6 noiembrie 2010

Adrian Păunescu





















"Până la capăt cu poporul meu,
Aşa să mă ajute Dumnezeu!"

173 de comentarii:

Diana Z. spunea...

Condoleante...
S-a dus un Mare Om!
Dumnezeu sa-l odihneasca!

claucl spunea...

Cuvintele sunt greu de ales acum ,dor,sufera si ele...
Putere multa iti doresc!Dumnezeu sa- l odihneasca in pace!

lidy spunea...

Suntem cu gandul si inima acolo, cu voi. Sa aveti putere si curaj sa-i aparati memoria. Poetul traieste prin poezii ca "Repetabila povara" si "Ruga pentru parinti", dar si prin patriotismul si dragostea de neam, prin toate valorile descoperite si daruite poporului sau! Asa sa il ajute Dumnezeu!

Anonim spunea...

Condoleante Andrei
fii tare...
tatal tau o sa ramana mereu in amintirea noastra.

Anima spunea...

Fii tare,Andrei! Iubirea nu moare niciodata si ea inseamna Adrian Paunescu.

Anonim spunea...

O IMENSA PIERDERE!!!!!!!! CUVINTELE NU-SI MAI AU ROSTUL....DUMNEZEUL SA-L ODIHNEASCA!

elena marin alexe spunea...

Andrei si Ana Maria!
Condoleante sincere din partea mea si a familiei mele.Desi stiam ca va pleca, stingerea POETULUI,a fost o mare trauma pentru noi.
Nu pot sa imi adun cuvintele pe care as vrea sa le scriu aici..Dar cu ingaduinta voastra, dati-mi voie sa trimit Condoleante Poporului Roman, care a suferit o mare pierdere prin plecarea dintre noi a POETULUI.
Sa-i fie numele binecuvantat in veci!

Cristina O. spunea...

"Trăim învinşi în fiecare zi,
Iar, ca să biruim, plătim cu moartea."

Sincere condoleante!

Erys spunea...

Condoleante. Pentru mine, Adrian Paunescu n-a murit. Este si va ramane mereu la locul sau in biblioteca din living si adesea rasfoit si simtit...ceea ce nu poti uita, traieste!

Iulia C. spunea...

Condoleante Andrei! Suntem cu totii alaturi de tine si Ana Maria!

Viorica Sfecla spunea...

Acum imi dau seama ca nu are cine sa ne mai planga cu poezii cand vom muri.
Inima lui a plans prea mult...

Vali P. spunea...

Dumnezeu sa-l odihneasca in pace !
Va rog din tot sufletul sa faceti tot ce credeti de cuviinta pentru a duce mai departe lupta lui de a trezi tara asta la realitate ! Reinviati Cenaclul, publicati-i opera, duceti versurile lui in toate colturile tarii, adunati-i laolalta pe toti cei ce au trecut prin mainile lui modelatoare, modelati la randul vostru tineri talentati, plini de viata si cred cu tarie ca in felul acesta veti readuce acest popor la simtamintele lui de odinioara.

Anonim spunea...

Dumnezeu sa-l odihneasca pe marele poet Adrian Paunescu.
Condoleante intregii familii.

Anonim spunea...

Sa fiti puternici si intru suferinta mai apropiati. Suferinta apropie iremediabil sufletele. Acum vezi cine ti-i aproape. Va iubesc pe toti si ma inclin in fata marelui om Adrian Paunescu.

Anonim spunea...

E CUMPLIT CE SE INTAMPLA!

lucian spunea...

Multumim Maestrului pentru viata dedicata romanilor de pretutindeni si valorilor morale nemuritoare ! In inima si sufletul nostru va fi mereu un loc numai al lui !

ciprian spunea...

Condoleante! A lasat un mare gol, dar va trai mereu prin cei care l-au cunoscut si inteles, iar mai apoi vor ramane toate: dialog, poezie, gazetărie, cursuri, cenaclu si Totusi Iubirea.
Dumnezeu sa-l odihneasca!

Anonim spunea...

Capul sus!

Anonim spunea...

Mi se pare ingrozitor de nedrept ce se intampla. Condoleante, dragii mei.

Mirela

Iuli R. spunea...

De doua zile ma uit, fie la tv, fie pe You Tube, la inregistrari din perioada Cenaclului ... Eu pe acel Adrian Paunescu vreau sa mi-l amintesc : puternic, vulcanic, genial , omul de a carui vorba se temeau si ascultau mai marii tarii acelor vremi; omul care ridica multimi in picioare , care ne facea sa radem , sa plangem , sa ne-mbratisam, sa ne unim intr-o simtire profund romaneasca , pe deplin justificata si justificabila. Paunescu - cel care ne-a facut pe noi, generatia-n blugi cumparati pe sub mana , sa ne iubim tara , sa ne-apreciem istoria, sa ne veneram inaintasii.
Adrian Paunescu, omul vremelnic , a plecat catre lumea lui Stefan, a lui Mihai, a lui Tudor din Vladimiri . Artistul insa va ramane pururea printre noi .
Odihna vesnica Maestrului, condoleante familiei, intelepciune poporului roman.

doini spunea...

IUBIREA DE TARA L-A
COPLESIT. IUBIREA DE TARA I-A ADUS SI SFARSITUL.IUBIREA DE TARA PENTRU EL BOALA GREA.IUBINDU-SI TARE MULT TARA,INIMA LUI A CEDAT.BAT CLOPOTE PLANGAND PLECAREA TA,TE STRIGA-NTREAGA TARA,RAMAI CA SA NE VEZI;CUM TE SLAVIM IUBITE SI BRAVULA,IN VECI.

Anonim spunea...

Sunt cu tot sufletul alături de tine şi de cei dragi Poetului şi îmi exprim pe această cale regretul pentru pierderea celui pe care l-am iubit, respectat şi admirat, minunatul Om Adrian Păunescu.
Sincere condoleanţe! Mirela, Sibiu

Anca spunea...

Lacrimile-mi inunda tastatura. Sunt fierbinti si nu am invatat cum sa transcriu astfel de lacrimi. Incerc, totusi, dar “ma-mpiedic” de fiecare dintre ele, si realizez ca durerea nu are glas, nici forma scrisa...
Multa putere iti si va dorim, eu si parintii mei.
Fie ca amintirea domnului Adrian Paunescu sa netezeasca asprimea acestor clipe grele!

Anca & fam.
-SB-

Anonim spunea...

Familiei sincere condoleante... suntem cu gandul alaturi de greaua suferinta prin care treceti.
Adrian Paunescu nu a murit, doarme, era foarte obosit... Adrian Paunescu este in Inima si in MINTEA Poporului Roman mai ales in mintea acestuia... zadarnic l-au interzis "inaltii Marunti trecatori" ne/a lasat IUBIREA si POFTA de a sti, de a fi corecti si stare de verticalitate in HAINA DE A FI ROMAN.. Adrian Paunescu asa cum zic uni ca ar fi murit e mai viu de acum ca niciodata...
Gabriela M S

Alina spunea...

Poetului meu....

Nu sunt in stare ca sa-ti scriu macar un rand

Ma fac de ras nestapanind Cuvantul

Esti suflet liber pe taramul cel mai sfant

Noi plangem, silnici suportand pamantul….



Stiu ca esti bun roman si vei putea

Tu celor sfinti sa le explici scadenta

Ca prea multi oameni plang in tara ta

Desi iubesc in rate providenta…



Fa intr-un fel si du-I LUI Dumnezeu

O rugaminte fara de povara

Te rog frumos sa-L rogi pe Dumnezeu

Plecarea ta ….sa uite sa ne doara….

ADELA spunea...

NE MOR VALORILE NE MOR.FII TARE ANDREI FII TARE SI APARAI MEMORIA.ADRIAN PAUNESCU VA TRAI VESNIC PRIN POERA SA SI PRIN DRAGOSTEA LUI NEMARGINITA DE NEAM SI TARA.DUMNEZEU SA L ODIHNEASA IN PACE .

munteanu spunea...

Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihneasca in pace !Condoleante familiei.Odihna vesnica MAESTRE PAUNESCU!

Cori Roth spunea...

S-A STINS O STEA PE CERUL ROMANIEI FELICIA FELDIOREAN

S-a stins o Stea pe cerul Romaniei
Si nu mai are cine lumina,
S-au stins doi ochi albastri-ai bucuriei
Si fortei de a da si a lupta.

El ne-a lasat mai tristi in asta toamna,
N-a mai putut, desi-ar fi vrut sa stea,
Frumoasa, trista inima bolnava
N-a mai avut puterea de-a lupta.

Noi ne-am rugat cu totii inspre ceruri
Sa nu ni-L ia, sa ni-L mai lase-o zi
Dar Dumnezeu si ingerii prin geruri
La poezia Lui s-or incalzi...

O zi, un an, o viata de-ar fi fost
Nu ne-am fi saturat de versu-i sacru
Dar a venit o toamna cu nerost
Ca sa ni-L ia pe cel ce ne-a fost Leacu`.

A fost balsamul nostru intr-o vreme
Cind sus pe cer nu era nici o stea
Eram satui de-atitea baliverne
Aveam in inimi Folk si Flacara.

Am fost o generatie prea trista
Noi, decreteii "Epocii de foc"
Citi dintre noi in tara mai exista
Citi mai avem putere si noroc?

S-a stins o stea pe cerul Romaniei
Atunci cind lumina mai pilpiit
S-a stins o stea cu simtul datoriei
A ars si a luptat necontenit.

Ard luminarile in Romania
Cind sus pe cer a mai apus o Stea
Il plinge cerul si il plinge glia
Nu ne-a rams nimic, doar soarta grea...

Ard luminarile in pilpiire
Se duce Bardul Limbii Romanesti
Spre noi hotare, dindu-ne de stire
Ca vietile nu sunt decit povesti...

Povestea Lui a fost destul de trista
Povestea Lui a fost destul de grea
Povestea Lui de-a pururea exista
Povestea Lui e Tara si doar Ea..

Pentru ADRIAN PAUNESCU, intr-o noapte de toamna fara stele-5/6 Noiembrie-Germania

O poezie frumoasa scrisa de sora mea,Felicia
Toamna cade peste inimile noastre de fiecare data,insa pana la urma ,o data-n viata,sau poate in moarte,se intampla ca si inimile noastre sa cada...in toamna.
O lacrima tremura printre gene ...Amintiri care vin si pleaca ...O stea ce lumineaza calea nemuririi ... Un suflet imbratisat de ingeri ...O rugaciune soptita ... Dumnezeu sa-i odihneasca sufletul in pace lui Adrian Paunescu si pe voi sa va intareasca Bunul D-zeu,suntem departe de tara ,dar cu gandul si sufletul suntem acolo cu voi,Corina si Felicia din Germania!!!

Mihai Cuza spunea...

Condoleante, Andrei! Suntem alaturi de voi!

Elena spunea...

Andrei eu nu mi-am cunoscut tatal!Insa imi lipseste enorm!Tu ti-ai cunoscut tatal ,acum insa ai ramas orfan ca si mine! Am sa ma rog pentru voi sa fiti tari! Sincere condoleante! A fost ,pana la capat un mare om! Ne-a salutat pe toti cordial si ne-a impartasit gandul lui bun inainte sa se duca.Dumnezeu sa-l odihneasca !

Anonim spunea...

Cuvintele sunt putine pentru a descrie durerea pricinuita de aceasta "mare trecere" a maestrului.Lacrimile nu se usuca de cateva zile.Voua va doresc sa fiti tari pentru ca noi incercam sa supravietuim acestui moment extrem greu.Atat eu cat si d-na MARIAN IULIANA suntem alaturi in aceasta mare tristete.Va imbratisam si ne aducem aminte de zilele petrecute impreuna la SIBIU,SALISTE,PALTINIS. D-zeu sa-l primesca alaturi de ceilalti mari romani dusi acolo sus unde incet se reface cenaclul. RIP magdalena abraham & marian iuliana

Anonim spunea...

In 1992 am citit intr-un spectacol al Cenclalului Totusi iubirea o poezie ca raspuns acelora ce credeau ca Adrian Paunescu nu merita iubirea si respectul nostru. Poezia se afla in prima mea carte de poezie "Inima de buzunar" aparuta in 2001, se afla amandoua cartile mele pe Biblioteca online in Cetatea lui Bucur.


