Emisiunile trece, perlele rămâne (13)

Din puţul fără fund, cu telecomandă

• „Podul inaugurat de curând peste Prut se va numi GHEORGHE Vieru... (rumoare în jur, şoapte) ăăă, Grigore Vieru, hi, hi!” (Roberta Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, Antena 3, 27 aprilie 2010)

Aşteptăm cu viu inters alocuţiunile doamnei, tobă de carte, cu ocazia zilelor de 1 Decembrie, dedicate regelui Fernando dela Bucureşti şi oamenilor politici Juliano (Iusuf) Maniu şi Giancarlo Brătianu, şi de 24 ianuarie, dedicate lui Alfonso Johnny Cuza şi Mike Kogălniceanu.

• „Mora continuă să îl atace pe Povetkin. Ciocan după ciocan, spre corpul acestuia” (Eurosport, 27 aprilie 2010)

Că bine ziserăţi! Nici că stătea mai bine ligamentul care aminteşte de sexul masculin, decât într-o frază plină de ciocane.

• „Pensionarii s-au gândit să facă un miting spontan în faţa Senatului.” (Antena 3, 28 aprilie 2010)

Şi noi ne tot gândim de vreo 20 de ani să facem o grevă spontană pentru apărarea limbii române.

• „Viaţa hemofilicului poate fi ţinută în frâu printr-o viaţă pe muchie de cuţit.” (Antena 3, 16 aprilie 2010)

Noi credeam că e tocmai invers: hemofilicii să se ferească de orice e ascuţit, mai ales de cuţite sau de alte obiecte cu muchii. Se pare că specialiştii TV recomandă pe dos hemofilicului: să se ţină cât mai aproape de orice i-ar putea produce sângerare.

• „Campioana a egalat la Vaslui în ultimele minute: 1-1 pentru Unirea Urziceni!” (Radio România Actualităţi, 16 aprilie 2010)

Prea subtil pentru noi. Nici măcar n-a fost cu trimitere la o terţă contracandidată, pentru care egalul dela Vaslui ar fi un avantaj. Revenim după încheierea campionatului.

• „Cristi Brancu: „Ce o să pregătiţi în Mamaia pentru vara asta?

Radu Mazăre: Două cuvinte am de zis: ni-mic!” („Agentul VIP”, Antena 2, martie 2010)

Bine că „nimic” nu are decât două silabe, pentru că, dacă avea mai multe, ca de exemplu „dicotiledonate”, Primăraşul cel Viteaz dela Constanţa ar fi avut de rezolvat 7 dintr-o lovitură!

• „Foarte prost a jucat Stelea, care nu cred că e vinovat la cele 4 goluri.” (despre meciul Elveţia-România 4-1 dela C.M. din 1994, la „Replay”, TVR 2, 29 martie 2010)

Pe de o parte, Stelea e declarat nevinovat cu patru goluri luate, pe de altă parte, cică a jucat foarte prost? Ce să înţelegem? Că România este echipa tuturor posibilităţilor, dela portari la comentatori.

• „Dacă laşi un robinet să curgă cu picătura, în 24 de ore se pierd 9 metri cubi de apă!” (Cristian Irimie, ministru secretar de stat la Sănătate, „Al cincilea element”, Radio Bucureşti, 13 aprilie 2010)

Sceptici din fire, am făcut testul în propria bucătărie şi am ajuns la următoarele rezultate: într-un minut de picurat intens (mai puţin nu ne-a lăsat robinetul), s-au strâns în pahar 50 mililitri de apă, ceea ce înseamnă că în 24 de ore s-ar fi irosit 72 de litri. Importanţi şi ei, desigur, dar nu cât 9000 de litri (nouă tone!). Ceea ce înseamnă că ministrul nostru adjunct confundă picătura cu jetul. Şi nu e singurul. Uitaţi-vă în jur la rezultatele guvernării.

• „Două minute de prelungire se arată dela mare.” (Steaua-Timişoara 3-3, Digi Sport TV, 25 aprilie 2010)

Întrucât meciul s-a desfăşurat la Bucureşti, arbitrul de centru trebuie să fi avut văzul de vultur, ca să poată observa panoul ridicat hăt-departe, pe litoral.

• „Niciunul dintre cei doi jucători, Bădoi şi Dayro Moreno, nu mai sunt în Ghencea.” (Steaua-Timişoara 3-3, Digi Sport TV, 25 aprilie 2010)

Ştiţi de ce? Pentru că amândoi e absenţi. Pentru că amândoi e vânduţi la alte echipe.

• „Taborda a dat până acum suficientă încredere şi siguranţă echipei.” (Steaua-Timişoara 3-3, Digi Sport TV, 25 aprilie 2010)

Dacă dădea numai încredere, nu era de ajuns. Nici dacă doar dădea siguranţă nu mergea treaba. Cu amândouă, însă, Timişoara a făcut un egal onorabil la Steaua, care le cam scoate pe amândouă din lupta pentru titlu.

• „Îl vedem pe Magera reluând oarecum cu ceafa.” (Steaua-Timişoara 3-3, Digi Sport TV, 25 aprilie 2010)

Ce presupune „oarecum cu ceafa”? Zona dintre ceafă şi gleznă sau spaţiul dintre cerebel şi zona inghinală, atât de sensibilă?

Emisiunile trece, perlele rămâne (12)

Din puţul fără fund, cu telecomandă

• „O apărare excelent organizată. Felicit cuplul de 4 fundaşi ai Craiovei.” (Ilie Dumitrescu, Fanatik Show, Digi Sport, 27 martie 2010)

Noi felicităm întregul sextet de 11 jucători, plus cvartetul de 6 rezerve care au făcut onoare perechii de 3 antrenori.

• „A fost o coincidenţă absolut întâmplătoare.” (Traian Băsescu, „Naşul”, B1TV, 12 aprilie 2010)

Când e vorba de Taifunul Băs, orice coincidenţă care îi serveşte e absolut întâmplătoare. În rest, coincidenţele sunt temeinic prestabilite.

• „Domnule Măgureanu, dumneavoastră însuşi aţi putea fi lustrabil... Domnule Păunescu, aţi fost însuşi victima sistemului comunist.” (Liviu Mihaiu, „Între bine şi rău”, TVR1, 15 martie 2010)

Domnule Mihaiu, domnule Liviu, domnule jurnalist, domnule teleast, domnule caţavenc-farfurid, dumneavoastră înşivă aţi fi lustrabil din orice instituţie media, pentru aceste dezacorduri grosolane, care, repetate cu consecvenţă, arată că, între bine şi rău, aţi ales răul: nu aţi prea deschis cartea de gramatică.

• „Diferenţa e că Dragomir inventează, iar eu nu spun lucruri chiar adevărate. Asta-i tăria mea de caracter.” (Gigi Becali, GSP, 12 aprilie 2010)

Când bătălia dintre un presupus inventator şi un mincinos autodenunţat (pentru controlul Ligii Profesioniste de Fotbal) este atât de strânsă, tăria de caracter poate fi arma secretă. Rămâne să se decidă locul de desfăşurare a finalei: Pipera sau Bălceşti. Credem că LPF va alege un teren neutru: la Corleone.

• „Pe 27 ianuarie, Teatrul Balşoi din Moscova, cel mai celebru ansamblu de balet clasic din lume, vine la Sala Palatului din Bucuresti cu un inegalabil spectacol pe muzica lui Piotr Ilici Ceaikovski: Spărgătorul de buci.” (promo radiofonic, 25 ianuarie 2008)

Bine că ni s-a spus la timp, că, altfel, am fi venit şi cu copii în sală.

• „Părerea mea e că în următoarele 2-3 etape, măcar 2-3 echipe se va rupe de pluton.” (Cristi Munteanu, portar Dinamo, GSP, 5 aprilie 2010)

Părerea noastră e împărţită: ori se va rupe, ori nu se va rupe. Numai dacă vor fi mai mult de 3 echipe în lupta pentru titlu, ele se vor rupe. Dar aşa e soarta unor peformeri din fotbal: să li se rupă de gramatică.

• „Cred că filmul care mi-a marcat cel mai mult sufletul este Zbor deasupra unui cuib de muci.” (sondaj radiofonic stradal, radio cultural, februarie 2010)

• „În momentul de faţă transversăm un moment bun.” (Ioan Ovidiu Sabău, Digi Sport Plus, 29 martie 2010)

Momentul bun a durat până a venit Vasluiul pe Bega şi timişorenii au început să transverseze un moment prost. Să fie dela prea multele şuturi în transversală?

