Nimic a fost,
Nimic va fi,
Nimic în tot
Nimicul gri.
Cei de pe scenă nu-s artişti,
Nimic nu s-a jucat, cu jind,
Iar spectatorii pleacă trişti,
Pe nimeni n-au văzut murind.
Mai sunteţi teferi? Ce păcat!
Vă bucuraţi de viaţă? Vai!
Dar teatrul ăsta s-a stricat,
Să mergem, doamnă, ce mai stai?
Pistolul a rămas în ham?
Poliţia nu e pe drum?
Nu e scenariul cum credeam,
Ne plictisim, plecăm acum.
Dar unde-i crima din poveşti?
De ce măcelul s-a oprit?
Cruzime dragă, unde eşti?
Aduc benzină şi chibrit
Să terminăm cu teatrul prost,
Cu filmul fără sânge-n brici,
Că arta nu mai e ce-a fost,
S-o-ntindem grabnic de aici!