Sfat prietenesc

Taci dracu din gura
Si nu mai spune
Cat de mult il iubesti tu pe Adrian Paunescu
Tu nu vezi ca toti il injura?
Ca ti se inchid toate portile
Cand numele i-l pomenesti?
Ba!
Sa steie portile zavorate de vor,
astea toate sunt porti omenesti!
Mie mi-e Paunescu poarta de dor,
mi-e cantec si zbor,
Mi-e pe suflet masura
si doi bani nu dau pe aceia
ce aiurea injura!
Si le dau dracu de porti zavorate,
Inchise sa fie, inchise ramana
Mie imi e Paunescu - poarta deschisa /
Viata in cuvant - poezie in limba romana.
In limba romana
N-am nici un zavor
Aici niciodata nu mor
Atuncea cand mor.
Mie, in limba romana
Mi-e sufletul suflet si dorul chiar dor.

Gabriela Marieta Secu

munteanu_maria spunea...

Dincolo de moarte, exista Lumina care imbratiseaza totul! In bratele Luminii, Maestrul isi savarseste odihna... Va fi de-a pururi insa alaturi de noi ca Cel Mai Mare Artist al Cuvantului si al Spectacolului! Ma inclin in fata talentului lui de GENIU si Mare OM! Maria

Alina Cosmoiu spunea...

Cata nevoie de iubire si de poezie trebuie sa fi avut Dumnezeu daca ni l-a luat acum!

Alina spunea...

Mesaj de dincolo de adio
...de mine, tot lui Paunescu


Ma vad silt sa spun ADIO voua-

Un “trebuie” nebun m-a reclamat

Eu maine am process, la ora doua

N-am avocati, doar preoti mi s-au dat-

La Dumnezeu, instanta hotaraste

Dosarul meu, demult s-a pronuntat!

Ce-am obtinut a fost o amanare

Dar si aceea mi s-a terminat.

Sunt condamnat sa plec in nemurire

Cu libertatea prinsa-n varf de bat

Vin soli sa-I dea lui Dumnezeu de stire

Cu mine, Romania s-a predat!

Anonim spunea...

Am sa urez condoleante nu numai familiei, ci intregului popor roman ce a pierdut pe unul dintre cei mai mari fii ai lui. Sper ca fii sai sa ajunga ziua in care sa-i fie apreciata nu numai opera ci si fiinta sa vulcanica in aparenta si blanda in esenta.
Sper ca atunci cand anii negri ai urii contra culturii vor trece, sa vina momentul cand va fi pus alaturi de Eminescu.
Dumnezeu sa-l odihneasca!

Anonim spunea...

Spunem toti ca este o mare pierdere??? Da. Este adevarat ca este o pierdere, dar...asta-i viata si cursul ei firesc. Ne nastem, traim(cum putem) si...murim. Dar...depinde ce lasam dupa noi. Depinde cat bine facem celor de langa noi. D-zeu sa-L odihneasca

Anonim spunea...

CONDOLEANTE.......... ROMANIA SE STINGE INCET DAR SIGUR ODATA CU MOARTEA MARELUI ADRIAN PAUNESCU.

Anonim spunea...

Daca pe bolta literaturii romanesti si universale ar exista doi Luceferi,ADRIAN PAUNESCU ar sta alaturi de MIHAI EMINESCU.
Ma simt onorat si mandru ca am crescut si trait contemporan lui.
Dumnezeu sa-i dea pace vesnica!
Nu te vom uita niciodata!!!

Morosan spunea...

Atat eu cat si familia mea l-am admirat intodeauna.Un mare "OM"!Odihna vesnica !

elena marin-alexe spunea...

Andrei, te-am vazutacum cateva minute la TV, cum iti imbratisa-i sora si am simtit, ca sufletul meu se frange in mii de bucatele.Dar in acelasi timp, a inflorit de bucurie, caciam simtit cum ai intrat in spiritul tatalui tau,prin protectia ce ai acordat-o Anei Maria.Mi-am dorit mult..sa vin la Bucuresti sa-mi iau ramas bun de la POETUL care mi-a luminat tineretea si m-a indemnat mai apoi sa scriu poezie...Mult am dorit dar nu am reusit din motive lesne de inteles..financiare..
Andrei, tatal tau a fost este si va fi iubit de poporul roman!A fost genial si unic in tot ce a insemnat el si nu i se va putea lua niciodata aceasta aura pe care insusi Dumnezeu i-a daruit prin marele si incontestabilul talent.
A fost un fenomen, ceva de care se poate vorbi, doar la superlativ.
M-a facut fericita cand mi-a citit scrisoarea in cadrul emisiunii Schimbul de noapte, categorisind-o drept- cea mai frumoasa scrisoare pe care a primit-o.Am vorbit cu Maestrul si la Focsani in Ateneu, in Piata Unirii.Pastrez cu mare drag si respect autografele cu dedicatie de pe cartile sale.
Andrei, continua s-o protejezi pe Ana sora ta, fiind tu tata in locul maestrului.
Plang de cand s-a internat Poetul si astept mangaierea de la marele iubitor de oameni Isus Hristos.
Da-mi voie sa cer iertare Maestrului in numele tuturor romanilor, care l-au denigrat si i-au ignorat geniul.
Fii tare Andrei! Cararea pe care a mers tatal tau,te asteapta sa pasesti pe ea.Atentie la spini si urzici!
M-am rugat mult pentru Poet si am certitudinea ca Mantuitorul l-a iertat de orice pacat.
Stiu ca il voi revedea pe un colt de cer in VIATA VESNICA!
Dumnezeu sa te binecuvanteze!

Mihaela spunea...

Va fi mereu printre noi prin versurile lui, prin muzica sa...nu il vom uita niciodata.
Dumnezeu sa-l odihneasca in pace !

elena marin-alexe spunea...

Iarta-mi greselile de ortgrafie.In timp ce scriu, plang si mai arunc ochii spre TV. unde imaginile inmormantarii tatalui tau imi frang inima.
Curaj Andrei! Fii binecuvantat!

Corina S. spunea...

Condoleante intregii familii! Desi ne-a parasit trupeste, intreaga Romanie va avea grija ca memoria domniei sale sa ramana vie! Fie ca Dumnezeu sa va ajute sa fiti puternici! Cu respect, in memoria celui ce a fost si va continua sa fie Adrian Paunescu!

elena marin-alexe spunea...

Doamne iarta-i pe romani, care nu stiu sa-si pretuiasca valorile!

calina s spunea...

Sincere condoleante tie, familiei tale si celor care acum sunt coplesiti de durere. Stiu ca de maine nimic nu va mai fi la fel, dar sunt convinsa ca Adrian Paunescu va ramane mereu in inimile noastre si in sufletul neamului. Dumnezeu sa-l odihneasca!
CS

Theodora spunea...

Sincerele mele Condoleante!
Stii la fel de bine ca noi toti ca tatal tau a fost cel mai bun
Calca`i pe urme si fa`ne mandrii ca esti fiul lui Adrian Paunescu!

lungu claudiu irinel spunea...

sunt multe de spus dar nu acum .sincere condoleante fam PAUNESCU.

lungu claudiu irinel spunea...

greu .ft greu

Echipa InfoPloiestiCity spunea...

Echipa InfoPloiestiCity si Radio Chris Ploiesti isi ia adio cu regrete de cel care a fost marele poet Adrian Paunescu. Odihneste-te in pace maestre,ai grija de tine acolo sus !!!!

iuliana trasca spunea...

Lacrimi, durere si rugaciuni! De azi, doar "din gand" vom mai putea fi vegheati ca popor; caci aici, "pe pamant" nu a mai avut timp. Ca popor, pierdem azi nu doar un mare poet si un mare patriot, ci mai mult, o parte din inima acestei tari. Adrian Paunescu are tot dreptul sa fie nu doar in manualele de Citire si de Literatura, ci si in cele de Istorie.
Poate ca totusi ne vom trezi si vom invata sa apreciem valorile acestui neam cat sunt printre noi, atatea, putine cate ne-au mai ramas.
Pentru Andrei si intreaga familie si apropiatii indoliati, sincere condoleante. Dumnezeu sa-l odihneasca!

Nicole spunea...

Condoleante,Andrei..sa nu fii trist...sa fii mindru ca esti fiul unui mare OM,AL UNUI POET UNIC,AL UNUI GENIU .
Nu fii trist..Dumnezeu l-a chemat in ceruri sa intregeasca cenacluc pentru o lume mai buna...ma sfinta...
Dumnezeu sa-L odihneasca in pace!

Anonim spunea...

Condoleante Andrei, condoleante familiei si condoleante Poporului Roman!

Mihaela Popescu spunea...

Dragă Boss

Mereu am sperat că ne vom revedea, însă drumurile mele prin Bucureşti pline de griji şi de probleme mi-au tot amânat dorinţa.
Acum este prea târziu şi port în mine de câteva zile apăsătoarea vinovăţie de a nu face lucrurile la timp. Această tăcere discretă n-a ştirbit vreodată consideraţia mea pentru tot ce aţi clădit durabil.
Sunt răscolită şi nodul din gât al lacrimilor nu-mi dă pace. Retrăiesc un film al amintirilor frumoase, dat cu încetinitorul, în care eu am avut privilegiul de a fi protagonistă alături de d-voastră.
A venit prea repede timpul ca să lăsaţi "la masă un scaun gol" ( versurile lui Labiş din cântecul meu "Zurgălăul").
Aici, în Bucovina, mă rog pentru sufletul d-voastră şi pentru familia îndoliată ca să trăiască şi să vă pomenească în pace.
De acolo, din stele, sper să mă auziţi cât de rău îmi pare....


Mihaela Popescu ( Suceava)

MARI FLOREA spunea...

AL DOI-LEA GENIU AL POEZIEI A PLECAT LA CER ...
DUMNEZEU SA-I ODIHNEASCA SUFLETUL BUN ...
CONDOLEANTE FAMILIEI.

Papusica spunea...

De trei zile, un intreg popor rezoneaza, plange si canta versurile cutremuratoare si pline de sensuri ale poetului. Pe toata durata vietii sale a avut o capacitate uimitoare de a mobiliza mase de oameni, de a-i uni in cuget si simtiri... Iata ca si dupa ce s-a inaltat la cele vesnice, isi dovedeste puterea de a ne aduce impreuna sufletele... Neamul intreg isi plange poetul, imaginile de la televizor ne zguduie sufletele cernite. Despartirea e mult prea grea... Nu putem spune "La ADIO...", ci trebuie sa ramana in sufletul fiecaruia dintre noi si suntem datori sa pastram vie flacara fiintei lui Adrian Paunescu! Dumnezeu sa il odihneasca in pace!

Anonim spunea...

Condoleante! Greu de trait aceste momente. Pentru mine era speranta Romaniei. Si cum speranta moare ultima, azi se pare ca am ingropat-o!

Victor Vurtejanu spunea...

O durere fara margini in fiecare suflet atins de aripa maiastra a maestrului Adrian Paunescu...

Intreaga mea compasiune si dragoste frateasca si in aceste momente Andrei Paunescu.

Lumina, Lupta, Libertate!

Multumesc Adrian Paunescu, Dumnezeu sa va odihneasca in Ceata Dreptilor.

Nicoleta Adela M. spunea...

La adio, cu prețuire veșnică, MAESTRE!

E incomodă vecinătea unui geniu și orice efort de a-i umbri forța e inutil.
Poate li s-a părut că încercând să îl izoleze au reușit. Poate li s-a părut că aparenta sa tăcere lasă loc pentru cuvintele false ale altora. Poate li se pare că trecerea sa, intr-o alta existență, lasă loc pentru afirmare unor non valori și falsi patrioti. ADRIAN PAUNESCU VA RAMANE AICI SI DE DINCOLO, mai presus de greșelile omeneșsti cu care au vrut sa-i diminueze demnitatea, talentul și iubirea de țară și popor, poetul genial care și-a risipit și deopotrivă adunat in versuri iubirea, ca sentiment primordial, față de părinți, față de copii, față de Femeie și față de popor, poetul care ne-a cantat tristețile și umilințele. Genial, patriot, uman, cald și vulcanic, impetuos, sensibil, induiosat sau intolerant este izvorul inegabil de cultură, inteligență și patriotism ale cărui ape nu vor seca, chiar dacă azi nu-l mai putem privi sau auzi. Spiritul său va dainui multe generații, implinind destinul său.
Și dacă ultimul glas de clopot a tacăut peste liniștea sa, și dacă ultimul pumn de țărână i-a acoperit împăcarea de azi, spiritul său va vorbi veșnic unui popor azi orfan!

cinnamon spunea...