• „Dacă aveţi vreun răspuns, mai ales la întrebarea legată de dascăli şi de profesori...” (Mihai Gâdea, Antena 3, 22 martie 2010)

Aşteptăm răspunsuri şi la chestiuni legate de învăţători şi cadre didactice, gazon şi iarbă, decedaţi şi morţi, soartă şi destin. Vă rugăm urale şi ovaţii!

• „Trebuie să avem grijă pentru a identifica calitatea... Valoarea trebuie să acopere preţul.” (Monica Tatoiu, „Şase, vine presa!”, B1TV, 19 martie 2010)

Dela doamna profesoară Monica care vorbeşte în pilde, noi, înainte de a identifica calitatea, am identificat o unică candoare a vocii. Şase, vine cacofonia!

• „Nu vorbim de toţi suporterii Stelei. Vorbim decât de cei dela Peluza Sud.” (GSP, 2 aprilie 2010)

Vorbiţi decât despre vinovaţi! Nu nedreptăţiţi suporterii puri din Nord, Est şi Vest. Şi nici limba română!

• „Bineînţeles că probabil în acea seară s-au întâmplat multe lucruri minunate.” („Codul lui Oreste” despre Cina cea de taină, B1TV, 2 aprilie 2010)

Aşa e cu marile taine: poate că sunt certe, poate că nu.

• „Şi-a adus aportul şi Bernie Ecclestone” (Formula 1, TVR1, 3 aprilie 2010)

Noi, proşti, credeam că deja au fost eradicate ciuma, lepra şi acest pleonasm care e prezent în toate manualele de gimnaziu!

• Radu Tudor: (Totul s-a întâmplat) „pentru ca cineva să câştige alegerile prezidenţiale.

Dana Grecu: Cine?

Radu Tudor: Evident, cine a câştigat alegerile.” (Antena 3, 18 martie 2010)

Problema jurnalistei prea mirate şi prea agresive este că, vorbind tare, ajunge să nu mai înţeleagă nici micile subtilităţi ale colegului din platou şi nici măcar despre ce este vorba în propria emisiune. Îi comunicăm Danei Grecu, pe această cale, într-o frumoasă zi de primăvară a anului 2010, că alegerile prezidenţiale din decembrie 2009 au fost câştigate de Traian Băsescu.

• „...Dar mama lui are încredere în Nurofen pentru copii cu aromă de portocale.” (reclamă, TVR2, 26 martie 2010)

Noi preferăm medicamentele pentru copii cu aromă de lămâie, pastilele pentru bătrâni cu orice aromă şi poşetele din piele de damă, nu pe cele pentru femei din plastic.

• „De nu ştiu când, nu mă prinde să mă duc la emisiunea aceea. Pregătirea individuală şi cei 7 ani de-acasă nu-mi dă voie să mă duc la emisiunea aia şi nici n-o să mă prindă niciodată.” (Adrian Enache, TVR2, 26 martie 2010)

Bine faci, Adriene! Nu te da prins! Pregătirea şi educaţia este amândouă baza temeliei fundamentului conduitei atitudinii artistului încărunţit pe scândura scenei şi a platourilor cu sau fără bucate.

• „Mă-ntorc iarăşi la ceea ce oamenii aşteaptă dela noi.” (Emil Boc, Antena 3, 15 martie 2010)

Nu era mai bine să reveniţi din nou încă o dată mai repede la problemele esenţiale, domnule premier al atâtor guverne băsesciene?

• „Mihai Morar: Dacă Băsescu te-ar propune prim-ministru, la cine te-ai duce, la Gâdea sau la Gabi Vrânceanu Firea?

Dan Capatos: La Gâdea, pentru că sigur ar fi acolo şi Badea.” („Răi da’ buni”, Antena 2, 16 martie 2010)

Replica sinceră a lui Capatos concurează la titlurile de „Jignirea anului” şi „Afront în trust”, fiind adresată colegilor de grup media, Gabi Firea dela „Ştirea zilei” şi Mihai Gâdea, şef al Antenei 2 şi realizator al „Sintezei zilei”, în a cărui emisiune Capatos s-ar duce să-şi facă nişte campanie electorală numai pentru că l-ar găsi acolo pe Mircea Badea. Sincere felicitări!

• „Dacă ieşeam eu preşedinte (...) n-am fi avut momente de slugărnicie dincolo de limita normalului.” (Mircea Geoană, dând de pământ cu atitudinea premierului Boc faţă de preşedintele Băsescu, Antena 3, 16 martie 2010)

Dacă. Aşa, însă, trebuie să ne mulţumim cu slugărnicia normală de pe la noi.

• „Domnule Antonescu, vi s-a simţit lipsa la palatul Cotroceni azi. S-au făcut şi nişte mici glumiţe pe tema asta.” (Gabriela Vrânceanu Firea, „Ştirea zilei”, Antena 3, 16 martie 2010)

La cât de periculos este Uraganul Băs, putem spune că preşedintele a făcut nişte glumiţe uriaşe, chiar grosolane, chiar neconstituţionale, inclusiv când i-a sugerat lui Victor Ponta: „Luaţi-l pe Năstase, că sunteţi procuror!”

• „Marius Pieleanu: Unde era Poliţia TF Megidia?

Anca Medrea: Poliţia TF era în zonă.

M. Pieleanu: Păi, dacă era în zonă, cum a fost atacată casieria gării?

A. Medrea: Probabil că nu era în zonă.” (News Magazine, Antena 3,7 aprilie 2010)

Exemplu de exactitate jurnalistică: Poliţia Transporturi Feroviare era şi nu era în zonă în acelaşi timp.

Emisiunile trece, perlele rămâne (9)

Din puţul fără fund, cu telecomandă (9)

• „Într-o secundă de neatenţie, medicul omoară un pacient. Eu, într-o secundă de neatenţie, omor 100 sau 200.” (Adrian Iovan, Realitatea TV, 4 martie 2010)

Remarcabilul pilot şi ochitor a uitat să pomenească, însă, ce s-a întâmplat într-o secundă de atenţie a domniei sale, în care s-a concentrat bine: nu a omorât 100 sau 200 de pasageri cinstiţi, ci un singur pasager nepoftit la el în casă, pe pungaşul Bogdan Iancu, lăsând-o pe sora răposatului, Mihaela Bălănel, de zeci de ori în ghearele investigatorilor Dan Diaconescu şi Luis Lazarus să convingă poporul că nu e atât de grav să intri noaptea, pe furiş, la cineva în locuinţă. Asta e diferenţa dintre atenţie şi neatenţie: la fel ca deosebirea dintre puşcă şi avion.

• „Mi se pare că mâine e 8 martie.” (Mihai Gâdea, „Sinteza zilei”, Antena 3, 7 martie 2010)

Curajoasă luare de poziţie în seara de 7 martie! Alţii, mai prudenţi, mai laşi chiar - ce să ne mai ascundem după cuvinte! - ar fi cercetat temeinic, ca să nu rişte un pronostic absurd într-o afirmaţie pripită. Abia apoi ar fi îndrăznit o asemenea declaraţie. Dar temerarul Mihai Gâdea a riscat şi viaţa l-a confirmat: a doua zi chiar a fost 8 martie. Totuşi, lăsând gluma la o parte, unde era îndoiala?

• „Trebuie implementată şi reglementată implementarea programelor de implementare.” (Attila Cseke, „Al cincilea element”, Radio Bucureşti, 23 februarie 2010)

Nici când e vorba de limbaj de lemn şi de bătut apa în piuă, românii nu sunt mai tari ca ungurii? Ministrul udemerist al Sănătăţii a bătut toate recordurile de lemnoşenie ale limbii române, spunând acelaşi lucru de trei ori, cu aceleaşi cuvinte, fără să tuşească, fără să ezite nicio secundă.

• „Câştigaţi premii în locaţii pentru un şezut de vis.” (concurs, City FM, 1 martie 2010)

Pe vremuri, se dădeau premii în vacanţe unde puteai să-ţi bronzezi fundul. Acum se dau premii în vacanţe unde îţi faci rost de un fund de vis!

• „Io mi-ar place să văd un fotbal frumos.” (Gigi Neţoiu, Sport.ro, 16 februarie 2010)

Cui nu i-ar place, domnule Neţoiu? Şi lui io i-ar place, dar io nici nu bag bani în fotbal, nici nu câştig din el, deşi mi-ar place. Încă o gafă dacă mai făceaţi, aveaţi un hat-trick, într-o singură o propoziţie. Dar şi aşa, a fost prea mult, moderatorul a simţit că îi repungă, aşa că regia a băgat publicitate.

