30 martie 2008
Condamnarea la mlaştină
Era o lună rece,
Noiembrie de iarnă,
Cu viscol, să ne sece,
Când anul se răstoarnă.
Şi te vroiam cu totul,
Sau cu măcar o parte,
Ca fiarele, când botul
Le-adulmecă, departe.
Abia ce renunţasem,
Fugind în lumea mare,
M-a înturnat o urmă
Săpată în cărare.
Tu aruncaseşi semnul,
Tu înverzeai ce-i galben,
Tu adânceai frunzişul
Cu sceptrul scos din carpen.
M-am ghemuit în tine,
Am rupt grămezi de iarbă,
Însângeram pământul
Pe locul pus să fiarbă.
Am observat din frunze,
Că urma am sporit-o
Şi m-am temut că alţii
Vor sta în ea, iubito.
Contaminat de magmă,
Te-am dăruit ninsorii,
Pe calea ce-am deschis-o,
Pătrund azi trecătorii.
Când am distrus sigiliul
De purităţi labile,
Te-am condamnat la mlaştini,
Cât păr, atâtea zile.
Andrei, care, azi, a dat ochii întâmplător cu muza de acum două decenii
Noiembrie de iarnă,
Cu viscol, să ne sece,
Când anul se răstoarnă.
Şi te vroiam cu totul,
Sau cu măcar o parte,
Ca fiarele, când botul
Le-adulmecă, departe.
Abia ce renunţasem,
Fugind în lumea mare,
M-a înturnat o urmă
Săpată în cărare.
Tu aruncaseşi semnul,
Tu înverzeai ce-i galben,
Tu adânceai frunzişul
Cu sceptrul scos din carpen.
M-am ghemuit în tine,
Am rupt grămezi de iarbă,
Însângeram pământul
Pe locul pus să fiarbă.
Am observat din frunze,
Că urma am sporit-o
Şi m-am temut că alţii
Vor sta în ea, iubito.
Contaminat de magmă,
Te-am dăruit ninsorii,
Pe calea ce-am deschis-o,
Pătrund azi trecătorii.
Când am distrus sigiliul
De purităţi labile,
Te-am condamnat la mlaştini,
Cât păr, atâtea zile.
Andrei, care, azi, a dat ochii întâmplător cu muza de acum două decenii
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
22 de comentarii:
Ziceam ca o sa ma bag in pat mai devreme...Dar ti-ai gasit..Am dat peste blog-ul tau si tot "hoinaresc" pe aici. E frumos, imi place;) Nee, nu te perii deloc, pur si simplu-mi place. Lasa "usa" deschisa, o sa mai vin.La multi ani! mamei tale.
Gabetu,
Usa e deschisa chiar si pentru cei care ma injura, darmite pentru cei carora le place ce e pe aici. Mersi. La intrare in blog, oricum, periile sunt rechiyitionate. Gabetu e un feminin sau un masculin?
Sunt o EA de varsta ta:). Mamaliga ta de Andrei, ca am citit pe aici si m-a apucat nostalgia:). Gabetu imi spuneau prietenii (Ani de liceu..cand la mate dai de greu)
Hi...ce comparatii,relaxanta poezie mi-ai facut sa rad,ale tinereti valuri:)(veronica)
N-a fost o lovitura puternica sa-ti revezi muza dupa doua decenii? Ma gandesc ca atunci, cea care ti-a inspirat creatia, era tanara, frumoasa, deosebita etc. In 20 de ani un om se schimba radical. Sunt sigura ca pentru tine, ca om, revederea cu o cunostinta veche, ti-a starnit emotii, dar eu te intreb pe tine, ca poet, care a fost reactia.
Elena Dumitru,
Da.