Cred că înainte de întrupare ne alegem părinţii şi de asta îţi scriu ... deşi poate uneori ne îndoim asupra propriilor alegeri, vreau să ştii că ai ales bine...
Există oameni ce îl lasă pe Dumnezeu să vorbească prin ei ... un altfel de profeţi ... uneori facem o convenţie şi îi numim poeţi. Mă întreb de o bună perioadă de timp ce contează cu adevărat în viaţă şi care este moştenirea pe care o lăsăm celorlalţi. În esenţă răspunsul este simplu: să le atingi sufletele! Dispariţia lor din această realitate ne întristează ... este o reacţie naturală ... umană, izvorâtă din pierderea pe care o suferim ... pemtru că suntem guvernaţi încă de cum ne afectează pe noi tot ce se întâmplă în jurul nostru. Dar uneori nu luăm în considerare că misiunea lor s-a încheiat, că seminţele pe care le-au împrăştiat sunt acum plante şi că îşi merită odihna.
Acum Poetul este în prezenţa lui Dumnezeu ... Creatorul întâlneşte un alt Creator ... întâlnirea lor este celebrată în Lumină.
Îţi doresc să treci cu bine, alături de cei dragi de acestă cumpănă.

Mihai Cinpoeru spunea...

Sincere condoleante!
S-a stins unul din cei mai mari poeti pe care i-a avut Romania, dar va trai mereu in inimile noastre si in memoria fiecarui roman adevarat.
Dumnezeu sa il ierte si sa il odihneasca in pace!

Gingasia spunea...

Sa te ajute D-zeu sa te regasesti si sa-i continui munca!D-zeu sa-l odihneasca!!

Anonim spunea...

Condoleante..
Adrei,am vazut ca nu te-ai despartit de TRICOLOR! Sa-ti ajute Dumnezeu, sa fii puternic, pentru a duce mai departe munca Domnului Adrian Paunescu !Tatal tau,un mare patriot, daruit cu atata talent si putere de munca, nu a disparut dintre noi, decat fizic!Ne ramane sufletul, pe care si l-a daruit TARII !Fii puternic,omule!

elena chiriac spunea...

Am tot căutat cuvinte potrivite și...Doare lipsa! Îi datorez atâtea...Poezia,emoția,lacrima... și mulți oameni frumoși din viața mea...Nu va fi uitare,Andrei!
Adrian Păunescu va fi!

Anonim spunea...

"Nu mai existi ,esti traznetul de vara
Ce mi-a lasat in creier cer topit"...................Carmen

DRUMURI FICTIVE spunea...

"Biet lampagiu,artist fara de vina,
te-ai stins si tu tot catre ziua.
Va duceti toti cat mai curand,
alergati unul cate unul..
va vin in loc numai copiii dragi plangand
ducandu-va dorul."

Mihai spunea...

Tatal Dvs., un mare ROMAN ! Nu il vom uita niciodata !

Mihaela spunea...

Dumnezeu sa-l odihneasca!
Sunt mandra ca am fost contemporana cu ADRIAN PANUNESCU!

NIBASUS spunea...

O M A G I U
Lui ADRIAN PĂUNESCU

Acuma , spre sfârșit de an ,
Te-ai strămutat din astă-viață
Poete , PĂUNESCU ADRIAN ,
Și lacrimile-mi curg pe față ......

Cu trupul frânt , învins de boală ,
Bătut de toamnă și de vânt ,
Mirat că anii vieții zboară ,
Te muți , cuminte , în mormânt .....

Părinții te așteptă sus
Și îngerii ,cu toți , îți cer
Să mergi degrabă la ISUS ,
Concediul să-l petreci în cer .....

De ce te-ai dus așa subit ?
De ce condeiul nu mai scrie
Cuvintele ce le-am citit
Cuprins de dor și bucurie ? .....

Mai triști și singuri o să fim ;
Ne-om arunca cu toți în valuri
Și vom cerca să regăsim
Iubiri – pierdute idealuri .....

Poete , ai lăsat un MUNTE
Acestui obidit popor ,
El va rămâne , veșnic , punte
Între trecut și viitor .....

Din Bârca , din Moldova și Ardeal
Îți spunem azi la căpătâi ,
Purtați cu toți de-același val :
A D I O , adică , R Ă M Â I ! .....
X
Bunici , părinți , copii , nepoți ,
Acuma , spre sfârșit de an ,
Cu chip cernit , te plângem toți ,
Poete PĂUNESCU ADRIAN !....

A D I O , adică , R Ă M Â I ! ...

Sabin POP
Cluj-Napoca 07/11/10

Elvira spunea...

Adrian Paunescu nu a murit. El va ramane pentru totdeauna in inimile celor care ii cunosc poezia. Condoleante!

Andrei Alexandru spunea...

Condoleante Andrei.Sunt mic pentru al stii pe tatal tau din vremurile cenaclului Flacara dar sunt destul de mare pentru a stii ce inseamna poezia si marile valori.Am scrise 2 poezii una pe 4 si una pe 5 noiembrie.Poeziile sunt despre tatal tau.Daca vrei sa ma asculti raspundemi la comentariu.Condoleante si sa fii puternic.

Cosmin spunea...

Sfintit e inceputul,si scrisa-mi este soarta,
Spre chinurile vietii,deschisa este poarta,
In suflet primavara,si-n ea copilaria.,
Natura ma invata,ce este armonia,
Cand anii au trecut,in pas de carnaval,
S-a dus adolescenta,si trece primul val,
…………………………………………………
Cand rozul ce imbraca, a tineretii floare,
Un iures este trupul,sub razele de soare,
Sa dau ce e mai bun,este a mea menire,
Pe cei din jur sa-i vad,tablou de fericire
E plata dupa fapta,cand totul e normal,
Ca tare sunt ca stanca,si sunt acum pe val.
…………………………………………………………..
Cand rodul din belsug,petrece anotimpul,
Pe umeri grea e haina,si sora e cu timpul,
Rugina din copaci,o cerne iara-si vantul,
Cand galbenul covor, e una cu pamantul,
la cumpana din noapte, cand totul e real,
A mai cazut o frunza,a mai trecut un val , [
…………………………………………………
E iarna si e ger,eu sunt batran ca marea,
Peste intinsul apei,necunoscuta-i zarea ,
in sufletul prezent,cand retraiesc trecutul,
In linistite astept,spre viitor sarutul,
Si vuietul ma prinde,la margine de mal,
Eterna e cararea,s-a spart ultimul val.

Daniela spunea...

LA ADIO, NU (lui Adrian Paunescu, la plecare)

Te-ai dus acum mai sus decât erai,
Un cântec te-nsoţească sus, în Rai.
Sunt anii nostri tineri ce nu mor,
Ei stau alături de cuvântul DOR
De Eminescu şi de Preda şi de ţară,
Ce n-a fost vorbă spusă într-o doară,

Doar că acum., aflându-ne firescul,
Ne va fi dor şi Dor de Păunescu…

Iar toamna asta care ni te-a luat
Ca-n Oda-n metru antic măsurat,
Pe tine, ţie însuţi, tainic te-a redat,
Căci moartea nu găseşte drumul absolut
Spre sufletul aprins şi prefăcut
In scrum, de-atâta ars pe rug de stea,
Când Poezia era însăşi viaţa ta.

Arhanghelii din ceruri te aşteaptă
Să mângâie cu aripa lor dreaptă,
Inima-ţi obosită şi privirea tristă,
Atâta timp cât dragostea există
Acolo unde-ai semănat-o tu, mereu,
A binecuvântat-o Dumnezeu.

Si-oriunde te-ai afla, în Univers,
Prin îngeri, mai trimite-ne, din când în când,
CATE UN VERS…


Daniela Constantin (Brasov)

6 noiembrie 2010

Lavinia spunea...

Dumnezeu sa-l odihneasca!

Anonim spunea...

Eram saraci, dar acum suntem si mai saraci. De trei zile plang si ii recitesc poeziile si lacrimile imi dor obrajii. A murit de inima, dar va ramane vesnic in inimile noastre! Ni l-a luat toamna tarzie, pe care a cantat-o, in care s-a regasit, in care s-a pierdut, in care s-a dus....Dumnezeu sa il odihneasca si sa ii fie pamantul usor pe pieptul care a fost numai un zbucium. Plangeti romani!

gabrielamihaescu spunea...

Dumnezeu sa-l odihneasca! Condoleante, Andrei!

Anonim spunea...

Andrei, sa-ti dea Dumnezeu tarie si tie si familiei sa treceti peste pierderea lui Adrian...este (nu "a fost", ci "este") cel mai mare roman care a trait vreodata...sunteti norocosi ca il aveti (nu "l-ati avut") aproape pe marele Adrian Paunescu !
Asa cum se intampla pe lumea asta mizera, abia dupa ce pierzi iti dai seama ce ai avut...ma simt vonivat ca nu l-am cinstit (si) mai mult pe acest mare OM !!
il vom tine minte pana vom trece si noi dincolo si ne vom creste copii cu versurile lui. Cenaclul Flacara si apoi Totusi Iubirea a fost tot ce a avut mai bun tara asta, desi poate nu a meritat !
"Sunt unatlant murind cu Atlantida, Desi putea zbura daca voia ! "
Suntem alaturi de voi (nu spun toata tara, pentru ca din pacate neamul asta e cum e), dar noi cei care stim sa pretuim ce am avut suntem alaturi de voi, va iubim si ne vom ruga pana vom inchide ochii pentru linistea Vostra si a Lui !

Anonim spunea...

Ioana, Ana Maria & Andrei
Va rog sa duceti mai departe cu DEMNITATE, IUBIRE SI MANDRIE visul inceput de tatal vostru.
FENOMENUL ADRIAN PAUNESCU ESTE NEMURITOR!
Multumesc lui Dumnezeu ca am fost contemporana POETULUI.
Am plecat din Romania cu Biblia si poeziile tatalui vostru intr-o geanta.
Sunt MANDRA CA SUNT ROMANCA si incerc sa tin steagul sus printre straini.
Am suferit aceeasi pierdere anul trecut; sufletul meu inca plange, dar stiu ca acum tatal meu nu mai sufera si de acolo de sus este MANDRU DE MINE!
DUMNEZEU ARE NEVOIE DE OAMENII BUNI SA NE VEGHEZE DE ACOLO DE SUS.
UN SFARSIT ESTE UN NOU INCEPUT!
DUMNEZEU SA-L ODIHNEASCA IN PACE!

Romania.Mea spunea...

Andrei, sa-ti dea Dumnezeu tarie si tie si familiei sa treceti peste pierderea lui Adrian...este (nu "a fost", ci "este") cel mai mare roman care a trait vreodata...sunteti norocosi ca il aveti (nu "l-ati avut") aproape pe marele Adrian Paunescu !
Asa cum se intampla pe lumea asta mizera, abia dupa ce pierzi iti dai seama ce ai avut...ma simt vinovat ca nu l-am cinstit (si) mai mult pe acest mare OM !!
il vom tine minte pana vom trece si noi dincolo si ne vom creste copii cu versurile lui. Cenaclul Flacara si apoi Totusi Iubirea a fost tot ce a avut mai bun tara asta, desi poate nu a meritat !
"Sunt un atlant murind cu Atlantida, Desi putea zbura daca voia ! "
Suntem alaturi de voi (nu spun toata tara, pentru ca din pacate neamul asta e cum e), dar noi cei care stim sa pretuim ce am avut suntem alaturi de voi, va iubim si ne vom ruga pana vom inchide ochii pentru linistea Vostra si a Lui !

Anonim spunea...

Orice am mai spune acum ar fii de prisos, vorbele nu isi mai au rostul acest om minunat s-a inaltat la ceruri si a lasat in urma sa un rau de lacrimi care pentru cei care l-au iubit si l-au cunoscut nu v-a seca niciodata. Dumnezeu sa il odihneasca in pace si sa il aseze acolo unde dreptii merg, langa sfantul de ziua caruia s-a nascut . Va suntem alaturi Sorin si Roxana Dumitriu(Alina Grozea)

Fetita Junglei13 spunea...

"Ce ţară, ce morală, ce prăpăd,
Un fapt de viaţă mai grozav ca toate,
Un mort este votat majoritar
Şi-n clasament pe toţi cei vii îi bate.

Aşa a fost şi este şi va fi
Conflictul de-ntuneric şi de groază,
Un mort învinge pe cei vii la vot
Şi ei aproape cred că îi trişează.

Şi, vai, absurde autorităţi
Se strâng buluc şi judecă drăceşte
Şi îl declară pe învinsul lui
Învingător, doar pentru că trăieşte.

Şi mortului ce i-a învins pe vii
Nici nu au apucat să-i facă groapă
Şi-n primăria lui de-nvingător
E ordin ca petrecerea să-nceapă.

Şi proştii râd, în nebunia lor,
Întărâtaţi de liniştea nocturnă
Şi unul zice: hai să-l îngropăm,
La locul care-i place lui, în urnă.

Ce ţară, ce morală, ce prăpăd,
Politică de-a pururi surdo-mută,
Învingătorul se întoarce-n sat,
Dar voturile lor nu-i mai ajută.