• „Voi avea o întâlnire cu partidele politice parlamentare. Nu în ultimul rând, voi vizita şi Kabulul, Universitatea Bogdan Petriceheicu Haşdeu, universitate de stat, precum şi sediul noului consulat de la Kabul.” (Traian Băsescu, la plecarea spre Republica Moldova, Realitatea TV, 27 ianuarie 2010)

Ştim că fraţii noştri de peste Prut o duc greu, dar suntem siguri că nu chiar atât de rău ca afganii, încât preşedintele României să confunde Cahulul cu Kabulul. Mai ales că vizita era un semn de recunoştinţă pentru basarabenii care abia îl votaseră în decembrie 2009 în turul doi cu 90%! Nu avem încă date despre scorul înregistrat la Kabul, dar bănuim că spiritul taliban comun ar fi putut să-i aducă dlui Băsescu cel puţin 100%.

• „Raportul Corpului de control... Haideţi, vă rog! Pe scurt, însă la obiect!” (Sorin Oprescu, Antena 3, 18 februarie 2010, la startul plombării străzilor din Bucureşti)

Noi ne gândiserăm că ar fi fost mai bine să ni se prezinte exhaustiv, dar fără amănunte, să nu se trăncănească în plus pentru că ni se iroseşte degeaba timpul, deşi ar fi fost mai util să se spună totul laconic şi detaliat.

• „Oamenii aşteaptă dela politicieni lucrurile pe care le aşteaptă.” (Emil Boc, la reînvestire, Antena 3, 23 decembrie 2009)

Adânc! Nu cumva oamenii aşteaptă lucrurile pe care nu le aşteaptă? Întrucât, dela politicieni se aşteaptă numai rele, politicienii ar face bine să fie paradoxali. În frunte cu premierul Boc.

• „Automobilele cu motoare hibrid folosesc şi benzina şi cur-netul electric.” (City FM, 2 martie 2010)

Dacă era în ziar, dădeam vina pe tehnoredactor. Dar a fost la radio, aşa că nu iertăm. Vrem doar clarificări: Cur-netul este o nouă modalitate de conectare la net fără fir, direct din automobil, sau doar o formă ecologică de biogaz care generează electroni direct la sursă, după care nici nu mai trebuie să tragem apa?

• „Oamenii ăştia se împacă şi se dezpacă de câteva ori pe săptămână.” (despre Ciprian Marica şi Ilinca Vandici, despre Gina Pistol şi Nicola, Antena 1, 1 martie 2010)

Deducem că verbul de bază ar fi „a păca”. Are vreo legătură cu „a păcătui”? Ca să ştim cum, când şi cu cine ne păcăm.

• „Ascunde-mi, mamă, umbra cu lopata, / Când ţi se umple perna de lumini, / Visează-ncet, să nu se scoale tata...” (Maria Gheorghiu, cântec, OTV, 1 martie 2010)

Riscante alăturări de cuvinte, care trebuie dublate de o rostire foarte limpede. Prima dată, am tresărit, crezând că am auzit: „Visează-ncet / Să nu i se scoale lui tata”. Urechea ne indusese, însă, în „oroare”.

• „Efect fabulos de gene false” (Reclamă, Realitatea TV, 4 martie 2010)

A ajuns falsul să fie dat ca exemplu împotriva naturalului! Să folosim, atunci, acidul sulfuric în loc de şampon? De ce nu? Există peruci şi scalpuri de silicon cu efect la fel de fabulos.

• „Craiova va avea o defensivă pe care va fi foarte greu de trecut.” (Pandurii Tg. Jiu – „U” Craiova 0-0, DigiSport TV, 8 martie 2010)

Nici chiar aşa, cu atenţia exagerată pentru prepoziţia „pe”, suprimată de atâtea ori la acuzativul care o cere cu lacrimi în ochi! Căderea din lac în puţ e o nouă specialitate în mass-media de azi! Sau poate comentatorii au vrut să spună că viitorii adversari, dacă se vor sui cu picioarele pe bieţii fundaşi olteni, vor avea parte de un mers plin de dificultăţi.

• „Nu ştiu dacă în fotbalul mondial mai există o situaţie în care, în aceeaşi familie, să fie trei portari din generaţii diferite, ca în familia Lung.” (Pandurii-Craiova 0-0, DigiSport TV, 8 martie 2010)

Se pare că hainul crainic sportiv vrea neapărat să despartă fraţii între ei şi să-i plaseze pe Tibi şi pe Silviu Lung jr. în generaţii diferite, deşi între ei e o diferenţă de numai câţiva ani. Tatăl, Silviu Lung senior, nu are nimic de spus că este declarat eminamente bunic al propriului fiu mai mic sau frate cu fiul mai mare?

• „Nu e nevoie să baţi lumea ca să mănânci ceva bun.” (Euforia TV, 19 februarie 2010)

Nici dacă e vorba de bătaie la fund sau la cap, nici dacă e vorba de străbătut lumea, afirmaţia nu e corectă, pentru că există mereu motive să baţi ceva sau pe cineva pentru o mâncare bună. Realizatorul nu a auzit că au fost măcelărite populaţii şi au fost călcate în picioare ţări, pentru un câmp de grâne şi pentru o cireadă de vite? Nu subestimaţi foamea, îmbuibaţilor!

• „Urziceni-Liverpool 1-3, după 0-1 în tur. Un rezultat mai mult decât onorabil. Dar raportul cornerelor a fost de 7-0 pentru noi şi am avut şi mai multe şuturi la poartă!” (Pro TV, 25 februarie 2010)

1. Ce scor ar fi trebui să fie ca să considerăm înfrângerea doar onorabilă? 1-5? Dar un scor mai puţin decât onorabil dela cât ar trebui să plece, dela 1-7 în sus? Dar cât ar fi trebuit să fie ca scorul să fie declarat catastrofal? 1-9? 1-12?

2. Dacă aţi uitat, dragi comentatori, vă reamintim: fotbalul se joacă pe goluri, nu pe cornere şi pe şuturi. Dacă era pe ratări şi pe cornere, aveam deja Europa League în vitrină, acasă la Dumitru Bucşaru, între serviciul de ceai, cupa de campion naţional din 2009 şi factura de câteva mii de euro pentru o pătură dela CFR.

• Dan Bittman, după ce ascultă în platou piesa lui Tavi Colen, în care se spune „Spune-odată, eşti încurcată / Cu un nene cu brăţări şi ceafă lată? / Ce fată rea / Nu credeam că eşti aşa, / Ce fată rea, / Faci mişto de viaţa mea!?”, îl întreabă pe fostul „Talisman”: „Unde-i fata aceea rea?”

Tavi Colen: „Acasă, cu fii-miu!” („Dănuţ SRL”, februarie 2010, TVR 1)

Tot respectul pentru curajoasa confesiune, Tavi Colen! Alţii nu ar îndrăzni nici să-şi amintească, nici să recunoască, darmite să-şi asume aşa ceva cu atâta seninătate.

• „Cei doi asociaţi au fost ameninţaţi cu viaţa.” (Realitatea TV, 18 ianuarie 2010)

Bine că nu au fost ameninţaţi cu moartea. La o aşa ameninţare, ne băgăm şi noi oricând.

• „Atacatorul, un bărbat de 25-30 de ani, purta cagulă din material textil negru, deschisă la ochi.” (Realitatea TV, 18 ianuarie 2010)

Da? Chiar aşa? Ce tare! Punem pariu că, dacă nu ar fi avut pe cap o cagulă cu deschizătură la ochi, hoţul ar fi dat cu nasul în tocul uşii şi s-ar fi neutralizat singur. Şi încă o întrebare: se mai fac cagule din fier, din zale sau din lemn, pentru că despre cele textile ştiam şi noi.

• „Andrei Alexandru, candidat la funcţia de preşedinte al PSD, este suspectat a fi omul lui Văcărescu.” (B1TV, 28 ianuarie 2010)

Şi noi, care atâţia ani am crezut că Andrei Alexandru a fost omul lui Văcăroiu! Tânăra reporteriţă (era prea mică pe vremea guvernului Văcăroiu, desigur) păstrează suspansul şi nu ne lămureşte de care Văcărescu e vorba: Ienăchiţă, Alecu, Nicolae sau Iancu. Măcar dacă spunea: „S-o las, mi-e frică / Că vine altul şi mi-o ridică” sau ”Urmaşilor mei Văcăreşti...”, ne dădea un indiciu. Aşa, însă... Îi sărim noi în ajutor: „Când o biată păsărică / Atât inima îşi strică, / Încât doreşte să moară / Pentru a sa soţioară...”, precizând că autorul, 100%, nu este nici nea Nicu Văcărescu, nici Ienăchiţă Văcăroiu şi nici măcar Andrei Alexandru, care, între timp, nici nu şi-a mai depus candidatura.

