17 iulie 2008

Prietenul anevoie se cunoaşte, dar ai mei nu!

De la Ştefan Andrei am auzit, în adolescenţă, formula asta, "Prietenul anevoie se cunoaşte", în care jocul de cuvinte anevoie-la nevoie se confirmă, din păcate, prea des în realitatea relaţiilor, nu doar în realitatea sonorităţii limbii române. Dar eu nu mă pot plânge. Eu nu v-am regăsit anevoie, ci la nevoie. Am revenit, am explicat, aţi citit, aţi înţeles şi mi-aţi dat semne că am procedat şi eu şi voi ca yoghinii, care stau în nemişcare timp lung, apoi, când îşi propun să respire şi să se mişte din nou, totul se întâmplă de parcă nu ar fi avut loc nici un îngheţ al vitalităţii. Vă mulţumesc tuturor şi în parte şi vă asigur că... Ei, ia să vedem ce credeţi că vă asigur? Că nu o să mai fac? Că o să scriu zilnic, ca un tocilar speriat? Că greşelile nu le voi repeta? Nici vorbă! Vă asigur că, dacă viaţa mă va aduce în situaţia asta (acum parcă a vorbit Ion Iliescu prin tastatura mea, fibros-lemnos), o să procedez la fel, o să fiu absent, apoi o să sper că vă voi regăsi, dar voi reveni mereu din sincopele mele cu ceva de spus sau de arătat. Ce ziceţi? Nu merit şi eu un răspuns, la cât de tandru mă uit în ochii voştri, de acolo, din metroul newyorkez unde a fost făcută poza, în iunie 2008?

13 comentarii:

Kannaary spunea...

Precum un calator , ati parasit pentru o vreme "casa" al carei prag ne-ati lasat sa-l trecem . Din cand in cand am sunat la usa , dar vazand ca nimeni nu ne raspunde am plecat , dar ca orice om ce se bucura de cuvintele celuilalt , am revenit ...atunci cand ne-ati vorbit , noi am raspuns si vom face asa pana cand va veti muta "casuta" si nu o sa ne lasati sa intram in ea ...pana atunci aici vom fi (nu stiu de ce vorbesc la plural...pt mine e valabil , dar sper ca si pentru altii)

Angela spunea...

Andrei,acasa asta este : TU !
cît eşti suntem ; eu spun să nu-ţi faci nici un gînd şi mai ales să nu te justifici;n-ai pentru ce;dacă trecem,citim,revenim înseamnă că ne place;
au,m-am molipsit cu pluralul
aşadar,în ce mă priveşte sunt p'aici şi rămîn,onorată că împarţi din tine cu mine,ea,el ... noi
în acasa ta, TU

Andrei Păunescu spunea...

Kannary,
Frumos, important, emotionat. Vorbesc la plural pt ca nu stiu nimic despre dvs (tine), nici gen, nici varsta, nici profesie, nici nume. Daca te-ai arata mai mult, as sti cum sa ma adresez.

Andrei Păunescu spunea...

Angela,
Si eu sunt onorat si flatat. Simititi-va ca acasa, in continuare.

Carmen spunea...

raspunsul il meriti nu numai pt "tandretea din priviri" ci mai ales pentru sinceritatea textului!o zi frumoasa!Carmen

Anonim spunea...

Andrei, intotdeauna am invidiat usurinta cu care-ti erau iertate absentele - de orice fel ar fi fost ele. Afisai zimbetul ala nevinovat, de "asta-s eu, ce sa fac?" si lumea uita ca e suparata pe tine... Cum reusesti?

Andrei Păunescu spunea...

Anonim cu memorie,
Nu stiu cum reusesc, dar mai ales habar nu am cum reusesc sa vorbesc cu cineva care ma intreaba fara sa se prezinte. Am fost colegi de clasa sau de an, de ai suparari pe absentele mele? In cazul asta, ti-am luat nota din cataloage de ma tii minte?

Anonim spunea...

Nimeni nu este dator sa dea explicatii nimanui pt. faptele sale, iar cei care sunt cu adevarat prieteni vor lua lucrurile ca atare, fara intrebari.Puteti sa dispareti din peisaj, sa zic asa ori de cate ori simtiti nevoia, important e sa ne dati un semn ca sunteti bine, nimic mai mult. cei care vor dori sa ramana fideli acestui blog vor astepta cuminti chiar si luni intregi pana sa publicati ceva.Cu cat lipsiti mai mult, cu atat vor fi primite mai bine textele dvs. de care ducem lipsa deja.Speram ca v-ati reacomodat cu aerul Bucurestilor si ca sunteti dornic sa va reluati vechile indeletniciri mioritice.
Ideile mele despre Bucurestii mai pot astepta putin, pt. ca am si eu nevoie de o pauza, nu la mii de km distanta, peste ocean, ci la doar cateva sute de km, in dulcea noastra Moldova.Va saluta cu drag,CATALINA 22

Anonim spunea...

Prezent-la apelul facut fidelitatii acestui blog,o casa a cuvintelor bine alese,a sentimentelor de tot felul!Stati linistit,nu scapati asa usor de noi,va asteptam atata timp cat e nevoie!!!Ramanem pe metereze gata de atac,sau de comentat ca suna mai bine!:)
Queenie

Anonim spunea...

Hi...bun revenit pe blog:)(veronica)

Angela spunea...

Îmi permit să spun aici
"LA MULŢI ANI"!!! ,multă sănătate şi putere întru toate Poetului , în ziua naşterii domniei sale
cele rele să se spele ...

Gabetu spunea...

Andrei,draga, eu te-am pus "absent motivat". Si nu ca sa-ti fac un favor ci pur si simplu pentru ca e vara dom'le, e vacanta, e vremea sa mai uitam de unele si sa ne amintim de altele. Drept pentru care si eu am lipsit o perioada de pe aici si voi mai lipsi.Iaca nu esti singur, suntem doi chiulangii.Va las cu bine!Sa aveti o vara frumoasa !

Anonim spunea...

mai răruţ că-i mai drăguţ... trecem fiecare prin faze şi faze... mi s-a îmtâmplat adesea să n-am vorbele de scos peste prag... uneori ni se mai face dor fiecăruia de sine... plouă la mare... sunt inundatii in tară, fiul meu e plecat la munte... nu are vorbe cu mine... e cu mandra lui şi ploaia... uneori e bine sa fii cu mandra, sau singur si să nu ai vorbe... cănd iţi ieşi din starea de ne vorbe... vorbeste, scrie şi vom fi aici ca să te citim.... să-ţi spunem, scriem căte ceva...desigur de-om avea ceva de spus... cu drag...
g.