Probabil, e-o parabolă, aici,
Chiar dacă nu o pomeneşte cartea,
Trăim învinşi în fiecare zi,
Iar, ca să biruim, plătim cu moartea."

si ceva ce citeam acum cateva seri,inainte ca domnul Adrian Paunescu sa-si intrerupa calatoria fizica pe pamant, pentru ca n-a murit si n-o sa moara niciodata,atat timp cat inca mai suntem urmasi ai generatiei in blugi si adidasi:
"Spovedania mea
se incheie aici
Unde lacramand
Astept sa inteleg
De ce a fost nevoie
Sa mor"
Dumnezeu sa-l odihneasca sis a va dea puterea sa mergeti mai departe.

Anonim spunea...

condoleante!

Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!

Klarutz spunea...

Dragul mei Andrei,

Iti descopar blogul abia acum si ma bucur nespus ca "mi s-a aratat" sa-ti transmit cele mai mahnite si mai dureroase pareri de rau (incerc printr-un pleonasm sa-mi exprim profunda tristete care m-a cuprins de cateva zile) pentri pierderea suferita. As vrea sa cred ca ii vei duce munca mai departe si mi-as dori sa reaprinzi Flacara. Ne esti dator cu asta, nu ai incotro! Munca tatalui tau si al devenirii catorva generatii trebuie continuata. Tara noastra are nevoie de asemenea "slefuitori de suflete". Altfel ne vor cotropi lichelele si nonvalorile.
........................
Mai trebuie sa-ti spun ca am fost foarte impresionata urmarind transmisia in direct a tuturor evenimentelor din aceste indoliate zile, am simtit marea dragoste, dintre tine si Ana Maria. Sunt convinsa ca tatal vostru a fost foarte mandru sa va vada astfel la la capataiul Lui. Ce frumos v-a invatat si educat!
Sa va aveti mereu alaturi unul pe celalat si sa va purtati de grija mereu pentru ca greul acum incepe.
Atunci cand iti pierzi un parinte, indiferent de varsta pe care o ai, realizezi ca incepi sa nu mai fii copilul cuiva. Ca sufletul, desi ti-a ramas pe jumatate pustiu, parca ti-e, totusi, atat de greu!
................
Sincere condoleante, dragii mei!
O intreaga tara este in doliu si va plange parintele (cu cateva nesemnificative si absolut detestabile exceptii - puse intr-o binemeritata paranteza).

Sibiu, 20:40

Anonim spunea...

Condoleante Andrei,
sa ai puterea de a avea grija de familia ta.

Angela Caliman Tg-Mures spunea...

Un gand pentru poet... Privesc cum ti se inchina la mormant, Romani,ce poate nu te-au cunoscut nicicand, Cu ochii in lacrimi si din suflet suspinand, Tu le-ai lasat drep mostenire al tau cuvant, Ca sa-i hranesti pe cei flamanzi de vers si cant, Si vei ramane al versului roman, poetul drept si dureros de sfant.

danamar spunea...

Fac parte din generatia ta de varsta, Andrei, din generatia pe care Tatal tau a crescut-o si a luminat-o cu geniul Lui, cu Flacara Lui, cu Inima Lui. Sunt fericita ca am trecut in viata asta pe langa un Om ca El si Il voi pastra in suflet atata timp cat sufletul meu va fi. Sa-ti dea Dumnezeu tarie si putere sa mergi mai departe iar Lui sa-i deschida portile raiului.

oana spunea...

Moartea lui Adrian Paunescu mi se pare o absurditate,zeii fiind nemuritori,prin definitie.
De la pierderea lui motu' Pittis n-am mai simtit un asemenea gol in suflet.
Acum voi,"cei din linia intai"trebuie sa le duceti mesajul mai departe.Faceti cumva si pastrati "folkyou".
L-am iubit pe Adrian Paunescu fara ca sa imi dau seama pana acum.Sunt cu sufletul alaturi de tine.
Oana

Anonim spunea...

07.11.2010


Darul lui Adrian Păunescu


La zidirea unei ţări se ştie
Nu sunt mulţi zidari de meserie,
Fără ei la ultimul război
Basarabia se rupse dintre noi

Dar iată, fiic-aceea cea uitată
Ne trimise un poet răsplată,
Din “străina” ţară ne-am ales cu
Ne-am ales cu domnul Păunescu

Ce-a ridicat Cenaclul, să ne-nveţe
Cum inima clădeşte-o tinereţe
Ce-a scris în versuri nouă iar şi iară
Să nu uităm, să nu uităm de ţară

Pe versul lui ne-am ridicat cântând
Şi am aprins lumini şi legănând
Un vuiet era ţara-n stadioane
De dor după Mihai, după Ştefane

Ne-a amintit pe câţi avem eroi
Iluminând destine dintre noi
Ne-a învăţat cum glasu-n uniune
Cum prin valori renaşte-o naţiune

Dar noi murim ... ne-ajunge neputinţa
Să luminăm urmaşi ne dăm silinţa
Să afle darul – strofa lui măiastră
Iar să ridice întreagă ţara noastră.



Leo, 45 ani, Ploieşti
(prezent la spectacolul cu nr.1000 al Cenaclului Flacăra, iunie 1983, Galaţi)

Anonim spunea...

Condoleante. Sa duceti mostenirea marelui poet mai departe!Va iubim!

CELLA spunea...

În munţi, acum, e-un fel de-nlăcrimare
Şi lacrimile picură mereu,
De parcă s-a-ntâmplat ceva ce doare
Şi astazi, plâng, în loc de fiecare,
Ochii albaştri ai lui Dumnezeu.

condoleanţe

Dumnezeu să-l odihnească în lumină şi ţie să-ţi dea putere în toate câte vor urma

Anonim spunea...

Sincere condoleante,Andrei...
Dumnezeu sa-l odihneasca pe Maestru.
Am plans azi toata ziua in fata televizorului...si sufletul imi plange si acum...

Sibiul e alaturi de voi, de tine, de Ana Maria si de toti cei dragi. Sa fiti tari si sa mergeti mai departe... Sa il faceti sa fie mandru de acolo, de sus...
A fost un Demiurg... Munca lui trebuie continuata...
Va imbratisez...
Semnez...Marius-un om care am trait si am vibrat la Cenaclu si in fata poeziei Maestrului... L-am vazut la Saliste, la Poiana Soarelui...la fam. Hasegan...la Tilisca... Ce vremuri...

Ma inclin cu smerenie in fata celui ce a fost Adrian Paunescu

cdmitroi spunea...

Un gand bun, o lacrima tarzie apar din partea mea. Condoleante. Dumnezeu sa-l odihnesca, pentru ca noi am ramas cei ce nu avem nevoie de odihna pana nu se indeplineste vrerea lui Adrian Paunescu.

Zavistia spunea...

Dumnezeu sa-l odihneasca in pace

sfinx777 spunea...

* Aceasta boala se numeste Tara, / Si leacul este ea si numai ea… *

RESPECT MAESTRULUI !!
Român, Patriot, POET, Luptător... o flacără NESTINSĂ !
Dumnezeu să-l aşeze în loc cu Lumină !
Condoleanţe, Andrei Păunescu ! Tu şi Ana-Maria să duceţi Flacăra mai departe, noi... noi suntem cu voi, căci * totuşi iubirea în veci, peste orice blestem... *...

Luana A. spunea...

Condoleante, Andrei! Condoleante familiei!

Am sperat sa nu se intample, am sperat sa fie doar o exagerare a mass-mediei. Cu frica am deschis TV-ul vineri... trist, dureros de trist. Am crescut cu Cenaclul Flacara si mi-am plans mama la 20 de ani apasata de "Repetabila povara".
Ieri si azi mi-am plans zguduitor poetul preferat, am simtit cum pierd brusc o parte din copilarie si adolescenta.

Multa forta, Ana Maria! Pierderea e imensa si varsta ta frageda, insa sunt sigura ca marele om ce ti-a fost tata nu ar fi vrut sa te vada suferind. Sa-ti dea Dumnezeu putere si alinare!

Andrei, putere multa!

O mare rugaminte astern catre voi. Stiu ca un al doilea Cenaclu Flacara nu ar avea valoare fara Adrian Paunescu, insa cred in succesul unui Cenaclu Adrian Paunescu, in memoria sa si pentru pretuirea valorii sale.
Dumnezeu sa-l odihneasca!

FrenchCountry spunea...

To Adrian Paunescu:

God saw you getting tired and a cure was not to be.
So He put His arms around you and whispered "come to me."
With tearful eyes we watched you, and saw you pass away.
Although we loved you dearly, we could not make you stay.
A golden heart stopped beating, hardworking hands at rest.
God broke our hearts to prove to us,
He only takes the best.



To the romanian nation:

It's time to re-write your school books!



To the mourning family:

God bless you. Don't be sad: Adrian will live forever in our hearts.

Claudia from FrenchCountry
http://romantic-french-country.blogspot.com/

Daniela spunea...

Adrian Paunescu este poetul adolescentei mele..Dumnezeu sa aiba grija de el acolo sus si sa-l aseze intr-o lume cu "minima dreptate".... Merita!

Mihaela Mihai spunea...

Condoleante Andrei si intregii tale familii...
Dumnezeu sa-l odihneasca acolo sus printre stele si steaua lui sa ne lumineze in continuare sufletele, asa cum a facut-o dintodeauna!
Odata cu plecarea sa am pierdut o parte din adolescenta si tineretea noastra!
Dar ne vor ramane vesnic in suflet poezia si starea de spirit, pe care nu le vom uita niciodata!
Iti multumim Maestre, oriunde te- ai afla!

claude spunea...

Andrei,sunt cu sufletul si inima alaturi de tine,de voi...nu stiu daca iti mai amintesti("Bunavestire"-Vulcana Bai)...Am avut marele privilegiu de a respira acelasi aer cu Marele Suflet...Ma doare si carnea ca s-a dus...e nevoie,mai mult ca oricand, sa ducem legenda peste timp...si totusi,exista iubire...Acum Dumnezeu mai bea un ceai cu el!

Florin Preda-Dochinoiu spunea...

Dumnezeu sa-l aibă în paza și sa-l odihnească în pace, pe domnul ADRIAN PAUNESCU!
Sincere condoleante!


Florin Preda-Dochinoiu

apiuliana spunea...

Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!S-a stins cea mai mare valoare pe care a avut-o tara asta!Te vom iubi mereu maestre, ramai flacara vie in sufletele noastre!

apiuliana spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
Bia spunea...

Dumnezeu l-a chemat la El pe un mare OM. Sper ca sufletul lui bun si cald sa isi gaseasca linistea pe care o merita. Am ramas saraci, pustii, morti. Sa ne vegheze tatal tau, Andrei, de acolo de sus, pentru ca altfel nu mai avem scapare.

Dumnezeu sa il odihneasca!

simona spunea...

Condoleante!
Pacat ca a plecat dintre noi !
Mai avea multe de spus!

Anonim spunea...

Dumnezeu sa-l odihneasca in pace si pe noi, cei care l-am cunoscut ,sa ne ierte pentru ca i-am spus de prea putine ori cat de mult il iubim si il apreciem.
Cuvintele sunt prea putine sa exprim ceea ce simt, iar cel care inventa cuvintele care lipseau, tocmai a plecat…
Tie iti doresc putere si multa IUBIRE, sa poti duce mai departe IUBIREA lui, pentru ca toata viata lui si toata munca lui a fost o mare de iubire de oameni…
Beatrice, Iasi

Anonim spunea...

Condoleante din partea studentilor de la USH ! Va dorim sa treceti cu bine peste aceste momente grele si sa aveti puterea de a merge mai departe! Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!

Anonim spunea...

Atatea cuvinte, atatea lacrimi si o durere care nu poate fi prea usor amortita! Moartea timpurie si nedreapta ne face sa ne gandim daca e corecta viata?!Si ramanem suspendati in asteptarea raspunsului care nu va veni! Ii multumim marelui OM ca a exitat si ca ne-a imbogatit cultura si viata. Condoleante!
Queenie, Silvia Neacsu

InaFotografa spunea...

Sincere condoleante, copii ai Marelui POET! Dumnezeu sa-l odihneasca in pace.

Dan Tanasa spunea...

Suntem cu totii cu mult mai saraci! A plecat dintre noi un MARE OM si un MARE ROMAN! Dumnezeu sa-l odihneasca! http://tanasadan.blogspot.com/2010/11/adrian-paunescu-murit-am-pierdut-un.html

ruxandra spunea...

Am 19 ani, sunt la studii in Anglia si nu mi-as fi imaginat ca imi va fi atat de dor de Romania in acest moment. Am fost la un singur concert al cenaclului (cel din parcul Plumbuita) si daca veti continua sa "mentineti flacara Cenaclului aprinsa" renunt la orice vis si speranta care ma leaga de Anglia si ma intorc ca sa trec prin aceeasi experienta minunata prin care au trecut parintii mei cu cenaclu...