• „S-a luat de copilul meu, care are decât două luni. Copilul meu are decât două luni!... Totul până la copil! (...) Dacă este o femeie puternică, să vină să se bată cu mine. În instanţă, în teste de inteligenţă, în proiecte de viitor. În ce vreţi dumneavoastră, doamnă Udrea, dar vă rog să nu încurajaţi pe nimeni să se ia de copilul meu care are decât două luni şi nu poate să se apere” (Olguţa Vasilescu, „Zona de impact”, Realitatea TV, 5 martie 2010)

Prima dată, am crezut că nu am auzit „nu”-ul („n-are decât două luni”). După a doua oară, am înţeles că eroarea este în formă continuată, temeinică, agravantă. Emisiunea nefiind prea lungă, dar aproape în zona de impact (fizic), doamna karatistă-senator Olguţa a putut repeta pozna decât de câte ori a încăput în minutele rămase.

• „Tolea, crezi că ai fi un tată mai bun pentru Saşa decât Magda?” (Cătălin Măruţă, „Happy Hour”, Pro TV, 10 martie 2010)

Dacă ne-ar fi întrebat pe noi, am fi spus că Magda Ciumac ar fi cu siguranţă un tată mai bun decât Tolea, însă nu am fi riscat să-l supărăm pe Tolea şi i-am fi spus că un bărbat luptător ca el e ce vrea, e inclusiv cea mai bună mamă din lume, doar să nu ne bage în tomberon, ca pe Dan Diaconescu.

• „Ninge în tot Bucureştiul. Minus 5 grade temperatură în termometre, minus 7 grade temperatură resimţită. Ninge şi în alte oraşe, care sunt supuse supliciului. Ceaţă uşoară, cu vizibilitate aproape de zero.” (Mihai Cioceanu, „City Drive”, City FM, 19 ianuarie 2010)

Hai să zicem că forma greşită „Bucureştiul” (în loc de „Bucureştii”) e atât de răspândită, încât ar părea o gafă să o foloseşti pe cea bună. Dar, dacă ninsoarea e un „supliciu”, atunci ce mai putem spune despre ce au păţit Gheorghe Doja, Horea şi Cloşca? Un deliciu? Un artificiu? Cât priveşte „ceaţa uşoară”, care duce doar la vizibilitate „aproape de zero”, deducem că o „ceaţă densă, groasă”, cu vizibilitate zero sau minus, l-ar fi făcut pe vorbitor să-şi bage microfonul în gură, pixul în ochi şi căştile în fund. Că aşa e pe ceaţă, de când nu se mai citeşte în manuale „Corul copiilor ucişi” (din „Surâsul Hiroshimei” de Eugen Jebeleanu): „Ce ceaţă deasă, vai, ce ceaţă deasă, / Nu mai cunoaştem drumul către casă, /.../ Ce ceaţă deasă, vai ce ceaţă mare, / Unde-i cărarea, doamnă-nvăţătoare?”

• „Bill Clinton a fost operat de urgenţă pe cord. Hillary, secretar de stat al S.U.A., era la Casa Albă, dar a plecat la New York, ca să fie aproape de Bill” (Antena 3, 12 februarie 2010)

Noi, culţi, ştim că Hillary e femeie şi că, înainte de a fi „secretar de stat”, este „soţie de bărbat” pentru Bill. Aşa că ştiriştii nu ne-au putut păcăli că înaltul demnitar american s-ar fi dus la New York ca să fie „aproape debil”, ci, îndeplinindu-şi atribuţiile de nevastă, „aproape de Bill”. ProbaBill că, după ce a fost dată în vileag, acum mulţi ani, pata de pe rochiţa Monicăi Lewinsky, Hillary s-a gândit chiar să se interneze pentru orice eventualitate în acelaşi salon cu soţul, ca să nu apară pete şi pe halatele asistentelor.

• „Vreau să transmit turiştilor şi schiorilor îndeosebit câteva sfaturi” („Neaţa cu Răzvan şi Dani” la Azuga, Antena 1, 12 februarie 2010)

Noi am fi zis că şi schiorii sunt turişti, dar poate că nu avem pregătirea necesară în turism şi tresărim când aflăm că turiştii şi schiorii sunt categorii distincte, legate copulativ, mai ales iarna. Ne-a umplut de respect, însă, formula „îndeosebit”, care ţine cont de spaţiul de emisie restrâns şi pune laolaltă patru cuvinte: „în mod deosebit” şi „îndeosebi”, ca un şampon „4 în 1”, în care avem şi balsam, şi parfum, şi vopsea.

• „Maftei, cel mai scump transfer din istoria lui Unirea!” (Liverpool-Unirea Urziceni 1-0, Pro TV, 18 februarie 2010)

Norocul Mafteiului e că lui Unirea i-a trebuit prezenţa lui vedeta de altădată a Rapidului şi ialomiţenii au dat banii lui patronul jucătorului şi lui jucătorul înşine.

• „Poziţe renumerată cu mii de lei pe lună.” („Săptămâna financiară”, Antena 1, 18 februarie 2010)

Nu a fost o prostioară spusă în direct, din graba buzei, ci una lăsată într-un montaj, care a trecut şi printr-un filtru editorial. Poate că de serviciu la Antenă a fost Caragiale, care i-ar fi lăsat să facă şi un plebicist, dar, pentru că nu şi-a luat banii dela mogul, nu şi-a risipit nestematele fără să fie remunerat corespunzător.

• „Noii vicepreşedinţi ai PSD: pe locul 1 – Ecaterina Andronescu, pe 2 – Ion Toma la egalitate cu Vanghelie, locul 3 – Gheorghe Nechita, 4 – Ion Chelaru, 5 – Marian Vanghelie, 6 – Titus Corlăţean, 7 – Rodica Nassar, 8 – Constantin Niţă, 9 – Ion Prioteasa, 10 – Robert Negoiţă, 11 – Ion Câlea, 12 – Marian Oprişan, 13 – Ion Chelaru, 14 – Valeriu Zgonea, 15 – Adrian Severin.” (Congresul PSD, Antena 3, 21 februarie 2010)

Mare bătălie pentru cele 15 locuri, ocupate, finalmente, de numai 14 oameni, conform harababurii din clasamentul transmis la repezeală! Păi, ce zice Dan Nica, când vede că, deşi a ocupat în realitate locul 2, numele i s-a pierdut la citirea pe post, în schimb Ion Toma a fost îmbrâncit pe locul 2 în loc de 4, Vanghelie a fost pus şi pe 2 şi pe 5, iar Chelaru a reuşit performaţa să ocupe simultan şi locul 4 şi 13? Cumulul de funcţii şi de locuri trebuie să înceteze!

• „Ne păstrăm consecvenţa!” (Cristian Rizea, Antena 3, 7 martie 2010)

Aşa şi trebuie în politică, mai ales dacă eşti tânăr social-democrat! Decât să îţi pierzi inconsecvenţa rămânând fără instabilitate, mai bine păstrezi în continuare statornicia, constanţa şi stabilitatea.

• „Gazul atacă periculos... Presiunea Gazului a crescut... După ce Gazul a preluat controlul, se anunţă o repriză secundă încinsă... Vârful Gazului ţâşneşte pe contraatac... Atac letal al Gazului... Gazul a pus stăpânire pe mijlocul terenului... Oltenii nu au putut face faţă Gazului... Gazul i-a sufocat pe olteni în propria jumătate încă din start... Oltenii n-au găsit antidotul împotriva Gazului Metan din Mediaş... Gazul bate în retragere ca să intre la pauză în avantaj...” (extrase din relatările radio-televizate dela meciurile echipei Gaz Metan Mediaş, în sezoanele 2008-2009-2010)

Fotbaliştii din Mediaş n-au nicio vină că joacă pentru o echipă cu un nume plin de atâtea conotaţii, dacă nu letale, măcar pestilenţiale sau toxice. Îi înţelegem şi pe comentatori: când joacă Gazul, trebuie să facă slalom printre stereotipuri şi tot nu reuşesc să evite bara. Pentru că, oricum ai da-o, Gazul atacă, intră, iese, presează, acoperă, pune stăpânire, bate în retragere, ţâşneşte, sufocă şi, finalmente e letal. Ultima victimă importantă: Universitatea Craiova din Turnu Severin. Fericiţi cei ce pot striga „Haide Gazul!” E primul pas înainte de a scăpa de crampe.

