Am ajuns la Casa Studenţilor Preoteasa după emisiunea dela Radio Bucureşti FM, adică pe la 12.15 noaptea, când nu mai era 21 septembrie 2010, ci deja 22. Era încă multă lume în sală, mult fum şi o stare de bine. Am prins ultimele piese cu Ovidiu Mihăilescu, apoi recitalul Mariei Gheorghiu şi mi-a venit şi mie rândul, invitat pe scenă de folkistul Eugen Avram, iniţiatorul acestei manifestări în care s-a cântat o seară şi o noapte, numai de dragul sau în amintirea lui Vali Sterian, fără niciun interes financiar sau de alt fel, la fix 58 de ani dela naştere şi la 10 ani şi 5 zile dela moartea lui Vali. Eu am vrut doar să dau un semn că am crescut lângă Cenaclul Flacăra, unde Sterian era printre favoriţii mei (pentru că avea ritm şi aroganţă, care plac puştanilor) şi am cântat Amor cubist, Cosaş în fân şi Doamne, ocroteşte-i pe români! Totul a fost bine, au cântat cu mine, la prima, bassistul Deny Crainiceanu şi bateristul Gabi, plus câţiva prieteni, cu vocile, din primul rând. Singurul incident, pe bază de alcool, l-a creat Prunus (cunoscut şi sub numele de Vali Ionescu, bassist la Voltaj, în tricou oranj şi cu ţigara în mână în poză), care, la Cosaş, a început să huiduie, dela masa din spate, unde se lupta cu succes cu paharele, ceva ce nu prea pricepeam. I-am spus că nu înţeleg ce bodogăne, a venit, şerpuind printre aburi, în faţa mea şi s-a străduit să articuleze mesajul: că, dacă nu cânt din Sterian, să nu mai cânt deloc, că el a venit la Vali, că huo, că de-astea din repertoriul inamicilor etichetei Flacăra-Păunescu. I-am făcut câteva precizări, după ce l-am rugat să se prezinte: 1) Nu are cum să se întâlnească cu Vali Sterian, pt că noi tocmai asta comemorăm, 10 ani dela moartea artistului. 2) Avram mi-a spus că fiecare cântă ce vrea, nu neapărat din Sterian. 3) În loc să huiduie numele Păunescu şi cenaclul Flacăra, mai bine ar purta respect acestui fenomen, măcar pentru faptul că pe scena Cenaclului s-a inventat trupa Voltaj, când el nici nu visa să facă parte din ea, trupă care îi dă lui pâine, azi. Nu ştiu cum, dar nici denigratorii nu mai sunt ca altădată: Prunus (poreclă bine aleasă, cu trimitere la prune şi la produsele derivate) a ridicat mâna şi s-a întors la masa lui fără să mai facă scandal.
A doua zi, l-am sunat pe Gabi Constantin, colegul lui Prunus din Voltaj, care mi-a spus că e şocat de ce aude, iar eu i-am transmis că nu am nimic cu Prunus, dar mai mult s-a făcut el de râs încercând să mă facă de râs.
Pozele mi le-a trimis Cami Şerban, căreia îi mulţumesc. Îmi pare rău că nu am putut participa la mai multe recitaluri (Imre, Zoia, Minghiat, Stoicanu, Paţurcă, Scridon, Avram, Luca etc), dar mă bucur că am avut parte măcar de atât. Îi salut pe toţi. Inclusiv pe Prunus
. Şi îmi pare rău că prea mulţi oameni legaţi de muzică îşi strică sau îşi scurtează viaţa nepăstrând o distanţă sănătoasă de sticlă. Sunt convins că şi Vali Sterian ar fi trăit azi dacă ar fi fost puţin mai grijuliu cu tentaţiile.