Anonim spunea...

8 noiembrie 2010
A nimănui e arta în cetate
Ai nimănui suntem astăzi şi noi
Nu mai e loc de "minimă dreptate"
În ţara asta plină de nevoi...

Nedemnă "demnitate" n-ai găsit
În mintea ta o frază a omeniei
La catafalcul celui răstignit
În inima eternă a Poeziei...

Ce suflet poţi să ai să nu te doară
Cultura răstignită a mia oară?!
Ce împietrire mintea ţi-a cuprins
De ne-ai tăcut "sublim" şi interzis"

Am tot sperat să aud, să citesc pe undeva de un Doliu Naţional... un doliu măcar de-o oră, dar s-a aşternut tăcerea, consternarea, nedumerirea... "Unde-au fost rpmânii când tăiat a fost capul lui Mihai?! Unde au fost ai noştri ce ne reprezintă cu acel 51%, au limnba română nu e şi limba lor?! Ce consilieri de zero bani au cerut şi au argumentat a nu se decreta acest minim respect? Mi+e peste putinţă să înţeleg ce diplomaţie e asta... să fi pierit sufletul definitiv din oamenii aceştia... Să fie criza de omenie mai mare decât criza financiară? Am ajuns în comuna primitivă şi nu ştim încă?!... Vin nori urâţi, vara Arhanghelilor s-a dus... numai e loc de minimă dreptate... ai nimănui suntem... Moldova, Serbia au plâns cu noi plecarea Lui Adrian Paunescu... România parcă a fost mută, oarbă, surdă... şi totuşi chiar şi-n aceasta imensă durere pe care trebuie să o ducem în suflet s-au mai găsit nişte x-uri să împroalte cu venin imaginându-şi că dacă au gura plină cu fiere şi noroi le va creşte lor vre-o calitate, vre-un talent, vre-o existenţă...
Stau cu Patria
lângă mare
eu în genunchi
Ea în picioare...

Ea are drumuri
E drept, mai mult sparte
Eu neputinţa
Ca povară în spate...

O simt că m-apucă
De spaimă şi-mi spune
Te du de naucă
Aiurea în lume!

Fi tare Andrei, mai sunt oameni de suflet nu ne-am câinit cu toţii, Adrian Paunescu este în inima şi-m mintea noastră... Noi, ai vazut ca suntem mulţi cu miile îl iubim...

Gabriela MS

iulia spunea...

Dumnezeu sa-l odihneasca!
Voua multa, multa forta !
Asa cum spui tu iubirea, cuvintele, muzica si imaginile iti raman acolo, in suflet, pentru totdeauna...si, de acolo de unde este, domnul Paunescu continua cu acelasi talent sa ne inspire!

Flora spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
Sanda spunea...

Regretam mult ca i-au fost parca "furati" ani frumosi pe care putea sa ii petreaca alaturi de noi...Tristetea e mare, dar parca e mai mare mandria de a-l fi cunoscut, de a fi cantat alturi de el, de a fi trait in aceleasi timpuri...

Dumnezeul sa-l odihneasca, sa va intareasca pe voi si sa iti dea, Andrei, forta sa continui ceea ce EL, marele ROMAN a facut pentru neamul sau si pentru cultura romaneasca.

Si da, ne simtim acum mult mai saraci...

Anonim spunea...

acum cuvintele sunt efemere..de-am sti sa fim mai buni cu sufletele noastre...sa vedem pacea si unirea in toate casele noastre........EL azi priveste inspre noi cu acelasi drag de tara...dar unde-i tara..caci ea la parasit si la lasat sa moara. Dumnezeu sa va de-a puterea sa-i duceti mai departe bunatatea si maretia

V Cezara spunea...

Moartea dlui Adrian Paunescu, reprezinta o mare pierdere pentru noi toti! Poporul nostru a pierdut un mare patriot, un poet cu radacini adanci in tot ce inseamna roman, tara, pamant romanesc! Un poet cu o sensibilitate deosebita!
Il vom purta in suflete mereu.

nixarie spunea...

Pe cel care ne-a dăruit Cenaclul
Şi ne-a îmbucurat cu-a lui esenţă
La ora despărţiri-L salutăm
Şi ne-nchinăm cu mare reverenţă

-Marius, undeva in SUA

Anastasia spunea...

Nu imi voi reveni usor din ce am simtit in aceste zile...nu sunt din generatia marelui Poet, am 28 de ani, insa l-am descoperit la fel de pur si cosmic, nicidecum teluric, prin Totusi,iubirea...
Tatal tau, Andrei, este un inger acum, dar vesnic cu voi, cu copiii lui si cu neamul lui care acum sangereaza acut si...cardiac.
Eu cred in tine, tu si Ana Maria aveti forta si vibratia necesara nu doar sa ii pastrati memoria prin Timp, dar veti reusi sa va claditi voi insiva, independenti de imaginea tatalui vostru, o lume, un univers al vostru, o noua treapta pe o scara...
Il rog pe Domnul ca, din cand in cand, sa il lase pe parintele tau drag sa ne cutreiere si sa ne invete de acolo de Sus cum sa fim Oameni.
Te imbratisez cu mult drag.

Theo T spunea...

suntem alături de tine Andrei!
Cu sufletul, gândul şi inima!!
Fii tare!!

FrenchCountry spunea...

I saw Adrian in Baia Mare a loooong time ago. He inspired me to switch schools, and do what my heart was asking me to do: to write. I cannot tell you how much I appreciated him and how thankful I am for his service to the romanian and world literature. He served the country, he served us. You are so lucky to have such a wonderful dad! Don't you ever forget how much we love him! If you ask me, the funeral was totally different than what I would have expected. I wished his "FLAMES" would have gathered and put on the biggest cultural show of the century for him, right there at the cemetery. You should have gotten all his friends and the artists he discovered to sing right there for him, you should have made it possible. I know you are hurting, but he would have deserved it. What national guard? What trompets? HE LOVED GUITARS AND THAT'S WHAT YOU DO BEST! Think about it. Please!

Mihai P spunea...

Am ramas fara translatorul sufletului generatiei in blugi.
Am sentimentul ca ne-am golit sufleteste, nu mai avem nici maruntaie in noi, nici speranta. Au plecat cuvintele... soapta iubiri, strigatul de tara, colindul...
Sa porti TRICOLORUL ce l-ai tinut la piept, mereu cu tine si pentru noi Andrei. Poate asa o sa avem puterea sa mai speram.
A plecat cu gandul la romani.
Din dragostea imensa pentru ei, a devenit Romanie...
Andrei, Ana sunteti copii acestui Mare Om, fiti tari.
A Dumnezeu sa-l odihneasca!

Alexandra spunea...

Andrei, ai dreptate. "Flacara" a fost stinsa miseleste in 1985. Niciodata nu va mai fi asa cum a fost atunci. Lipseste scanteia care a aprins "Flacara".
Dar trebuie sa pastrati vie memoria lui Adrian Paunescu, sa faceti cunoscute versurile lui si generatiilor mai tinere.

Mariana spunea...

Condoleante pentru poetul Adrian Paunescu.
Dumnezeul sa-l odihneasca iar pe familia lui sa o intareasca in aceste momente grele.

Marius spunea...

Condoleante, Andrei. Tatal tau a realizat in viata mai multe decat ar fi reusit doar ca om politic ori doar ca poet, a adus impreuna zeci si sute de mii de oameni cu crezuri diferite, din generatii diferite si i-a facut sa vibreze la fel, in ritmul muzicii si poeziei. Suntem norocosi ca am fost contemporani cu un astfel de om, care ne lasa atat de multe realizari artistice incat il vom simti intotdeauna aproape de suflet. Am vazut ca de-a lungul timpului ai stat alaturi de el si l-ai ajutat, nu doar ca muzician, dar imi amintesc inclusiv cand publicai caricaturi in ziarul Vremea, pe cand aparea pe foi A4, pacat ca nu se bucura de o distributie mai buna. Esti la randul tau un om talentat si te rog sa continui pe aceasta cale.

Teodora spunea...

Chiar daca am doar 22 ani, stiu toate poeziile marelui poet Adrian Păunescu, ptr mine, poetul nu a murit, traieste in inima mea.

Dumnezeu sa te odihneasca !!!

Noni spunea...

Andrei,tatal tau a fost,este si va fi un adevarat exemplu pentru noi toti.Amintirea lui va ramane o "flacara vie in inimile noastre".
Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!

Elena spunea...

Sa nu se mai ingrijoreze nimeni de soarta cenaclului Flacara,noi,generatia in blugi,il avem in inima,alaturi de poeziile Maestrului si nu avem nevoie sa se trezeasca toti neavenitii( care nu mai stiu pe cine sa mai dea in judecata sau cum sa mai cistige si ei citiva firfirei)sa-l salveze,draga Doamne, de la uitare...sa aiba mai bine grija de propria lor viata...artistica si sa si-o continue prin forte proprii...Iar daca patrioti sunt cei care aproba manifestari cu steagul ungariei in Romania si ABERANTA lege a educatiei,atunci asa e:Adrian Paunescu nu a fost un ASTFEL de "patriot" !Despre ce-a facut bine,ce-a facut rau,c-a fost asa sau pe dincolo isi poate da cu parerea orice "deontolog",dar OPERA NU I-O POATE NIMENI DENIGRA,nu-i lasam noi,cei care avem macar o carte d-a lui sau care am avut privilegiul sa ascultam pe viu "repetabila povara","ruga pentru parinti" sau "Tu Ardeal"... Si cu creierele stam bine,sa n-aiba grija dl.cornea...asa cum spunea un cititor dintr-un ziar,aceste "creiere spalate" l-au dat jos pe ceausescu!ca dovada ca nu erau destul de "spalate"...

anna spunea...

Condoleante pentru imensa pierdere.
Andrei, numai tu poti reinventa Cenaclul Flacara ! Nimeni altcineva nu are acest drept.
Sunt convinsa ca dzeu va limpezi toate apele tulburi.

Anonim spunea...

Transmit condoleante familiei Paunescu ! Andrei, trebuie sa mentii aprinsa FLACARA care ne-a facut tineretea atat de frumoasa...Am 43 ani si fac parte din generatia "in adidasi si blugi". Cenaclul Flacara mi-a adus multi prieteni, cu care corespondez si azi. As fi vrut sa fiu la Bucuresti zilele trecute, dar a fost imposibil. Am citit comunicatul din partea familiei. Cred ca numai tu vei hotara soarta Cenaclului ce va urma sa vina....Si cred ca va veni. Dumnezeu sa-l odihneasca in pace pe POET ! Maria - Ploiesti

bagiu ovidiu spunea...

Andrei.
In numele Scolii romano-bizantina ortodoxe am hotarat sa ridicam la rangul de mare cavaler post-mortem pe cel ce a fost tatal tau si poetul nostru national

Anonim spunea...

Dănuţ.

Referitor la "Comunicat din partea familiei şi a instituţiilor familiei Păunescu despre CENACLUL FLACĂRA".

Doresc să îmi exprim imensul regret faţă de dispariţia omului Adrian Păunescu şi să subliniez că poetul cu acest nume nu va muri niciodată. Titanii nu dispar.
Cred că sunt foarte mulţi cei ce gîndesc ca mine (care nu l-am cunoscut personal) şi cred că cei a căror destin s-a intersectat cu marele poet trăiesc şi mai intens acest moment.
În aceste condiţii ideea de a continua opera la care a lucrat Adrian Păunescu mi se pare un omagiu adus acestui om. Sunt convins că şi marele poet ar fi gândit la fel.
Poate nu este momentul cel mai fericit, dar faptul că Andrei, băiatul său, a avut această reacţie imediată (o reacţie prea pământeană), îl consider ceva de genul: "acesta este tatăl meu, nu este al vostru !".
Aş vrea să nu se supere Andrei pe mine (chiar dacă sunt un necunoscut), dar trebuie să înţeleagă că Adrian Păunescu este moştenirea poporului român! Iar Cenaclul Flacăra, deşi a fost iniţiat de Adrian Păunescu, susţinut şi muncit de el, nu este opera exclusivă a domniei sale, oricît de mare poet ar fi! Şi vreau să cred că şi-ar fi dorit ca şi fiul său să gândească la fel!
În ceea ce priveşte bunurile rămase moştenire familiei, aceasta este cu totul altceva, este un lucru pământesc, despre care nu trebuie să se discute în public. La fel şi despre drepturile de autor asupra poeziilor marelui poet.
Dar, Cenaclul Flacăra, în care au evoluat atâţia alţi artişti, nu poate fi al unui singur om, fie el şi marele Adrian Păunescu, ce să mai zic de fiul lui!
Dacă am greşit cu ceva, dacă am interpretat eronat vorbele lui Andrei, îmi cer iertare.

