6 aprilie 2008

Coasă şi coastă

Eşti coasa mea pierdută-n fân,
Sunt firul din căpiţa grea,
De stâncă mă vei sfârteca,
Dar bici la tine-n piept rămân.

Te-ascute vântul şi-nţeleg
De ce nu ştii nici cum să fii,
Căci tu apui în zori de zi,
Scânteie stinsă-n foc întreg.

Să tac? Eu sunt de-o viaţă mut!
N-am gresie să te ascut,
Eşti coasă, însă poţi tăia
Din creator, doar coasta sa.

Andrei, recuperând stări adolescentine

20 de comentarii:

Cristina Balanescu spunea...

Separarea unei parti de intreg strica armonia. Si lasa rani. De multe ori o usa inchisa ar trebui sa ramana asa. Cum si tacerea poate vorbi mai mult decat o mie de cuvinte...

Anonim spunea...

Femeia,poate sa fie lumina si intuneric in acelasi timp!Depinde doar din ce unghi de vedere o privesti!Queenie

Andrei Păunescu spunea...

Cristina Balanescu,
Tacerea are efect daca primesti semnele pe care le astepti. Altfel, ori uiti si te vindeci, ori strigi, pana se aude in urechea sau in mintea celui la care te gandesti

Andrei Păunescu spunea...

Queenie,
Mie imi place sa o privesc din ambele unghiuri, macar pentru ca monotonia dauneaza grav iubirii.

CATALINA22 spunea...

Tacerea e atat de grea si de apasatoare uneori.E greu cand te adresezi si ti se raspunde cu tacere, e greu cand la tacerea ta naiva astepti un raspuns, care sa fie favorabil tie.Pe de alta parte TACEREA E UN RASPUNS, de multe ori fie ca ne convine sau nu.Cat despre separarea unei parti de intreg,eu zic ca e benefica uneori, e ca si cum ai arunca un mar stricat dintr-un cos pt. a nu le afecta si pe celelalte.Asa e si in dragoste, din totul unitar format de cei 2 indragostiti, cand ceva nu merge e clar ca unul din ei trebuie respins, trebuie eliminat, pt ca mintea, trupul si sufletul celuilalt sa ramana intate(chiar daca pe moment are de suferit).Aceasta separatie e ca o investitie pe termen lung, te separi acum dar ai de castigat in viitor cand ai sansa sa dai peste o noua iubire.

Anonim spunea...

E uimitor cum la un moment dat, ne identificam cu propriile dorinte, devenim parte din ele... uneori devine apasatoare identificarea asta... uneori pare ca ne sterge unicitatea...

neagra spunea...

Aceasta poezie imi pare mai mult un cantec de despartire. Sunt momente in viata cand renunti la o iubire, dar in inima ta mereu va exista. Vrei sa scapi de umbra trecutului, dar faci mereu lucruri care sa te tina cat mai strans de trecut si la un moment dat trecutul devine prezent. Imi pare rau ca am redactat gresit, dar mereu va scriu de la serviciu si nu am timp sa mai vad unde am batut gresit. Va prezint scuzele mele

Andrei Păunescu spunea...

Neagro,
1. Este atat de veche poezia, de cand aveam vreo 20 de ani, incat nici nu mai stiu, nici nu mai conteaza, daca era scrisa la o intemeiere sau daca era la o despartire.
2. Daca ai iubit cu adevarat, in memorie ramane sentimentul, desigur, dar numai ca o cruce vizibila in cimitir, care este exact semnul trecutului, desi sta verticala in prezent.
3. Eu, in dragoste, respect trecutul, fata de care chiar am nostalgii exagerate, dar inca nu mi s-a intamplat sa ma intorc intreg la o relatie incheiata. Asa incat trecutul este prezent, dar unul mort, ca o poza a unui raposat.
4. Nu ai gresit cu nimic. Si imi pare bine ca nu faci greseala de exprimare pe care atatia o fac, spunand eronat "imi cer scuze", cand, de cerut, se cere iertare, iar scuzele se "prezinta". Pari o fata-femeie sensibila. Daca nu as respecta prezentul meu, mai-mai ca as vrea sa stiu cate ceva de tine.

Andrei Păunescu spunea...