• „Incendiu la Londra... O jumătate din acoperiş a fost distrusă în totalitate.” (Antena 3, 11 martie 2010)

Probabil că jumătăţile celelalte au fost distruse pe sfert.

• „Realul revine din nou în atac.” (Real Madrid – Lyon 1-1, TVR1, 10 martie 2010)

Aşa e când ataci susţinut. Tocmai pentru că fiindcă a tot revenit din nou încă o dată iarăşi pentru a nu ştiu câta oară în ofensiva atacului, echipa spaniolă şi iberică a uitat să se mai retragă şi pe lângă propria poartă. Văzându-l mai mult singur şi solitar pe Casillas, francezii l-au consolat cu un gol în finalul deznodământului şi au revenit şi ei încă o dată din nou iarăşi în sferturile Ligii Campionilor, lăsându-i pe madrileni cam aproximativ cu buza umflată.

• „Noul regulament spune că primii zece clasaţi plec în cursă... plec în cursă, cu pneurile deja uzate.” (Formula 1, TVR, 14 martie 2010)

Foarte bine că plec în cursă cei zece, dar ar fi bine ca toţi să şi ajung sănătoşi la finiş.

• „A fost un adevărat cancan pe tema unei teoretice întâlniri între Vanghelie şi Geoană.” (Paula Rusu, Ediţie specială, Antena 3, 12 martie 2010)

Nu ştim cât de teoretică sau de practică ar putea fi întâlnirea dintre cei doi politicieni, dar întâlnirea prezentatoarea Antenei 3 cu invitatul, Adrian Păunescu, a făcut-o pe aceasta să nu mai aibă cuvântul potrivit („presupuse”) la îndemână.

• „Ăsta e fotbalul: întotdeauna niciodată nu ştii ce se-ntâmplă.” (Gigi Neţoiu, Digi Sport, 14 martie 2010)

Cele două cuvinte, care nu stau deloc bine împreună, se potrivesc (re)sentimentelor pe care suporterii Craiovei le nutresc faţă de sprâncenatul dinamovist, după ce, la plecarea din Bănie, a luat cu el, de pomană, mai mult de o echipă, pe care a dus-o în Ştefan cel Mare. De-aia nu se-aude imnul Ligii Campionilor la Cristi Borcea în difuzoare: fiindcă echipa câinilor e bântuită de atâtea abuzuri istorice.

• „Rămâneţi cu Antena 3, urmează Ediţia de Prânz, cu Sabina Iosug şi Andrei Bădin.”

Copii, fiţi mai atenţi cu articularea consoanelor, că iese pervers! Nu ajungea că, mai demult, ni s-a spus să nu ratăm emisiunea Andrei Mădularu? Mai trebuie şi confesiuni cu detalii?

Emisiunile trece, perlele rămâne

Din puţul fără fund, cu telecomandă (8)

• „Să revenim, dracu’, într-o normă normală de dialog!” (Andrei Bădin, Antena 3, 7 decembrie 2009)

Bine spus! Nu se mai poate aşa! Vorbiţi, naibii, frumos!

• „Presa, publicul, ei crede că e normal să câştigăm mâine.” (Dan Petrescu, TVR 1, 3 noiembrie 2009)

Toţi a crezut, iar Unirea Urziceni au câştigat!

• „Era cam în jur de 35-37% răspunsul.” (Dan Pavel, Antena 3, 15 noiembrie 2009)

Întrebaţi dacă au fost tentaţi cu mită electorală, aşa ar fi răspuns circa aproximativ vreo mulţi cetăţeni, iar analistul a fost prompt pe fază, să comenteze rezultatele sondajului.

• „În noaptea din ajunul de dinaintea alegerilor parţiale din Slatina.” (Sergiu Andon, Antena , 29 octombrie 2009)

Molipsit de Dan Pavel, căruia i-a urmat la cuvânt, juristul parlamentar a adus contribuţii importante pentru un cod civil de pleonasme, în pregătire)

• „Până am intrat în relaţie cu această domnişoară, Crina Matei, eu nu am ştiut de presa mondenă, de lumea mondenă.” (Marius Mihalache, Conferinţa de presă, Antena 2, 15 decembrie 2009)

Nici de pleonasmul tautologiei suntem siguri că nu a auzit virtuozul ţambalului.

• „Doamna Aurora Antonescu a avut un copil care a decedat, a născut apoi un copil, copilul dlui Crin Antonescu, pe care-l creşte acum.” (Mihai Gâdea, Antena 3, 14 noiembrie 2009)

Situaţia prezentată de dl Gâdea e încurcată pentru că rezultă următoarele: 1) primul copil nu era al lui Crin Antonescu; 2) pe al doilea copil, Aurora Antonescu, decedată, îl creşte după moarte.

• „În vecinătăţile proxime.” (Bogdan Niculescu Duvăz, Realitatea TV, 24 noiembrie 2009)

Felicitări pentru acest clişeu banal stereotip!

• „Aseară, domnul Crin Antonescu era uşor frustrat, n-am înţeles de ce.” (Dana Grecu, Antena 3, 24 noiembrie 2009).

Dezvăluim noi cauza misterioasă: pentru că domnul Crin tocmai pierduse alegerile. Măcar la o uşoară frustrare, remarcată dealtfel de Dana Grecu, dar neînţeleasă în complexitatea ei, are dreptul un candidat la preşedinţie, după un insucces important.

• „Fasolea şi cârnaţii va deveni o mâncare tradiţională.” (Vasile Marcu, Antena 3, 1 Decembrie 2009)

Întâi şi-ntâi că alimentele amintite va deveni tradiţionale doar dacă va fi servite împreună, omogenizate în acelaşi blid, ca să se justifice singularul. Apoi, noi credeam că deja au devenit.

• „Bărbatul şi-a scos şi certificat dela Oficiul de Stat pentru Investiţii şi Mărci pentru cocardele tricolore.” (Antena 3, 1 Decembrie 2009).

Fiind vorba de o posibilă afacere de succes, OSIM o fi deschis şi un birou de Investiţii, pe lângă mai vechiul departament de Invenţii.

• „Românii să aibă luciditatea să votează pe cine trebuie.” (un alegător lucid, Realitatea TV, 29 octombrie 2009)

• „Traian Băsescu a câştigat. Mă bucur că ăsta este deznodământul final.” (Gheorghe Flutur, Antena 3, 7 decembrie 2009).

Diferenţă de nuanţă între deznodăminte: la fel s-a bucurat şi Mircea Geoană, în urma deznodământului iniţial de după exit-polluri. Dar proverbul despre „cine râde la urmă hăhăie mai bine” s-a confirmat încă o dată.

• „În România este prea multă democraţie... birocraţie, hă, hă!” (Traian Băsescu la Cluj, citat de Gândul, 15 noiembrie 2009)

S-a şi văzut, încă din 2005, că preşedintele a acţionat în consecinţă, încercând să reteze rapid din capetele balaurului care îl deranja.

• „Savanţi români recunoscuţi în lumea mondială medicală.” (Antena 3, 15 decembrie 2009)

Păcat că nu sunt recunoscuţi şi pe luna selenară.

• „N-au simţit nici durere, nici spaimă decât abia la spital.” (Realitatea TV, 15 noiembrie 2009, documentar despre Florin Iordache şi alţi mineri, răniţi grav la Petrila în 15 noiembrie 2008)

Autorul comentariului trebuie scos, eliminat şi expulzat afară din limba română!

• „La referendum, mita este cu totul alta... miza este cu totul alta.” (Ediţie Specială, Antena 3, 15 noiembrie 2009).

E firesc ca mita să fie dozată în funcţie de importanţa mizei.

• „Pentru mine, orice femeie este mai importantă decât dumneavoastră, domnule Antonescu!” (Traian Băsescu, în confruntare electorală cu Crin Antonescu, Cluj, 13 noiembrie 2009)

Precizarea e inutilă, întrucât nimeni nu se îndoia de opţiunea heterosexuală a preşedintelui în exerciţiu. Elena Udrea, Maria Băsescu şi bibliotecarele din porturile lumii puteau confirma.