Iustina t spunea...

~Cu totii purtam un gol in suflet...din pacate generatia tanara nu a avut prilejul sa il cunoasca atat de bine,pe "Marele Poet" insa speram ca macar viitoarele dumneavoastra realizari sa se faca auzite cu mai mult ecou~

Toate cele bune si putere pe viitor.:)

simona spunea...

Dumnezeu sa va dea puterea sa treceti cu bine peste incomensurabila pierdere pe care ati suferit-o,iar atunci cand ranile din suflet vi se vor cicatriza,te rog sa te gandesti sa reaprinzi flacara cenaclului,care ne-a incantat tineretea.Este pacat ca tanara generatie sa fie privata de placerea de a asculta minunatele cantece si de ce sa nu recunosc ca si eu as vrea sa retraiesc spiritul cenaclului.

Flora spunea...

Imnul "Universitatii Craiova" va dainui in timp peste generatii, si, va fi "glasul nemuritor" al d-lui. ADRIAN Paunescu.
Dumnezeu sa-l odihneasca!

Anonim spunea...

Te felicit, Andrei, ca nu faci o afacere din Cenaclul Flacara!

maminineta spunea...

A plecat Adrian Păunescu

Tu ai plecat prea plin de suferinţi

Din lumea noastră laşă şi murdară,

Vom plânge ruga ta pentru părinţi

În ceaţa ce coboară peste ţară.


Te vom păstra în gânduri cum ai fost

Neobosit, bun păstrător de taine,

Ştiind că al vieţii nimb are un cost

Croiai pentru popor altfel de haine.


Ai suferit ştiind drumul unde duce

Durerea ta n-a putut şterge legi,

Ai scris că Basarabia-i pe cruce

Şi cei ce-s vinovaţi vor fi pribegi.


Cuvântul ţi-a fost arma de temut

L-ai spus deşi ştiai c-o să te doară,

Şi toată măreţia din trecut

Ai pus-o în repetabila povară.


Orfani suntem acum că te-am pierdut

Vom suferi în iarna ce-o să vină,

Căci te simţeam în viaţa noastră scut

Şi ne purtai din neguri spre lumină.

MARKUS MIHAELA spunea...

UN GAND,O LACRIMA ,UN DOR,PENTRU POETUL IERTATOR

TE-AI DUS MAESTRE,AI PLECAT,
SI-O LUME TRISTA AI LASAT.
ROMANI SARACI,IMPOVARATI
DE TRAI AMAR,INDURERATI.

AI PARASIT ACEASTA VIATA,
PLIN DE DURERI SI SUFERINTI.
NEAMPACAT CU A TA SOARTA,
TE-AI INDREPTAT SPRE INGERI SFINTI.

O VIATA INTREAGA AI PURTAT,
PE UMERI LARGI,INGREUNATI,
O ,,FLACARA"CE NU S-A STINS...
NICI CHIAR ATUNCI CAND S-A OPRIT,
SCANTEIA VIETII DE ARTIST.

ACUM TE AFLI NEGRESIT,
IN CER,LANGA PARINTII SFINTI.
CU OCHII-N LACRIMI TRISTI SI GOI,
VEGHEZI,SUSPINI,VAZAND CUM NOI,
INLACRIMATI,INDURERATI,
PIERIM PE RAND,PARINTI SI FRATI
DE TRAI AMAR,INGREUNATI.

BRENDA

Anonim spunea...

brenda

Oana spunea...

Am urmarit emisiunea in care cineva si-a exprimat dorinta de a fi urmasul lui Adrian Paunescu la Cenaclu. Cred ca a fost doar un entuziasm nostalgic, absolut neinspirat insa.
Nu avem nevoie de imitatii ale lui Adrian Paunescu la "catedra" Cenaclului,numai El putea tine in palma un stadion de suflete.Numai tu stii ce e de facut de acum incolo.Noi,suntem ca umbrele,va urmam.
Oana

Magda spunea...

Nici nu pot nimic sa-ti spun
Pe curand sau ramas bun
Aparu, numai nu,
La adio tu

Condoleante si sa fiti puternici pentru ca acolo sus cineva va iubeste. Adrian Paunescu traieste in inimile noastre prin versurile sale coplesitoare si marete! Va fi pana la capat cu poporul lui.
Va iubesc pe toti!

Oana spunea...

Condoleante familiei marelui poet si om!Privesc de cateva zile la TV, cu spernt ca nu se va astere uitarea asupra acestei vieti, ca familia sau apropiatii vor gasi resursele necesare si inspiratia de a pune in valoare greaua mostenire - poezia si Cenaclul, sau macar ideea lui, de a descoperi valori si a reda speranta romanilor ca isi vor gasi identitatea, in ciuda a tot si toate. Asa se vede din afara, ca d-nul Adrian Paunescu si-a dat ultima suflare pentru poporul asta si lupta sa va continua dincolo de moarte, chiar daca trupul sau a renuntat. L-am simtit ca pe un OM, cu tot patos-ul care te ridica si dragostea de oameni care te misca, ii regret disparitia si ma rog la Dumnezeu ca familia sa, in special Andrei, vor gasi in anii care vin inspiratia de a veni in continuarea fiintei lui cu ceea ce le lipseste acum romanilor din Adrian Paunescu.

BRENDA spunea...

UN GAND,O LACRIMA,UN DOR ,
PENTRU POETUL IERTATOR

BRENDA spunea...

Te-ai dus maeste,ai plecat,
Si-o lume trista ai lasat.
Romani saraci,impovarati,
De trai amar,indurerati.

Ai parasit aceasta viata,
Plin de dureri si suferinti.
Neampacat cu a ta soarta,
Te-ai indreptat spre ingeri sfinti.

O viata intreaga ai purtat,
Pe umeri largi,ingreunati,
O "FLACARA"ce nu s-a stins
Nici chiar atunci cand s-a oprit,
Scanteia vietii de artist.

Acum te afli negresit,
In cer ,langa parintii sfinti.
Cu ochhi-n lacrimi ,tristi si goi,
Veghezi,suspini,vazand cum noi...
Inlacrimati,indurerati,
Pierim pe rand,parinti si frati,
De trai amar,ingreunati.

Teodor Munteanu spunea...

Andrei, am compus un cantec pt Marele poet .El poate fi ascultat pe youtube sau de pe blogul meu .http://teodormunteanu.blogspot.com/2010/11/poetul-azi-se-duce.html

Poetul azi se duce

versuri , muzica : Teodor Munteanu

Poetul azi se duce
In linistea eterna ,
Il vom pastra in suflet
Cu vocea-i de titan .
Un mentor , un parinte
Un far in vremuri grele
A luminat corabii
Ce cautau un mal .


De la Carpati la mare
Se lasa trist tacerea
Desi tara e-n doliu
Nu este oficial .
Adanca pretuire
E contestata inca
Dar cine il iubeste
II e pe veci loial .



Spuneati odinioara :
" Puteam sa fac avere
Sa fiu si eu ca ceilalti
Un bun european "
Dar ati avut o boala ,
O boala grea si rara
Ce se numeste tara
Si leacul era ea .


Ne-ati invatat , maestre ,
In noptile albastre
Sa ne gasim puterea
De-a fi si a lupta
N-am banuit o clipa
Ce zile-aveau sa vina
Ca multi cu blugi si-adidasi
Din tara vor pleca .


Suntem o doina trista ,
O scoica intre valuri
La fericire parca
Mereu in zi de post
Decapitati de tara
Suntem in pribegie
Într-un destin apatic
Pe linii fara rost.


In vodevilul vietii
S-a ratacit speranta
Dar am gasit-o trista
Pe-un vers cum lacrima .
In tara obosita
De-atatea suferinte
Un geniu astazi pleaca
În nemurirea sa .


Vom continua ,Maestre
Sa tinem sus stindardul
Iubirii de cultura
De neam si de popor .
Speram ca valoarea
Sa aiba calea dreapta
Romanii sa traiasca
Mai bine-n tara lor .

Anonim spunea...

Eu, Domnule Punescu, va iubesc enorm. Si dupa cum inteleg azi CTP va iubeste chiar mai mult decat mine.

Anonim spunea...

Paunescu-n cimitir,cu mina
Lui Vadim ii face semne acuma
Ca sa nu-i fie urit,Paunescu
Il vrea linga el pe Ion Iliescu
Eminescu il cearta :Paunescule,hai
Pe Ceausescu,Elena,in fund ii pupai
Pe ei ca vecini acuma sa-i ai
Du-te ba la Ghencea,acolo sa stai !
E liniste-n Belu,cu cenaclul tau
Deranjezi somnul Iuliei Hasdeu
Cosbuc scriitorul din somn deranjat
Te-a auzit,apoi te-a-njurat
Statuia ta acum venerata
La groapa din Glina va fi aruncata
Aicea sa doarma poeti,scriitori si artisti
Tu ai fost un poet-clopotar comunist !.

Anonim spunea...

Foarte bine faci, Andrei, ca nu permiti unora sa se repeada ca hienele pe brandul Cenaclul Flacara. Oare unde-au fost acestia pana acum? Unde au fost cand Boss avea nevoie de ei?
Noi avem incredere si te vom urma in toate planurile tale. Avem incredere si tinem foarte mult la tine! Te sustinem si te neconditionat.

Anonim spunea...

...iubim neconditionat

condoru spunea...

Imi pare rau, atat pentru familia Paunescu cat si pentru mine, dar cel mai mult sufar pentru ca nu a mai ramas nicio o flacara a romanismului, romanii sunt in intuneric total; cat era comunismul de minimalist, si tot am trecut prin el; am facut-o in primul si in ultimul rand cu Adrian Paunescu; cand istoricii cu titluri de academicieni ne invatau istoria invinsilor, Adrian Paunescu ne-a aratat ADEVARUL si ne-a legat mai mult de pamantul romanesc; toti suntem datori cu o moarte, insa de data asta a venit prea devreme.
Adrian Paunescu traverseaza veacurile acestui popor si va fi cunoscut pana la sfarsitul civilizatiei umane.
Tatal tau, in toate privintele, si al nostru spiritual, este unul dintre putinii romani care au ales sa traiasca si sa moara alaturi de romanii lui.
Va doresc sanatate maxima, putere de munca si succes in tot ceea ce faceti.
Cu infinit respect,
Doru Constantin

Anca M spunea...

