3 februarie 2008

Iubirea de la groapă

Prima noapte, singur, m-am lăţit pe patul
Care ne-nvăţase, doi, pe două perne,
Şi-am crezut că-i bine c-a fugit de-acasă
Întru repararea dragostei eterne:
Cum iubirea noastră încă nu-i o gioarsă,
Mortul de la groapă şti-va calea-ntoarsă.

Prima săptămână, m-am lăţit, să umplu
Timpul sterp, cu gesturi scoase din surdină,
Muzici, sporturi, oameni, preumblări şi trude,
Surogate-n calea ei, pân-o să vină:
Cum iubirea noastră nu-i deloc puţină,
Mortul de la groapă sper c-o să revină.

Prima lună goală, m-am lăţit în teama
Că leşinul nostru, moartea aparentă
Au şi antidoturi, lasă şi recursuri,
Că e-un sport tăcerea, fentă contra fentă:
Cum iubirea noastră are drept la arcă,
Mortul de la groapă poate-o să se-ntoarcă.

Patruzeci de zile, s-a lăţit şi ceasul
Tot privindu-l tainic cum iluzii-ndoapă,
S-a tocit şi colţul de la calendare,
S-a tasat pământul pe uitarea şchioapă:
Cum iubirea noastră s-a uscat pe targă,
Mortul de la groapă n-o să se întoarcă.

Şapte ani de moarte, după moartea noastră,
Oasele-mi ieşiră pe o şa zevzecă,
Tot chemând femeia care naşte viaţă,
Am găsit-o-n urna din bibliotecă:
Cum iubirea noastră vârstă nu mai are,
Fără timp e timpul pentru aşteptare,
Fără timp e timpul pentru-mpreunare.


Andrei, groapă, urnă?

14 comentarii:

Sora ta de mai spunea...

Andrei, de unde atita pesimism la tine?
Pina acum citeva zile ma incurajai tu pe mine!Acum se pare ca a venit rindul meu!Sa fie oare "noapte polara" pentru tauri?

queenie spunea...

m-au trecut zeci de fiori,este o poezie atat de cutremuratoare;iar fotografia alaturata sporeste sentimentul!sperante si resemnari stau la temelia viatii,iar timpul ne este prieten si dusman deopotriva.pesimism sau realism?!

Andrei Păunescu spunea...

Sora de mai,
Peismism? Realism! Taurii traiesc o continua noapte polara, cu rare fulgere care le mai lumineaza grajdul.

Andrei Păunescu spunea...

Queenie,
Incomparabil de dureros si, in acelasi timp, de eliberator este sentimentul ca a avut loc o moarte, ca nu se mai poate face nimic. Dureros - pentru ca e ireversibil. Eliberator - pentru ca o poti lua de la capat pe alt drum.

Dirtyfingerz spunea...

Moartea e telul nostru suprem, destinatia finala, subiectul tabu de care ne e teama sa vorbim. Daca nu ne-am uita la moarte ca la ceva divin atunci ar deveni o simpla pedeapsa iar viata va deveni implicit nimic altceva decat o insiruire de greseli si pacate.E incomparabil de dureros - la fel si nasterea unui copil.Bravo Andrei!Pesimism?..nici vorba!Curaj?..absolut!

Sora... spunea...

Ai mare dreptate Andrei!

iar sora de mai! spunea...

Cam rare fulgerele in grajdul taurilor!Cu realismul nu facem mare lucru!

Andrei Păunescu spunea...

Dirtyfingerz,
1. Eu nu vad moartea ca pe telul suprem, ci doar incerc sa constientizez ca e, oricum, momentul cand puntea ne duce in alta existenta energetica si spirituala. Toate astea, ca sa nu traiesc cu frica ei partea asta de existenta, in care comunicam acum.
2. Apetitul pentru filosofarea neagra mi se pare e evidenta la tine si nici imaginea trimisa nu arata altceva. Daca iti respecti identitatea, e totul in regula. Iar identitatea nue totuna cu moralitatea sau cu blandetea sau cu conformismul. De cele mai multe ori, una avem pe dinauntru si cu totul altceva jucam, pentru ca asa da bine celor din jur, cu care trebuie sa ne punem de acord, ca sa avem un pat, o paine, un ban, o viata sociala cat de cat.
3. Cine vede in pesimism doar suprafata semantica e un limitat. Dupa o gluma proasta spusa de un cretin minicefal cu fata optimista, ma apuca disperarea si as vrea sa vina sfarsitul lumii. Dupa o poezie mortuara a lui Bacovia, profesorul nostru de pesimism, ma scutur si am chef sa traiesc, cu un optimism real, nu jucat din buze.
4. Imi plac atitudinea ta si nonconformismul, care da o sansa mintii, impotriva atrofierii la care ne condamna optimistii de serviciu.

Andrei Păunescu spunea...

Sora lunatica,
Realismul nostru taurin inseamna ca intelegem, stand greoi cu picioarele pe pamant, cat de sus e cerul si cat de mult conteaza imaginatia.

Dirtyfingerz spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
Dirtyfingerz spunea...

Multumesc pentru raspuns. Foarte adevarat, identitatea nu e totuna cu moralitatea, de aceea inca din frageda copilarie primim niste masti, le-as numi "mastile sociale" menite sa ne ajute sa supravietuim societatii. Nu-mi amintesc cand le-am primt, e ceva vreme de atunci dar parca in aceiasi zi invatasem un cuvant nou - COMPROMIS. Marturisesc ca nu mi-a placut niciodata sa le port ceea ce m-a ajutat sa inteleg un mare lucru - nu mi-e frica de moarte ci de faptul ca nu stiu de ce exist.

sora de mai spunea...

Andrei, si daca grajdul ia foc??

Andrei Păunescu spunea...

Dirtyfingerz,
Traiesti, de pilda, fiindca esti in stare sa te indoiesti (cretinii sunt plini de certitudini absolute), esti reflexiv, talentat si poti sa scrii cuvinte si sentimente ca astea. Nu-mi pare rau ca te cunosc.

Andrei Păunescu spunea...

Sora lunatica,
Daca ia foc, iesim si facem altul