Privind poza Borei, gandul m-a dus la o altfel de "arta". Posibil sa fi vazut ceea ce o sa-ti arat, eu, acum. E bine, totusi, sa vada si altii .Sper sa nu ma intind mai mult decat mi-e plapuma. Daca o fac, imi cer mii de scuze :
http://www.youtube.com/watch?v=O6vP8CgTonQ
O ilustrare a unei iubiri,in versuri,care determina pe cititor sa simta trairile acelor randuri.Plina de sensibilitate,de subtil si de realism!Cu siguranta muza e o persoana deosebita,caci mesajul poeziei sugereaza acest lucru.Queenie
Dupa mintea mea simpla poezia asta nu e rea deloc. Nu stiu daca am inteles-o dar mi-a placut. Parerea mea. In alta ordine de idei salutari lui Angus Young (cand va mai vedeti la o bere).
Gabetu,
De ce te scuzi? Iti multumesc. Plapuma de aici e suficient de lunga, astfel ca nu a putut-o depasi nici macar cel care mi-a adresat urari de sex oral apasat.
Anonim,
te rog ia-ti un nume, ca sa iti pot multumi si sa stiu de la cine ii transmit salutari lui Angus Young. Pentru el, chiar m-as apuca de baut o bere
Queenie,
Da, afost (si este, ca nu a murit) o fata>femeie deosebita, a carei poveste am incercat sa o scriu, macar partial, aici. Ma bucur ca esti atenta la detalii si iti pasa, sarutmana
gabetu,
mamaliga esti tu. Glumesc. La mate mie mi-a fost aproape imposibil. Noroc cu prof Marian Brandiburu, ca, daca nu era el, si acum dadeam corijente prin clasa a noua
Era iarna, urma ingalbenita ca toamna si se inverzeste precum primavara, sentimente amestecate... O muza condamnata. Oare isi va mai reveni dupa aceasta pedeapsa? Din comments-uri cam in "Dupa douazeci de ani"
Anca,
Muza nu e condamnata decat in masura in care fiecare barbat care deschide drumul catre viata unei fete isi asuma riscul ca, mai tarziu, sa mai treaca pe acolo si altcineva. Muza nu are nici o vina, e doar temerea de atunci a unui barbat gelos pe ce ar fi putut veni. Atunci, muza era ingenua. Azi, are familie si copil. Dar nu cu cel ce a scris versurile si care i-a scris prima viza de iesire in feminitate.
Poezie minunata, stil specific domnului ANDREI PAUNESCU. felicitari."SI TE VROIAM CU TOTUL" mi se pare un vers atat de profund, atat de minunat, o declaratie clara de iubire. E minunat sa-i spui persoanei iubite ca o vrei cu totul, trup si suflet, minte, simturi tot, dar absolut tot.Cand 2 oameni se iubesc e asa minunat cum se contopesc ei si devin un tot unitar.E minunat sa stii ca persoana iubita itit apartine in totalitate si asta e si visul nostru ca persoana iubita sa ni se dedice cu totul!
Intreb pentru ca vreau sa invat. Nu suna putin strident " vroiam"?
Fludent,
Cred ca ai dreptate, suna cam strident, dar, uneori, prin stridente, ne facem auziti. Foloseste ce forma vrei, important este sa iti mearga la suflet.
Salutari de la tata, domnul profesor Brandiburu. Daca ajungi prin Danemarca esti binevenit sa-i faci o vizita. Cu drag, Anneliese Brandiburu.
Imi pare bine de regasire. Va dau contactele mele, pentru a ramane in legatura.
email: andrei_paunescu@yahoo.com
Facebook https://www.facebook.com/AndreiPaunescuOficial/
Multumesc
Dragă Andrei, d-l profesor Marian Brandiburu a trecut la cele veșnice ieri, 5 iunie 2020.😪
Dumnezeu să-l Odihnească în pace! Veșnică amintire!
Dumneyeu sa il odihneasca pe PROFESORUL MARIAN BRANDIBURU!!!
Eu am avut bucuria sa fiu invatata de acest profesor deosebit , cand era tanar, eu sunt din 1954!!!!
ANA CECILIA IOVAN
Trimiteți un comentariu