„Porcul”, aşa l-au alintat în anii de după ’89 trişti epigoni al şoubizului de poleială ieftină, fără să-şi audă în suflete propriul grohăit. L-au persiflat în fel şi chip, l-au silit să înoate în oceane de scuipat şi li se părea că-s şmecheri când îi imitau glasul şi felul unic de a vorbi. L-au călcat în picioare pe „poetul de curte” şi li se părea că-s deştepţi şi frumoşi când striveau sub tălpi versuri geniale. Minţi nătânge şi înguste.
Televiziunile ştirilor de nişă i-au numărat fiecare bătaie de inimă, apoi au trâmbiţat sfârşitul fără să ştie ce să pună mai întâi. Subiectul „Adrian Păunescu a murit” sau predicatul „A murit Adrian Păunescu”. Ce era mai important?
Oameni care cât timp a fost în viaţă nu s-au învrednicit măcar să-i dea un telefon au ieşit apoi călări pe microfoane să regrete „marea pierdere” să spună ce ştiau, cât l-au cunoscut şi l-au iubit…
Am 33 de ani şi-mi amintesc perfect când pe la 3-4 ani, părinţii m-au trimis să dorm la o mătuşă pentru că au stat o noapte la spectacol la „Cenaclul Flacăra”. Nu i-am iertat nici acum pentru că nu m-au luat şi pe mine la spectacolul care a durat până în zori. Am crescut cu cântecele cenaclului, cu „Rugă pentru părinţi” şi „Colindul gutuii din geam” ori cu armânescul „Părinteasca dimândare”. Mi-amintesc de serile când era frig în casă, se oprea curentul şi noi, toţi, ne adunam în bucătărie, la flacăra săracă a aragazului şi la lumina pâlpâitoare a lămpii cu gaz şi ascultam la radioul cu baterii: „Cenaclul Flacăra”. Părea poate un gest de disidenţă ori poate de rezistenţă în calea frigului şi-a întunericului. La casetofonul – o, ce fiţă era pe-atunci – am ascultat până la hârşâire casetele cu Cenaclul Interzis. Îmi amintesc spectacolul de pe stadion de prin anii ’90 şi de farurile maşinilor pe care Poetul le-a adus ca să lumineze publicul ce nu se mai dădea dus. Sunt vii nopţile nedormite petrecute în faţa televizorului la emisiuni realizate de Poet. Şi pentru că la căminul de studentă din Iaşi nu aveam televizor, „fugeam” acasă pretextând orice, ca să-i prind emisiunea. Doamne, ce nebunie a fost, când am mers cu trenul de noapte Iaşi-Bucureşti pentru că Poetul mă invitase pe mine şi pe colegii mei de facultate la concertul cel mare de la Bucureşti. Şi ce „deşteaptă” m-am simţit când Poetul mi-a citit la microfon cele două bilete entuziaste pe care i le-am scris pe genunchi din scaunul de spectator! Mă amuza când revoltat îi sfătuia pe azvârlitorii de ocări să înjure măcar corect gramatical: „Mă-tii se scrie cu liniuţă!”. Şi că nu mor caii când vor câinii. Ştiam că n-are nicio şansă la preşedinţia României şi poate că nici n-avea ce căuta în mocirla asta! Poate ar fi fost bine să fi rămas departe de curvăsăreala politică şi nici n-a fost prea înţelept când recita poezii de la tribuna Senatului. Dar când scria punea în fiecare virgulă şi sunet toată lacrima lumii.
Eram la o conferinţă naţională a PSD prin 2004 când l-am descoperit parcă uitat de colegi pe un scaun din sală. I-am cerut permisiunea să-l fotografiez şi a încuviinţat pironindu-şi privirea înlăcrimată spre tavan. N-am ştiut ce să-ntreb şi am ratat poate interviul vieţii mele cu Maestrul Adrian Păunescu. Tăcerea lui şi lacrima din ochi au fost însă cel mai lung discurs pe care l-ar fi putut rosti vreodată. Acum s-a stins. Se spun vorbe mari şi inutile despre geniul poetic, despre „publicistul, poetul” vorbe mari care umplu gurile altădată pline cu ocări, murdării şi scuipat.
Nu-mi pasă ce vor spune unii sau alţii despre moartea Maestrului. Ei nu sunt decât nişte nimici în mocirla de vorbe goale. S-a stins un Titan. Dar nu vor reuşi vreodată să-l îngroape.
Va doresc din toata inima puterea de a rezista mizeriilor care se vor spune despre familia Păunescu, piţipoancelor care îşi vor flutura presupuse amoruri sau vor revendica paternităţi. Şi, dacă se poate, puţină decenţă celor care până mai ieri huleau Flacăra şi acum vor să se încălzească la EA. Andrei, când ţi-ai presărat ţărână în buzunarul de la piept, ai îngropat şi o parte din inima mea.
Un gând curat, Anca M

Ghost spunea...

Condoleante sincere... Sunt uimita (sau nu) de cate comentarii s-au adunat in acest scurt timp la aceasta postare...150...multe sau putine (tinand cont de context) (?). Celora care tot lehaiau aiurea sub numele de "anonim" as vrea sa le explic , daca nu stiau inca, de ce s-au semnat asa: pt ca sunt niste ANONIMI! Si ca sa fie meniul complet, le scriu si o parte dintr-un articol ce va aparea luna asta intr-o revista mai putin cunoscuta : "Şi până la urmă, de ce suntem noi toţi obişnuiţi să criticăm personalităţile din punctul de vedere al vieţii personale în loc să punem pe primul rând opera şi/sau contribuţia artistică, culturală, politică ş.a.m.d. ? Spre exemplu, când vorbim despre Ştefan cel Mare ne raportăm la viaţa sa personală sau la ceea ce a înfăptuit pentru neam? Când vorbim despre Eminescu ne raportăm la orientarea sa politică sau la valoarea operei?
Detaliile nesemnificative se şterg odată cu timpul, vie rămâne amintirea şi opera. După moartea autorului, toate valorile încep să fie luate în seamă. Oare de ce? Pentru că lumescul dispare? Dacă da, câţi şi care ar mai trebui să moară ca ţara noastră să înveţe ce e valoarea?
" p.s. mai aveti un comentariu la articolul carcotas din josul paginii, cel cu taxarea greselilor gramaticale... imi dau seama ca va este greu in perioada asta dar nu fiti trist pt tatal dvs, dincolo sigur e mai bine decat aici!

Cezar Petrovici spunea...

Exista foarte multi oameni pentru care Eminescu si Paunescu sunt nume cu rezonante asemanatoare si pentru care diferentele din punct de vedere al valorii literare, de ideologie sau de caracter n-au nici o insemnatate. Pentru ei cei doi poeti inseamna trairi intense, care au lasat urme in comportamentul lor, au dat valoare si sens ideii de patriotism si au dominat, unul prin noutate, inovatie, celalalt prin personalitate si consecventa si amandoi prin afirmarea sentimentului national, o intreaga epoca. De aici incolo, numai bine. Eu am fost unul dintre cei care a suferit o trauma atunci cand mi s-a refuzat intrarea in cenaclu pe considerentul ca numele meu nu este romanesc. 25 de ani l-am dispretuit pe Paunescu pentru asta. Anul acesta am aflat ca unul dintre "colegii" lui de cenaclu a inventat acest motiv ca sa introduca in spectacol o fatuca de care n-a mai auzit nimeni de atunci. Paunescu mi-a dat ocazia sa "debutez" la ultima reprezentatie a sa de la Navodari. Ce-as mai putea spune acum despre omul Paunescu decat ca a fost un al doilea Ceausescu, "protejat" de apropiati si apoi parasit de ei cand acesta nu le-a mai fost de folos. Adaug, ca o paranteza ca in toata aceasta perioada de auotcenzurare a dorintei mele de a ma afirma pe plan artistic am urmarit cu placere tot ceea ce a insemnat fenomenul Flacara. De gustibus non disputandum.

giovanna spunea...

CONDOLEANTE ANDREI,I-TI SCIU DIN ITALIA.
DE AICI ROMANIA SE VEDE DIFERIT.AM SUFERIT CAND AM AFLAT VESTEA MORTII,TATALUI TAU.ROMANNI NU STIU SA-SI PRETUIASCA VALORIE.
SUNT MANDRA CA AM FOST CONTEMPORANA CU ADRIAN PAUNESCU

ana roman spunea...

Adrian Paunescu este condamnat la nemurire!Si nu datoreaza eternitatea nimanui decat siesi!Ca suntem mai singuri ,mai saraci si mult mai putin fericiti este adevarat,dar avem bucuria si multumim Lui ca ne-a lasat sa fim contemporani cu un imens Adrian Paunescu(Paul Everac m-a facut sa plang marturisind cate datoreaza poetului)chiar daca sunt unii cu memorii scurte,deformate si ultraselective!Lumina,lupta,libertate!

ana roman spunea...

Un apendice la vorbele mele de-aici:Andrei,tatal meu (otelar cu 6 ani de scoala facuti intr-un sat uitat din Oltenia)sever dar drept,modest dar cu vederi largi,dur dar bun ca painea,facea comentarii rautacioase daca intarziam nitel la un ceai sau 'chef'' cu prietenii,dar nu spunea decat "imi imaginez ca a fost fantastic'' daca plecam la 6 seara si revedeam acasa dimineata de la un spectacol al cenaclului..tatal meu,care avea 6 ani de scoala dar citise 7 biblioteci,cand a disparut fizic tot la tara s-a gandit in ultimele clipe(imi aminteam in 5 noiembre de tata care spunea ca un om are trei iubiri in ordinea urmatoare:Dumnezeu,tara si familia!)....nu pot cere lui Dumnezeu sa-l ierte pe Adrian Paunescu,dar pot cere sa-l odihneasca in pace si sa-i ocroteasca sufletul frumos.

Adrian Ene spunea...

GENERATIA IN BLUGI

Ma uit la cer, ce trista-i seara,
In jur e totul impietrit;
Din steaua cartii pica ceara
Azi, Paunescu a murit.

Ce negura e fara tine,
Cuvintele nu isi au rost,
M-astupa ceata care vine
Si amintirile ce-au fost.

Cantam adeseori cu tine,
Ma astupa regimul dur,
Plangeam in noptile senine
Visand ca sunt un trubadur.

Bateam din palme ca nebunul,
Cenaclul ne ducea spre vis;
C-asa era atunci romanul,
Un visator de paradis.

Cu vocea ta sapand in stanca
Noi orizonturi ne-ai deschis,
Lasand in pestera adanca
Pe vesnicie, ce ai scris.

Te-ai istovit luptand cu hotii,
Plin de speranta, plin de har;
Nu ne-ai lasat in voia sortii,
Te-ai dus iubind acest hotar.

Pentru tirani ai fost otrava
Picand din versuri cu cinism,
Cand ii faceai gunoi si pleava
Te-au interzis in communism.

Nici democratii nu te vrura,
Erai un Tepes permanent;
Te revoltai ca tara fura
Ciocoii noi din parlament.

Te-au macinat ganduri rebele
Sa vezi poporul nostru brav
Fara jigodii si lichele
Calcand pe trupul tau bolnav.

Spre ceruri urca mii de rugi,
Pamantu-i jerba cu regrete,
E generatia in blugi,
Frumosi nebuni cu albe plete.

Te-ai dus lasand ca amintire
O flacara jelind stingher,
Dand lumii noastre mandra stire
Ca-s doi luceferi sus pe cer.

Trist ai plecat spre nemurire
Durerea tarii te-a infrant
Vei regasi prin cimitire
Pamantul drag, pamantul sfant.

ana roman spunea...

Ma iarta,draga Andrei ca nu ma dau dusa de aici(ma simt ca acasa)...vreau sa amintesc un moment uluitor,petrecut in martie,final de martie '77,in timpul unei intamplari Flacara:sala ticsita de lume(in loc de 800 cate locuri erau,in sala se aflau peste 1000 de oameni..)incepe spectacolul,canta George Nicolescu dupa care vine randul lui Mircea Vintila ...incepe piesa si cade curentul..canta si lumea il asculta cuminte fara sa se agite,eram la 3 saptamani de la cutremur,lumina revine dupa un timp si tatal tau multumeste ca nu am creat haos,moment in care un batran se ridica de undeva din mijlocul salii si spune:lumina ochilor dumneavoastra ne-a facut sa stam linistiti,Adrian Paunescu...magic moment..

Anonim spunea...

cred ca niciodata nu va multumit nimeni ca ati avut puterea sa-l impartiti pe tatal vostru cu noi , cu tara.
Ii multumesc lui Paunescu ca mi-a dat posibilitatea sa-i fiu contemporan si sper ca de acolo vegheaza ca tara asta amarita sa redevina ce-a fost odata.

radu spunea...

Condoleante!

Il plang pe Adrian Paunescu plangand faptul ca fara el suntem fara un punct de sprijin. Moartea domniei sale mi-a descoperit atatea amintiri ale prietenilor, parintilor, colegilor, vecinilor mei cu privire la Cenaclu, la poet, la Universitatea, la poezie si la viata. Dumnezeu sa-l ierte!

Anonim spunea...

Astre

De-ai sti ca-n seara asta nestemata
Poetul ridicat in slavi de tine
A luat Luceafarul pulsand pe bolta
Si Romaniei l-a adus in semn de bine!

S-a aninat de-al teiului brat zdravan
Iar vantul a-naltat mireasma vie
Caci palma ta era solida treapta
Spre nemurirea cu iz de tamaie.

Dar inima-mi beteaga si prea mica
De-acest miracol ce putini il simt
A lacrimat durerea-n cripta
Caci tu mi-ai dat puterea sa ridic

Sa vad cu ochii mintii ce niciunde
Pe-acest paman nicicand n-ar incapea
Cum Eminescu-aseaza fara remuscare
Luceafarul tinand pe fruntea ta.

A compromis tot universul
Ea,luna noptii,triumfala,
Stingand a cerului de-o vesnicie facla,
Jertfindu-l sa-ti deschida ochii iara.

Nu simt in piept decat durere surda
Ma copleseste -n sange respirand plamanii
Dar ce noroc am ca va stiu
Alaturi pana la-nceputul lumii!
07.11.2010


O mare onoare sa pot asterne cateva cuvinte
pentru cel cu care s-a nimerit sa fiu contemporana.

Anonim spunea...

Celui furat

Nu ne auzi poete
Din betoane reci,
Pasind ultima strofa
Azi ai dorit sa pleci!

Te vesnicira-n noapte
In sarcofag modern
Cu usi incatusate
Si lacat de infern.

Strigoii hohotira,
Papusi marionete,
Hlizindu-se- n gavane
Sclipiri adiacente.

Se bucura neghiobii,
Noi talmacim doar semne
Din verdele de nisa
Si tropait de lemne.

Au castigat ei lupta,
A mortii surghiun greu.
Raspunde !Tu, poete,
Din cruci fa elesteu!

De veghe-n noapte buna
Voi felinar sa fiu.
La capatai de maine;
De ieri sa-ntorc nu stiu.

