Am fost, pe 9 şi 10 mai 2009, adică sâmbăta şi duminica trecută, la Vaslui. Ne-au invitat ziarista Mihaela Manu şi cântăreţul Ion Chiriac. Dincolo de senzaţia ciudată pe care am trăit-o, revenind a nu ştiu câta oară în acest oraş şi găsind acum străzile şi trotuarele mai mult pustii decât populate, am descoperit că, deşi localitatea se află în implozie socială şi economică, vasluienii sunt mulţi şi calzi, când e să îi adune o manifestare de spirit pe care şi-o doresc.Propriu-zis, a fost vorba despre câteva întâlniri, toate desfăşurate pe 10 mai (za care, în oraşul moldovean, nu a fost a regelui, ci a domniei muzicii, poeziei şi cuvântului de duh):
1) Interviul oferit Mihaelei Manu, de Adrian Păunescu, pentru o televiziune locală, pe tema "Chemarea Basarabiei", temă care s-a rămurit, însă, în nenumărate alte subiecte. Un pretext bun este cel care naşte alte idei şi teme.
2) Conferinţa de presă a poetului, care, desfăşurată la sala de întruniri a hotelului Racova (una dintre proprietăţile prosperului om de fotbal şi de afaceri, Adrian Porumboiu), a adunat mult mai mulţi jurnalişti decât îmi închipuiam că sunt în oraş şi că vor veni, într-o duminică la prânz, să stea de vorbă cu A.P. După conferinţă, scriitorul Val Andreescu a obţinut de la A.P. un interviu în exclusivitate, filmat pentru un post media local.
3) Spectacolul de două ore al Cenaclului "Flacăra", la care sala s-a umplut până la refuz, cu oameni stând şi pe jos, ca să asculte muzică, poezie şi să participe la dialog. Semnul de început sub care s-a desfăcurat Cenaclul a fost evocarea regretatului folkist şi membru vechi al Cenaclului, Valeriu Penişoară, de la a cărui moarte s-au împlinit 5 ani. A fost pe scenă şi a vorbit, plângând, Cecilia Penişoară, văduva celui care a scris cântecele "Cuvântul lui Roată către Divan", "Poporul român - opere complete", "Copii de ţărani", "Cântec pentru Oltenia", "Inutile şedinţe", "Fosta iubire" şi alte piese (majoritatea pe versurile prietenului său mai mare, A.P.). Dealtfel, aceste lucrări au fost cântate de Ion Chiriac (fratele cel mare din grupul Fraţii Chiriac, lansat tot la Cenaclu, în anii '70, când copilul din Ghermăneşti n-avea nici 15 ani, iar azi bate în 47!). Au fost şi debuturi, au fost şi alte cuvinte spuse de la microfon de oameni care au fost invitaţi pe scenă. Eu am luat imagini şi am cântat câteva cântece de-ale mele sau din repertoriul naţional. Încerc să revin cu amănunte.