• „Ultima săptămână de campanie electorală! Ochii mari! Vor fi multe adevăruri spuse.” (Mihai Gâdea, Antena 3, 15 noiembrie 2009)

Ori deschidem urechile mari pentru adevărurile spuse, ori căscăm ochii mari pentru adevărurile arătate. Altfel, sfatul lui Mihai Gâdea nu se poate urma decât dacă publicul deprinde rapid citirea pe buze.

• „Vă aştept la Stele sub pu...lupă, cu Ilinca Vandici, la Antena 2!” (Antena 2, 15 noiembrie 2009)

La care invitatele din platou, Silvia Dumitrescu şi Lucia Bubulac Crişan, au zâmbit şăgalnic. Desigur, pentru că or fi dezlegat şi dânsele, vreodată, anagrame.

• „Nu s-a ieşit din logica campaniei electorale.” (Bogdan Chirieac, Realitatea TV, 12 ianuarie 2010)

O fi politica o hazna, dar un profesionist al exprimării nu face o cacofonie fără un avertisment prealabil, domnule Chirieac!

• „Tragica dramă a celor din Togo.” (oficial al Cupei Africii, tradus la Eurosport 2, 12 ianuarie 2010). Dacă nu era tragica dramă, participarea togolezilor la Cupa Africii ar fi putut fi o sărbătoare festivă, o bucurie fericită sau chiar o glumă cu caracter hazliu.

• „Maria Cornescu a preferat să se izoleze şi de către cei mai buni prieteni.” (Antena 1, Acces direct, 29 octombrie 2009)

Pierderea pe scară largă a prepoziţiei „pe” înainte de acuzativul „care” e supărătoare. Dar şi excesul de zel pe sens contrar face ravagii. Sunt erori pe care se întâmplă frecvent!

• „Hai, să v-aud pe toţi! Şi voi, din fund, cam’on, toate mânuţele-n picioare! E ochei! Ce dacă plouă! Puneţi-vă fesele pe cap!” (concert în campania electorală, octombrie 2009)

• „Un reportaj de Andra Mădularu... Mămularu.” (Antena 3, 2009)

• „A fost un gest foarte urât al acelui public care a fluierat-o pe Madonna când s-a îmbrăcat în ţigancă... Asta dovedeşte că poporul român e antisemit.” (Adriana Bahmuţeanu, Realitatea TV, 3 ianuarie 2010)

De unde rezultă că, dacă te integrezi într-o şatră oarecare, poţi purta liber steaua lui David, iar dacă îţi plac motanii albi, nu cei negri, eşti pasibil de sancţiuni pentru rasism. Onorabila doamnă Bahmu nu ne-a spus, însă, ce dovedeşte prostia pe care a spus-o în direct despre antisemitismul îndreptat împotriva ţiganilor.

Gigi Becali - maxime originale sau apocrife

• Am promis că pe trădătorul ăsta de Dan Voiculescu o să-l distrug până când o să-l nenorocesc.
• Am vorbit cu văru-meu Giovanni şi cu Victor să facem un partid care să fim mai tari ca fraţii Kennedy. Am fi condus România. Dar n-au vrut, fraierii.

• Nici nu stiţi ce sensibilitate am eu în suflet, dar nu ştiu să mă exprim. Dacă aş şti, aş vorbi mai frumos decât Liiceanu şi Pleşu.

• Ştiţi cât de mult scuip eu televizorul la mine acasă? Cum văd un nenorocit care vorbeşte de binele public, cum îi trag un scuipat!

• Mă sperie atracţia acestui partid care o are la populaţie! Partidul Noua Generaţie are o orientare de centru: când la stânga, când la dreapta, de la caz la caz. Partidul Noua Generaţie va fi Biserica politicii româneşti, iar eu voi fi Sfântul Petru.

• Eu sunt preşedintele preşedinţilor preşedinţilor.
• Tăriceanu, VIP? Vă spun eu ce VIP e: Very Important Papagal. Auzi la el, ce tupeu obraznic!
• Eu am ajuns aici pe labele mele de urs şi pe sabia mea. Eu, cu viaţa mea, în fiecare dimineaţă, de când mă dau jos din pat, fac istorie.

• M-am lăsat de fumat fiindcă, dacă fumam, însemna că ţigara era mai puternică decât mine, şi-atunci cum mai puteam eu să conduc ţara?

• La botezul copilului lui Dică, am băut şampanie şi după aia am spart paharul fiindcă aşa sunt eu: sunt un om care am sentimente, care trăiesc.

• Steaua va purta zimbrul lui RAFO pe piept pentru un milion de euro. Asta înseamnă că Steaua nu-şi murdăreşte tricourile decât pentru suma care merită.

• Dacă marcam un gol la început, pe urmă puteam să jucăm şi la 0-0.
• N-are cum să mă bată Copos pe mine în postul Paştelui. El e UTC-ist, eu sunt creştin. Păi credeţi că Dumnezeu nu vede?

• Meritul pentru titlul câştigat de Steaua e 50% al lui Olăroiu şi 50% al lui Protasov, dar cel mai mare merit e al meu.

• M-am certat şi cu Mitică Dragomir, dar fără jigniri. El m-a făcut oligofren, eu l-am făcut zdreanţă, dar nu ne-am insultat. În schimb, Marian Iancu e obraznic şi umblă cu tot felul de jargoane, care nu e bine să le dai la presă.

Emisiunile trece, perlele rămâne

Din puţul fără fund, dar cu telecomandă (7)

• “Un panaceu universal nu există.” (Corneliu Vadim Tudor, Sinteza zilei, Antena 3, 22 octombrie 2009)

Aşa e, nu există un panaceu universal, decât în interiorul unei tautologii, deja devenite clasice.

• “Invitat este candidatul la preşidinţia României, Corneliu Vadim Tudor” (Mihai Gâdea, Sinteza zilei, Antena 3, 22 octombrie 2009)

Dacă avem preşidinţie şi nu preşedinţie, înseamnă că avem un viitor preşidinte, aflat la Sentiza zilei, în direct la Antina 3.

• “Câţi români îşi permite să se căsătorească în străinătate?” (Corneliu Vadim Tudor, Sinteza zilei, Antena 3, 22 octombrie 2009)

Probabil că doar Crin Antonescu îşi permite, adică proaspătul însurăţel la care s-a referit preşedintele PRM, situaţie care explică, dar nu justifică lupta veche, dreaptă şi fără de istov dintre plural şi singular. Luptă care s-ar putea încheia cu o căsătorie civilă la Bruxelles şi una religioasă în Italia. Şi un divorţ la Antena 3.

• “În situaţia mea, eu îi ascult pe toată lumea.” (Corneliu Vadim Tudor, Sinteza zilei, Antena 3, 22 octombrie 2009)

Este cea mai corectă şi justiţiară poziţie, indiferent de număr, gen şi caz.

• “Petele dificile, precum cele de iarbă şi noroi.” (reclamă, TVR1, 22 octombrie 2009)

- M-a strigat cineva?, s-a auzit un gaz din colonul descendent.

- Eu, pata dificilă!, a răspuns un glas ciocolatiu, de sub ciorapul cu chilot.

• “Probabil sigur sunt exagerări.” (Sorin Oprescu, Ştirea zilei, Antena 3, 22 octombrie 2009)

Noi, care ne îndoim de tot ce mişcă, am prefera poate fără îndoială să mai cercetăm studiind. Că aşa ne e Firea.

• “Anastasia Lazariuc: Năstica îmi spuneau…

Dan Diaconescu: Dela Anastasia, nu?” (Dan Diaconescu Direct, OTV, 23 octombrie 2009)

Nu! Năstica vine, prin încumetrire, dela Ţiriac (prieten cu Ilie Năstase), nu dela Mihai Constantinescu, prieten cu câinii vagabonzi, cu baloanele colorate, cu lumea minunată şi cu păpuşa de pe hârtie.

• “Anastasia Lazariuc: Am fost în Nepal. Am văzut Himalaya. Am prins o zi superbă!

Octavian Ursulescu: Ai prins vreme bună, nu?” (Dan Diaconescu Direct, OTV, 23 octombrie 2009)

Nu fiţi atât de sigur, d-le Ursulescu! Depinde de gust. Dacă Anastasiei i se pare superbă o zi cu grindină, cu vijelie şi cu alunecări de teren? Şi dacă e deprimantă ziua cu soare şi boare până la moderat?

• “Reporter Pro TV: Ai plănuit, ai ţinut morţiş s-o cunoşti pe Mihaela Runceanu, sau a fost o simplă întâmplare?