Iar becul ce luceste
Drept mar imbietor
In raiul dintre lumi
Lui Dumnezeu obol.

Raspunde tu poete!!!
Am disperere-n glas.
Din hoarde de morminte
Te vor pazi cei dragi!

Ca si poezia Astre ascunde in sufletul meu o mare durere.
Dumnezeu sa-l aiba in paza alaturi de ceilalti poeti eterni care-l merita!

Teodor Munteanu spunea...

In seara asta bunul meu prieten , Florin Finaru a trecut pe la mine si mi-a lasat aceasta poezie foarte buna :

Pentru poet - despre Adrian Paunescu
de Florin Fînaru

poezie dedicata lui Neica Nimeni
care l-a numit poet mediocru
pe Adrian Paunescu

Cu chipul lui de stînca el înca ne priveste
Si piatra lui e vie si nu mai are timp
Si-l lumineaza umbra ce tot mai mare creste,
Iar neamul îl primeste ca Zeus din Olimp.

Nu omul este mare, ci geniul poeziei
Ce-a respirat o viata în trup de muritor,
Atotputernic, tandru, stapîn al vesniciei
Murind în suferinta si renascînd în dor.

Nu arunca cu pietre în Sfinxul care doarme
Pe culmi de Burebista, pe perna de Carpati,
Caci sunt neputincioase minusculele arme,
Esti mic pe lînga tinta în care vrei sa bati!

Esti mic si totusi ura îti este mult prea mare,
Desi tu ai o vîrsta, n-ai înteles nimic...
El va-nfrunta prin veacuri urgia viitoare,
Istoria curgînda, degeaba îti explic...

Sunt pui pe lînga tine, dar mintea-mi este treaza
Si stiu sa simt prea bine pe cine m-a iubit,
Dar tie îti lipseste aceasta sfînta baza
Si-ai refuzat biletul de drum spre infinit!

El vine de departe îngenunchindu-si slava,
S-a închinat la glie, la sufletul strabun
Prin strîmta poart-a vremii prea revarsîndu-si lava
Vulcanul de iubire, degeaba tie-ti spun...

La cumpana de ape lui i-a fost scris sa creasca
Sa macine contrarii ca liber prizonier
Crepusculara zona a vietii s-o hraneasca,
Liant de zbucium sacru între pamînt si cer !

Tu-i vezi pacate multe, îl vezi fara valoare,
Dar geniul este mare, nu omul cel pierdut
Ce pleaca si ramîne cu lumea trecatoare
Pierdut în echilibrul divin si absolut.

Adriana spunea...

Mama mea, pensionara de 78 de ani, care traieste in Romania, mi-a spus astazi ca a incercat in doua mari librarii (una de la magazinul Cora) dar nu a gasit nici un volum de Adrian Paunescu, toate s-au cumparat.
Eu ma bucur sincer ca in tara mea un poet e atat de venerat de mase.

lianada spunea...

Regret nespus plecarea lui Adrian Paunescu, pe care l-am admirat enorm ca Poet, care a scris Poezie de calitate, care a avut genialitate, care a transmis intotdeauna ceva si a avut atitudine. A fost un exemplu de supravietuitor, de invingator in orice timp, un orator, un actor.
L-am descoperit odata cu Cenaclul Flacara, cand aveam 12 ani. Parintii mei nu erau de acord cu spectacolele de pe stadion asa ca incepeam munca de lamurire cu ai mei cu cateva saptamani inainte de venirea cenaclului in Pitesti si in final, reuseam. Iar cand eram acolo, eram atat de exaltata, atat de fericita. Stiam toate cantecele si cantam continuu. Timpul trecea fara sa-ti dai seama si oricat ar fi tinut spectacolul, era putin. Stadioanele erau pline si era inflacarare, tinerete, euforie, talent, poezie, arta, frumos, nebunie, libertate. Iar Adrian Paunescu dirija totul cu pricepere, cu talent, cu multa implicare, ne disciplina si ne entuziasma.
Joia stateam lipita de radio, pentru ca intre orele 20 – 22 erau inregistrari de la ultimele spectacole. Cumparam si ziarul Flacara, pentru descrierile si fotografiile spectacolelor, pentru poeziile lui Adrian Paunescu, pentru versurile cantecelor. Am fost ravasita de durere cand Cenaclul a fost interzis, cand Adrian Paunescu n-a mai aparut si nu se stia exact ce s-a intamplat cu el.
Sora mamei avea cartea Totusi Iubirea – de Adrian Paunescu, iar eu cand ajungeam la ea, copiam poezii din carte pe un caiet dictando, pe care-l am si acum.
Eram studenta cand am gasit la baietii care vindeau carti la Universitate, volumul Totusi Iubirea si Doamne, ce fericita am mai fost!
M-am bucurat si cand peste ani, a aparut cenaclul Totusi iubirea si urmaream intotdeauna emisiunile de la tv.
Acum, in ultimii ani, ii urmaream blogurile si era o adevarata placere sa citesc acolo scrierile lui.
Adrian Paunescu a scris in iunie 2010, cand a aflat cat este de bolnav, o scrisoare deschisa catre copii lui, in care le spunea ca nu crede ca mai are multe zile si ca dupa ce nu va mai fi, probabil ca va fi mai onorat decat in timpul vietii. Eu cred ca a fost cel mai onorat poet in viata fiind. S-a bucurat de multa apreciere intotdeauna, de recunoastere, de iubire. Cartile lui chiar s-au vandut si lumea chiar l-a citit, indiferent de varsta. Bunaoara, bunica mea si la 70 de ani citea poezii de Adrian Paunescu, iar Repetabila povara era preferata ei.
Adrian Paunescu a inchis ochii acum, dar nu va pleca niciodata dintre noi, nu va fi niciodata uitat, iar noi il vom trai generatie dupa generatie.
Dumnezeu sa-l odihneasca!

Teodor Munteanu spunea...

Se pare ca batalia e mai grea decat am crezut initial .Bogdan Cretu ,lector la Catedra de Literatura romana din cadrul Facultatii de Litere, Universitatea „Al.I. Cuza” din Iasi si doctor in filologie, a scris azi acest articol in Ziarul de Iasi http://www.ziaruldeiasi.ro/opinii/adrian-paunescu-intre-poet-si-idol-al-tribului~ni6r8t

ana roman spunea...

Draga domnule Munteanu,traim niste vremi prielnice inmultirii pigmeilor...profesorasul de la Iasi ce s-a trezit elucubrand este doar unul dintre ei,si-atat...Lumina,lupta,libertate!

Teodor Munteanu spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
Anonim spunea...

Domnule Munteanu,

"Profesoraşul de la Iaşi"(Ana Roman) este,probabil,Bogdan Creţu,fiindcă despre el vorbeaţi in mesajul anterior,nu despre dvs.

vasi spunea...

si eu si ion plangeam cand era difuzata emisiunea totusi iubirea ..cat de barbat erai te facea mic .. adrian traieste ....doar fizic a plecat .

ANA ROMAN spunea...

Buna seara,maestre!Abia acum,desi va stiu de mai bine de 35 de ani ,abia acum imi dau seama de valoarea operei dumneavoasatra si pariez cu oricine ca importanta ei va creste direct proportional cu durata in timp a turneului printre stele pe care l-ati initiat in 5 noiembrie...Pana la intalnirea cu dumneavoastra ne distram pe seama epigonilor ,cioroienilor si ...altor zburatoare efemere...Lumina,lupta,LIBERTATE!

Daniel spunea...

La moartea lui Adrian Păunescu

Uite, am să vorbesc
despre tabloul acesta
pătrat
din care îmi zâmbeşte
un poet
cu barba-i rotundă
şi albă...
am să vorbesc încet
şi nu mult
ca la un priveghi,
ca la mort:
a murit Adrian Păunescu

A murit Adrian Păunescu,
s-a dus cum se duc
toţi românii mai vechi
decât noi
cu state de viaţă înscrise
cu un creion vineţiu -
de folosit cu salivă -
şi când urlă la geam
vântul rece din Nord
şi se duce spre sud
la oltenii cuminţi
ca să năiască
'-n perdelele lor
cele albe, de in,
ca nişte pagini
dintr-un ceaslov,
învechit
de-nchipuirea naivă
a unui copil -
moartea se arată doar în poveşti
cu tinereţi şi bătrâneţi!

nae spunea...

DOBRESCU NICOLAE 66 ANI, BUCURESTI.
AM FOST O SINGURA DATA LA CENACLU INAINTE DE '89,IN CUPOLA CIRCULUI.
FIIND MILITAR DE CARIERA SI m.p. DESI NU ERAM UN FAN AL REGIMULUI IM CARE AP CRESCUT SI AM STUDIAT CIRCA 21 DE ANI, RECUNOSC FAPTUL CA ANVERGURA SI "LIBERTINISMUL"PROMOVAT MA CAM "SPERIAU"
ACUM SANT CONVINS CA DACA "CENACLUL FLACARA" NU AR FI EXISTAT,ROMANIA MAI TRAIA SI ACUM SUB REGIMUL COMUNIST. AR FI FOST MAI BINE SAU MAI RAU, NU POT STII, DAR ORICUM VALORILE ERAU MAI BINE PROMOVATE.AR FI FOST MAI BINE INSA, DACA REGIMUL AR FI FOST CROIT DUPA CUM IL VEDEA ADRIN PAUNESCU, INCOMPARABIL FATA DE RAPACITATEA CONDUCATORILOR DE ACUM.
TE FELICIT CA NU OBOSESTI(CAT VEI TRAI, CRED)SA READUCI IN FATA PUBLICULUI FAPTELE PUBLICE ALE TATALUI TAU.
AU FOST SI SANT IN ROMANIA MULTI FILOZOFI, POETI,JURNALISTI, PATRIOTI SI MAI ALES POLITICIENI, DAR PUTINI VOR RAMANE IN CONSTIINTA NEAMULUI PRECUM ADRIAN PAUNESCU.
ACUM INSA TE ROG SA-L CAUTI IN ARHIVA CENACLULUI PE ACTORUL MIHAI STAN CARE RECITA "MISTRETUL CU COLTI DE ARGINT", STAND IN MAINI, ASA CUM AI PLACE SOTIEI MELE SA SPUNA IN DIVERSE OCAZII.
VA DORESC,TIE SI SURORII MAI MICI SANATATE MULT NOROC SI SUCCESE IN VIATA ARTISTICA SI NU NUMAI.

nae spunea...

DOBRESCU NICOLAE 66 ANI,BUCURESTI.
(revin cu scuze pentru greseli desii textul poate diferii putin)
AM FOST O SINGURA DATA LA CENACLU INAINTE DE '89,IN CUPOLA CIRCULUI.
FIIND MILITAR DE CARIERA SI m.p. DESI NU ERAM UN FAN AL REGIMULUI IN
CARE AM CRESCUT SI AM STUDIAT CIRCA 21 DE ANI, RECUNOSC FAPTUL CA
ANVERGURA SI "LIBERTINISMUL" PROMOVAT MA CAM "SPERIAU".
ACUM SANT CONVINS CA DACA "CENACLUL FLACARA" NU AR FI EXISTAT,ROMANIA MAI TRAIA SI ACUM SUB REGIMUL COMUNIST. AR FI FOST MAI BINE SAU MAI RAU, NU POT STII, DAR ORICUM VALORILE ERAU MAI BINE PROMOVATE.
AR FI FOST MAI BINE POPATE, DACA REGIMUL AR FI FOST CROIT DUPA CUM IL VEDEA ADRIN PAUNESCU, INCOMPARABIL MAI BINE FATA DE RAPACITATEA CONDUCATORILOR DE AZI.
TE FELICIT CA NU OBOSESTI(CAT VEI TRAI, CRED)SA READUCI IN FATA
PUBLICULUI FAPTELE PUBLICE ALE TATALUI TAU,SI VOCEA INCONFUNDABILA A TATIANEI STEPA.
AU FOST SI SANT IN ROMANIA MULTI FILOZOFI, POETI,JURNALISTI,PATRIOTI
SI MAI ALES POLITICIENI, DAR PUTINI VOR RAMANE IN CONSTIINTA NEAMULUI PRECUM ADRIAN PAUNESCU.
ACUM INSA TE ROG SA-L CAUTI IN ARHIVA CENACLULUI PE ACTORUL MIHAI STAN CARE RECITA "MISTRETUL CU COLTI DE ARGINT", STAND IN MAINI, ASA CUM AI PLACE SOTIEI MELE SA SPUNA IN DIVERSE OCAZII.
VA DORESC,TIE SI SURORII TALE MAI MICI SANATATE, MULT NOROC SI SUCCESE DEPLINE IN VIATA ARTISTICA SI NU NUMAI.