziana Buruiană, Prima TV, 13 ianuarie 2012)

Întâi şi-ntâi, emisiunea, filmată astă-vară, a fost difuzată în plină iarnă, când îngheţata şi căldura nu prea mai sunt de actualitate. În al doilea rând, Sânzi, care vrea să candideze la Primăria Capitalei, dacă doreşte să aibă ceva şanse, trebuie să înceteze să se mire că îngheţata – ce chestie! – răcoreşte consumatoarele cuprinse de călduri, deşi nu s-a descoperit încă prin ce mecanism. Poate pentru că e rece?

• „Aceste minuni nu face decât să se întărim mai mult în credinţă.” (Pro TV, 16 ianuarie 2012)

Miracolul că, după incendiul de la biserica Sf. Pantelimon, nu a fost distrus nimic important, ar trebui să se extindă şi asupra vorbirii limbii române în mass-media. Şi poate se întâmplă minunea să se facă bine acordul, atât între subiect şi predicat, cât şi între verb şi pronume. Aia minune!

• „Tibor Selymes a fost implicat într-un grav accident pe DN1. Patru oameni au ajuns la urgenţe.” (Antena 1, 15 ianuarie 2012)

Să înţelegem că fiecare rănit a ajuns la alt spital sau că răniţii, după accident, au constatat că au urgent ceva de făcut?

• „Numai fraţii mei îmi dă putere, / Mă scapă de gânduri grele, / Mă scapă de tot ce e mai rău, / Cum să nu iubesc fratele meu.” (Mihăiţă Piticu, Taraf TV, 13 ianuarie 2012)

Mare lucru şi frăţia! Dacă tot a început cu dezacordurile, Piticu putea să o facă până la capăt, să ne spună cum fraţii „îl scap” de tot ce e nasol. Cum să nu „adorăm pe manele”, chiar dacă „ne place decât unii manelişti”?

Andrei Păunescu