Catalina,
Mi-a placut ideea cu separarea ca investitie pe termen lung. Si eu am sunat-o nu demult pe fosta mea doamna si i-am multumit ca a vut puterea sa se rupa de mine (ceea ce eu nu as fi putut), pentru ca, din acest gest al ei, amandoi ne-am gasit fericirea: ea si-a gasit perechea si s-a si casatorit, iar eu, dupa o suferinta crunta, am intrat intr-o etapa de viata nesperat de frumoasa. ce o sa ma fac eu cand tu si seria ta o sa terminati scoala? Sunteti atat de buni parteneri de ganduri incat o sa imi fie dor de voi!

Anonim spunea...

Si eu ma gandeam la acelasi lucru, pt ca mai e putin si se termina anul scolar(se vede ca suntem tauri si gandim la fel in anumite privinte). Dar tot eu, m-am gandit mai bine si mi-am dat seama ca tocmai acest blog este puntea de legatura intre noi. Cu draga inima o sa scriu ori de cate ori o sa am ocazia, iar Bucurestiul nu e atat de mare pt. ca 2 oameni compatibili oarecum in gandire sa nu poata sa iasa la un pahar de vorbao data cand timpul si starea de spirit le va permite.Cu deosebit respect CATALINA22

Andrei Păunescu spunea...

Catalina,
Asa va fi. Nu avem de ce sa nu ramanem prieteni pe viata. Mai ales ca a mea se va termina, oricum,mai repede cu niste ani.

Anonim spunea...

Doamne ce pesimist sunteti.Nu aveti de unde sti sigur, mi se poate intampla orice, intr-o dimineata, ies din casa si da o masina peste mine, sau imi pica un panou in cap. Nu puteti gandi asa. Eu va doresc viata lunga si lipsita de griji, dar mai ales sanatate ca in rest le faceti pe toate!Acest blog e ca un viciu, v-am mai spus(oricum nu am altul)si imi face mare, mare placere sa-l accesez cand am timp.Eu sunt cea onorata ca am avut prilejul sa va cunosc.Cu multumiri, CATALINA

neagra spunea...

Va multumesc mult pentru ce ati scris. Imi pare bine sa aud ca respectati prezentul, asta inseamna ca exista o femeie...Si eu imi respect foarte mult prezentul si nu numai ca il respect, dar sunt indragostita... Va admir pentru ceea ce faceti!

Adriana spunea...

E uimitor cum la un moment dat, ne identificam cu propriile dorinte, devenim parte din ele... uneori devine apasatoare identificarea asta... care pare sa ne stearga unicitatea...

Dar se intampla totusi, ca la un moment dat, sa ne stingem scanteia intr-un foc imens, fara teama de a ne pierde printre alte scantei... si reusim sa simtim caldura focului intreg!

Cristina Balanescu spunea...

Catalina,
N-am spus ca e usor sa taci sau sa inchizi o usa ori sa o lasi inchisa. Nimic in viata nu e usor.
In privinta separarii ca investitie pe termen lung, nu fi atat de sigura ca ea te va duce neaparat spre ceea ce cauti, respectiv spre o noua dragoste. Poate insemna doar ca ai facut o alegere gresita sau n-ai stiut sa pretuiesti ce ai primit. Mai ales daca tii cont de ceea ce se spune despre dragoste: "daca a putut pleca, atunci n-a fost iubire...".

Andrei Păunescu spunea...

Neagro,
Trecutul trebuie respectat, prezentul trebuie iubit. Iti doresc noroc in indragosteala, pentru ca nu e nimic mai frumos, mai mobilizator, mai zburator si mai ofertant in motivatii, decat sa iubesti.

Andrei Păunescu spunea...

Adriana,
Cautarea focului intreg este si pentru mine o cale de care nu ma pot dezice niciodata, desi cel mai mult te arzi cand il gasesti

Andrei Păunescu spunea...

Adriana,
Cautarea focului intreg este si pentru mine o cale de care nu ma pot dezice niciodata, desi cel mai mult te arzi cand il gasesti

Andrei Păunescu spunea...

Adriana,
Cautarea focului intreg este si pentru mine o cale de care nu ma pot dezice niciodata, desi cel mai mult te arzi cand il gasesti.

Adriana spunea...

Atunci, sa savuram drumul, sa savuram cautarea!