Iubită viitoare,-ţi spun, ca fostei,
Din toate episoadele antume:
Să-ncepem cu sfârşitul drumul nostru,
E prea scurt timpul ce ni-i dat pe lume.
De nu va fi aşa, mă tem şi latru,
Risipitor de prea mulţi combustibili
Pe fleacuri, joc, prejudecăţi şi teatru:
Bătrâni, ne vom găsi incompatibili.
La ce ne va mai folosi trufia
Şi ce rost ar putea atunci să aibă
Preludiul sterp, imun la o iubire
Mutată dintr-odată într-o zgaibă?
Andrei, ieşind din doliu
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
9 comentarii:
"pesimismul e in aer",nu poti sa iesi ditr-o poveste(chiar si ea trista)fara sa dai o sansa urmatoarei!totul pare pus sub semnul indoielii si incertitudinii.nu sunt versuri ce inspira neaparat tristete , ci mai degraba lipsa de optimism.o noua problema sentimentala intinsa pe sarma poeziei!ps:nu ma pot abtine sa nu comentez,dar daca ceea ce zi c eu pare deplasat promit sa ma opresc!
Către Queenie
Nici vorbă, nu e deplasat, nu te opri. Chiar nu sunt versuri scrise din pesimism, dimpotrivă, din dorinţa de a grăbi etapele dintr-o nouă iubire, ca să se maturizeze mai repede. Dar, dacă asta ai înţeles, nu e vina ta, ci a mea. Pe sârma poeziei sunt, de cele mai multe ori, întinse probleme sentimentale.
O VORBA ROMANESCA SPUNE CA "UN SUT IN FUND E UN PAS INAINTE". ASA E SI IN IUBIRE, O RELATIE INCHEIATA LA-ASA LOC ALTEIA CARE POATE FI MULT MAI BUNA.TREBUIE SA AVEM CURAJUL DE A O LUA MEREU DE LA CAPAT, PTCA DACA STAM SI NE CRAMPONAM DE FAPTUL CA "NU MAI GASESC ALTUL(A) LA FEL DE BUN(A), DRAGUT(A),IUBITOR(OARE), BLA, BLA, BLA O SA PIERDEM MOMENTE F FRUMOASE PE CARE AM PUTEA SA LE TRAIM ALATURI DE ALTCINEVA. VIATA E ATAT DE SCURTA SI TRECE PE NESIMTITE, IAR LA BATRANETE NE RAMAN DOAR REGRETELE CA NU AM FACUT UNA SAU ALTA.DAR E PREA TARZIU.
Câteodată, un şut în fund e doar un şut în fund, nu un pas înainte. În ce priveşte viitorul de după o iubire încheiată, nu cred în replierea şi plecarea instantanee spre altă relaţie, pentru că asta ar însemna că nu a fost vorba de iubire adevărată, dacă nu există măcar un timp de doliu. Sigur, nimeni care părăseşte inexplicabil sau nepăsător nu merită un doliu etern din partea celuilalt, pentru că, aşa cum bine spui, când te trezeşti la finalul vieţii cu sentimente neconsumate şi bucăţi de viaţă netrăită, nu ai cum repara timpul pierdut. Merită cineva care a plecat de lângă tine un astfel de sacrificiu?
Daca incepem cu "sfarsitul drumului nostru", e posibil sa ajungem cumva la venerabila varsta de -25 de ani? Cum ar trebui sa rationam in raport cu scara gradata fundamentala functionala pentru "scurt timpul ca ni-i dat pe lume"? Inclin spre a da o valenta umana: ori teama de instabilitate emotionala sau de nepricepere sentimentala, aproape fireasca, te domina si te face sa te gandesti la o batrante promiscua, ori lasitatea planeaza asupra identitatii personajelor.
Elena,
Nu ar trebui ca autorul să explice versurile, pentru că nimic nu contează, în afară de percepţia cititorului. Totuşi, pentru că ai folosit semnul întrebării... Chestiunea e mult mai simplă, dar se pare că am transcris-o eu prea complicat: textul l-am dedicat unei femei care mă tot amâna (nu mă refuza, dar se tot codea) şi căreia am vrut să-i sugerez că timpul pierdut nu are preţ. Şi i-am scris că ar fi bine să începem relaţia cu ceea ce, de obicei, se face după un oarecare timp: trupul, urmând să ne decidem, în cunoştinţă de cauză, dacă ne potrivim şi dacă vor merge şi celelalte. Deci: nu aveam teamă de instabilitate emotională sau de nepricepere sentimentală, nu mă gândeam la bătrâneţi promiscue, ci o avertizam asupra timpului pe care îl risipeam şi care nu s-ar fi decontat, dacă ar fi fost să nu ne potrivim ca bărbat şi femeie.
Iata ca mi-am facut timp sa pot scrie cateva randuri in blogul tau,nu numai sa-l rasfoiesc.Imi place ceea ce gasesc in el,si-mi place si noul format,,este mai restrans,dar mai cald,nu-i asa?............................
.................................
Studento,
Asa e, e mult mai cald!
Acest articol este foarte recomandabil. Am fost uimit când m-am adresat să-l iubesc pe preotul templului după ce m-am gândit că nu voi putea niciodată să-mi rezolv căsătoria doar în 48 de ore soțul meu s-a întors. Mă bucur că am contactat [lovetemple0001 @ gmail. com] sunt recunoscător
Trimiteți un comentariu