Daniel Cosmin Ştefănescu (criminal): O pură întâmplare!... Îi aduceam videocasete cu filme de groază, horror, nu XXX… Avea o garsonieră confort unu… o căsuţă primitoare… Din punctul meu de vedere, era mult prea multă mobilă… în casă nu trebuie să simţi că te strânge mobila… Nu era senzaţia aia de sufocare, dar era, pentru gustul meu, mult prea multă mobilă.” (Happy Hour, Pro TV, 31 septembrie 2009, Daniel Cosmin Ştefănescu)

Ucigaşul, pudic de felul lui, nu i-a dus victimei cel mai tare film de groază, care ar putea fi montat abia acum, în 2009, din aceste declaraţii dela Happy Hour, despre senzaţia de sufocare, de strânsoare. Stupefiantă şi întrebarea reporteriţei, dacă D.C.Ş. a ţinut “morţiş” s-o cunoască pe Mihaela Runceanu, înainte de a o ucide, în 1989, prin ştrangulare!

• “Pleşan are şansa să readucă din nou pe Steaua în avantaj.” (Pro TV, Gloria Bistriţa – Steaua 5-4, 28 octombrie 2009)

Unde e Pleşanul de odinioară şi de demult, când olteanul juvete marca punctând goluri între buturile porţii? Unde-i fosta Stea de altădată, ce învingea când câştiga? Pleşan este iarăşi din nou titular în primul 11, în garnitura de start, care tocmai a fost scoasă şi eliminată la penaltiuri dela 11 m chiar încă din optimi de către Bistriţa, semn că faraonii profesionişti (Pădureanu şi Halagian) sunt mai tari ca războinicii luminii, candidaţi la Cotroceni (Gigi şi Becali).

• „Omu’ e normal.” (Mircea Diaconu, Realitatea TV, 26 octombrie 2009). Dacă e vorba despre normalitatea lui Crin Antonescu, suntem de acord. Dacă e vorba despre normalitatea unei perversiuni, nu discutăm în public.

• „Alergarea cu tauri dela Pamplona vine din nevoia de a demonstra că specia umană e capabilă de supravieţuire fizică, bazică.” (Mircea Badea, În gura presei, Antena 3, 26 octombrie 2009). Mai bine bazic decât acid, pentru că un PH scăzut dă arsuri stomacale şi duce, finalmente, la ulcer. Deşi, în apă de săpun, viaţa rezistă mai greu decât în apă de oţet. Aşa că sentinţa rămâne în pronunţare.

• „Trică a fost eliminat pentru că a vrut să-i smulgă sau să-i dea peste braţ arbitrului.” (Radio România, Craiova-Vaslui 1-2, 24 octombrie 2009) Am văzut faza respectivă şi putem jura că impetuosul ginere al lui Ilie Balaci nu a vrut chiar să-i smulgă braţul arbitrului, ci doar să dea o palmă peste cartonaş. Cartonaşul, fiind roşu, nervozitatea taurului craiovean se explică. Dacă era galben, nu găseam nicio scuză.

• „Toată lumea a declarat că-l lasă pe Lucian Croitoru să-şi facă cabinetul singur.” (Monica Macovei, Fabrica, Realitatea TV, 24 octombrie 2009. Singur, bineînţeles! În acel loc, şi premierul desemnat/resemnat se duce singur, nu doar regele. Apoi trage apa. Şi totul se prelinge în canal, cu speranţe şi cabinet cu tot. Poftă bună, doamnă ministru!

• „Ion Iliescu a făcut din România o ţară tăcută, în care înfloreşte Vântu, Voiculescu, Patriciu!” (Traian Băsescu, Realitatea TV, 24 octombrie 2009)

1. Întrucât Voiculescu şi Patriciu sunt părţi egale de propoziţie cu Vântu, iar nu apoziţii, afirmaţia conţine un simplu dezacord între subiect şi predicat. Care s-ar scuza, numai dacă ar fi fost făcut într-o cameră de bordel, prin vreun port asiatic, nu la televizor, în plină campanie electorală.

2. Îngrijorător pentru Traian Băsescu este că domnia sa a făcut din România o ţară în care a înflorit, nu demult, trandafirul porocaliu al PDL, care acum se ofileşte, şi înfloresc, în schimb, Crinul liberal şi trandafirii lui Geoană. Care tot ai lui Iliescu se pare că sunt.

• „Biciul lui Boc întrupează zicala românească: să faci din căcat bici!” (Mircea Dinescu, Realitatea TV, 26 octombrie 2009). Urât spus, dar n-ar fi rău, dacă măcar ar fi aşa. Se pare, însă, că Emil Boc a făcut invers, din economia românească şi nu numai. A făcut invers şi din propria imagine şi din şansele Taifunului Băs de a mai sufla 5 ani dela Cotroceni.

• „Biciul lu’ domnu’ Boc nu mai impresionează niciun câine mort.” (Bogdan Chirieac, Realitatea TV, 26 octombrie 2009) Că de câinii vii nici nu poate fi vorba, decât, poate, în programul candidatului Corneliu Vadim Tudor!

• „Iliescu, un om sub care au înflorit marii moguli, marii magnaţi.” (Traian Băsescu, TVR, 29 octombrie 2009)

Iarăşi teza celor înfloriţi sub Ion Iliescu? Unde e imaginaţia fermecătorului Băs de odinioară? Probabil că aici e vorba de invidia că, sub mandatul său, Traian Băsescu a cultivat doar mici moguli şi mici magnaţi.

• „Cu siguranţă am să mă abţin să mă controlez.” (Dorinel Munteanu, Pro TV, 30 octombrie 2009)

• „Sunt conştient că acest gest sau tic nu-mi stă bine. Dar m-a deranjat acest comunicat sau acest decret. O să încerc să mă corectez.” (Dorinel Munteanu, Liga lu’ Mitică, Sport.ro, 31 octombrie 2009)

Fiind vorba despre propunerea lui Dumitru Dragomir de sancţionare a antrenorilor şi jucătorilor care scuipă, poziţia liderului selecţiilor din naţionala României, actual antrenor oţelar gălăţean, este cât se poate de clară, în toată confuzia ei: azi spune că o să se abţină să se controleze, mâine – că o să se corecteze. Pe de o parte, scuipătorul recunoaşte că nu-i stă bine şi vrea să se corecteze, pe de altă parte, e deranjat de decretul Ligii. Dar, întrucât Dorinel Munteanu este născut în 1968, în primele serii de decreţei (copiii veniţi pe lume după decretul ceauşist de interzicere a avorturilor), prezenţa termenului decret nu este atât de nepotrivită pe cât pare, cel puţin în gura-aspersor a fostului mare fotbalist. Măsura lui Mitică Dragomir ar avea un triplu efect: 1) eliminarea unui tic de gentleman, 2) limitarea contaminării cu gripă porcină prin flegmele aruncate la nervi pe gazonul comun şi pe pista tuturor şi 3) scutirea statului de cheltuielile pentru cumpărarea vaccinului minune.

• „Nu sunt prea superior, nu sunt nimic... dacă nu preiau conducerea unui partid puternic.” (Gigi Becali, Tu decizi, TVR1, 29 octombrie 2009)

Adevărul este că, dacă nu eşti cel mai superior sau măcar foarte superior, nu ai nicio şansă în alegeri, nici dacă ai un partid puternic, în curtea palatului. Nici dacă îl aduci pe Meme Stoica înapoi.

• „1. Oameni buni, gândiţi-vă la voi, la familia dumneavoastră!

2. Dacă nu votaţi Busola şi pe Potârcă Constantin Ninel, veţi rămâne tot în stagiul în care aţi fost de 20 de ani.

3. Vreau să schimb lumea, să schimb acea politică care ne-a făcut numai rău.

4. Vreau să fiu mai român ca românii!

5. Votaţi Constantin Ninel Potârcă, un preşedinte rom pe care România îl merită! (Constantin Ninel Potârcă, Radio România Actualităţi, publicitate electorală, 30 octombrie 2009)

Comentarii la obiect, pe puncte: 1. Domnule candidat, nu puteţi începe colocvial (voi), ca să terminaţi politicos (dumneavoastră). 2. La ce stagiu vă referiţi: cel militar, cel profesional sau cel penitenciar? 3. Lumea vor să o schimbe toate câştigătoarele dela Miss Univers, dar, faţă de ele, dvs. aţi uitat să spuneţi că vreţi să salvaţi balenele, iar asta o să vă coste în alegeri. Nu mai era necesară cacofonia: ştiam de mult de politica care ne-a dus de râpă. 4. Aţi reuşit deja să fiţi mai român ca românii, dat fiind că alor dumneavoastră li se spune rromi şi rromani. 5. Cu Traian Băsescu am avut parte de prea mult whisky, aşa că e timpul să trecem pe rom. Domnule Potârcă, v-aţi gândit dacă România vă merită pe dumneavoastră?

• „Exemplul pe care îl dă conducătorii îl iau ceilalţi.” (Gigi Becali, Radio România Actualităţi, publicitate electorală, 30 octombrie 2009)

Nu era mai simplu dacă ne spunea: „Exemplul pe care îl dă conducătorii îl ia ceilalţi”? Ca să fie totul limpede, un dezacord sănătos, de la cap la coadă. Dela un preşedinte se aşteaptă consecvenţă.

• „Eu sunt un cetăţean care trăiesc pentru mine.” (Mircea Badea, În gura presei, 29 octombrie 2009, Antena 3)

De acord ca lucrurile să fie clar departajate: ori sunt un cetăţean altruist, care trăieşte pentru alţii, ori sunt un cetăţean egoist, care trăiesc pentru mine.

• „Banii (pentru pensii şi salarii) dela FMI ar putea să întârzie şi să vină mai târziu.” (Laura Chiriac, Realitatea TV, 30 octombrie 2009)

Dezolare! Înţelesesem că întârzie venind mai devreme. Puteau să-i trimită în devans ulterior. Dar cel mai bine era să ajungă în avans înainte.

• „Din cauza unor motive tehnice, nu s-a putut face legătura la Piatra Neamţ.” (Ştefan Bănică jr., Dansez pentru tine, Pro TV, 30 octombrie 2009)

Din pricina unor considerente gramaticale, mobilul raţiunii acestei expresii formulate s-a bazat pe temelia fundamentului acestei emisiuni live, transmise în direct, care are o proprie soartă a destinului şi descătuşează izvorul ezoteric ascuns al sursei şi originea obârşiei emoţiilor afective. În acest fel, cu o mare audienţă record, Fănică Ştefan Fane Junior cel Tânăr a putut face legătura conexiunii cu pleonasmul tautologic. Numai aşa - vorba specialistul în zbenguieli, Mihai Petre (cel din juriu, cu freză bine împărţită): „Diferenţa de 0.5 puncte poate face diferenţa.” Exact: doar diferenţa face diferenţa!

• „Vă pare rău că aţi ieşit din Cupă?” (reporter GSP, către Dacian Varga, după meciul Urziceni-Braşov 0-1, 31 octombrie 2009)

Şi bietul om, slab, palid, ce să răspundă? Nu ne pare rău! E mişto, e tare, e ca lumea, e cool, e beton, e senzaţional să fii învins?

• „Fiecare familie trebuie să aibă posibilitatea de a avea o casă a lui.” (Constantin Rotaru, Antena 3, 31 octombrie 2009)

Dar soţiile ce vor face? Ne aşteptam dela candidatul socialist la preşedinţie să sublinieze nevoia ca fiecare să aibă având, dar nu ne aşteptam să susţină ca proprietar să fie numai soţul (o casă a lui)? Etica şi echitatea, şi în socialism, şi în capitalism, prevăd dreptul egal al membrilor cuplului asupra mijloacelor dobândite în timpul căsătoriei. Se poate o asemenea discriminare, tovarăşe Rotaru?

• „Vrei să spui ofu’ tău, nu auzi ce spune centralista (dela Electrica)... Ăia nu mai ştie cu cine a vorbit. Trebuie să avem un număr de înregistrare. Te duci la registratură şi-ţi depui reclamaţia... Altfel, cetăţenii poate să nu mai recupereze pagubele...” (Cristian Popescu Piedone, TeoViziunea, 2007, redifuzare la Romantica TV în 29 octombrie 2009)

Fiind în reluare, emisiunea cu Piedone de pe când era la Protecţia Consumatorilor ne-a dat speranţa că, măcar acum, şefu’tare de azi dela Sectorul 4 va face acordul între subiect şi predicat. Dar nu! Şi la redifuzare a fost la fel. Edilii iau în seamă ofu’ tău, cetăţene, doar dacă ai număr la registratură!

• „Se însoară maestrul Zamfir? Diferenţa de vârstă nu e o problemă. Sunt atâtea exemple: Augusta şi Valeriu Lazarov...” (Ioana Popescu, jurnalist, It’s show time, Antena 2, 30 octombrie 2009)

Ba tocmai că e o problemă, exact în cazul Augustei (n. 1972), ales nefericit. Dar poate că jurnalista I.P. nu a auzit că marele om de televiziune, Valeriu Lazarov (n. 1935), a murit, încă din 11 august 2009, fie-i amintirea frumoasă şi emisiunile redifuzate! Oricum, dacă va fi să fie o nuntă, ce mai sunt, azi, 44 de ani, adică diferenţa dintre Gheorghe Zamfir şi Nicoleta Beca? Se putea şi mai mult!

• „1. O să fiu preşedintele românilor şi o să vă apăr toate obligaţiile faţă de stat!

2. O să-i iau de mână şi o să-i pun la muncă pe toţi ţiganii. Dacă nu, să fiu expulzat în cea mai săracă ţară, Congo sau Africa de Sud!

3. La Tg. Jiu, mi s-a dat titlul de Obama al României... Mie nu-mi place să am titluri.

4. Cred cu tărie că voi fi ales preşedinte. Pe ceilalţi candidaţi, lumea îi cunoaşte până în măduva oaselor! Noi trebuie să ne prezentăm programele! (Constantin Ninel Potârcă, Antena 3, 31 octombrie 2009)

Îndrăzneţ program, incendiare promisiuni! Dar câteva nelămuriri nu ne dau linişte: 1. Apărarea drepturilor îi interesează pe cetăţeni, că, de obligaţii, statul se ocupă, oricum. 2. Nu a fost dezvăluită metoda prin care un singur om, fie el şi preşedinte, fie el şi rom, îi poate lua de mână pe toţi ţiganii. Mai ales dacă vrea să-i ducă la muncă. Poate numai cu cătuşe, pe infractori. Referitor la expulzarea în presupuse ţări sărace, prezidenţiabilul Ninel nu a nimerit-o cu Africa de Sud, care e chiar cea mai dezvoltată de pe continentul negru, cu vreo 500 de milarde de dolari PIB, care deţine patru cincimi din manganul pământului, două treimi din platină, jumătate din zăcămintele de aur şi de crom, diamante, uraniu, cărbuni, fier, titan, vanadiu şi antimoniu la discreţie! N-ar fi mai ieftin ca dl. Potârcă, în caz de succes electoral şi de insucces în mandat, să fie ostracizat mai aproape, în sărăcia din Luxemburg sau în mizeria din Monte Carlo? 3. Nimănui nu-i plac titlurile, decât ca să le invoce. 4. Nu s-a precizat ce tărie, de prună sau de pere?

• „Traian Băsescu, de cinci ani, macină viaţa de zi cu zi al oamenilor.” (Sorin Oprescu, Antena 3, 31 octombrie 2009)

De Halloween, acest dezacord, acest malpraxis gramatical nu dă atâţia fiori ca de obicei. Ba chiar primeşte circumstanţe atenuante.

• „Răşina munţilor, o minune OSTEOPOROZA” (supratitlul emisiunii „Lumea de azi, lumea de mâine”, OTV, 31 octombrie 2009)

Cel puţin confuză, dacă nu chiar cinică, formularea, care a stat pe ecran zeci de minute. Nu rezultă care e minunea: răşina sau osteoporoza?

• „Am mai văzut asta în Premiere League. Ei încearcă să întoarcă capul după minge.” (Eurosport 2, Arsenal-Tottenham 3-0, 31 octombrie 2009)

Bine că cacofonia a subliniat că e vorba de minge. Altfel, am fi crezut că fotbaliştii se apucă să întoarcă capul după femei şi pe terenul de joc, iar precizarea imediat următoare a crainicilor ar fi creat confuzii şi chiar emoţii: „Acuzat de viol, pe când era la Fejenoord, când a dormit o noapte la arest... Van Persie şi-a dat drumul...” Nu-i nicio problemă dacă tânărul mascul şi-a dat drumul, dar numai dacă e vorba de joc!

• „Vă întreb nu ca să mă exonerez de vreo vină şi nici ca să pledez împotriva vreunui partid.” (Mădălin Voicu, 3X3, Realitatea TV, 31 octombrie 2009)

Dacă nu e o pledoarie împotrivă, dacă nu e nici măcar o apărare contra, precis suntem în faţa unei contestări apologetice.