1 iunie 2008

Ploaie degeaba

Sunt fericit că plouă. Anul tot
mi l-am dorit din picături divine,
desigur, fericit, atât cât pot
să fiu când nu eşti lângă mine.

Sunt liniştit că vara s-a-ndoit
(ca vinul tare, când în nări îţi vine)
cu apă de izvor, dar strig grăbit:
ce linişte-i aceea fără tine?

Sunt apărat sub valul de furtuni,
căldura mă făcuse doar ruine,
declară-se pe-aici mai toţi imuni,
eu n-am imunitate fără tine.

Andrei, mereu fără imunitate

10 comentarii:

Anonim spunea...

Ploua si peste sufletele noastre cu regrete si frustrari la terminarea facultatii...Va multumesc in numele tuturor colegilor mei ca ati fost ieri prezent si ca ati dovedit ca sunteti un cadru didactic pana la linia de sosire!Va doresc sa va bucurati de viata si sa aveti parte in continuare de mari succese.
Queenie

Anonim spunea...

Hi...imi place sa ascult ploia si mi-a placut si poezia:))(veronica)

Anonim spunea...

Macar de s-ar spala totul.Sa ramana limpede si curat. Si sa vina ionii negativi care sa anuleze negativitatea din jur.
Dar in ziua de azi chiar si ploile sunt murdare ...
Poezia este foarte frumoasa si foarte trista. Pentru mine; dar poate maine o s-o citesc cu alti ochi.
Ciao Andrei. (sorina g.)

Anyry spunea...

Fara imunitate, din pacate, ramanem mai toti atunci cand suntem singuri si tristi. Mereu mi-a placut ploaia. In acele momente imi permit sa visez mai mult...

Andrei Păunescu spunea...

Queenie,
Sa cresti mare, mai ales ca ai crescut deja cu mult in ochii mei dupa ce am ascultat cuvantul pe care l-ai rostit in numele anului tau 4. Mai bun decat as fi crezut si deloc plicticos. Si eu iti doresc sucecse cat ai nevoie.

Andrei Păunescu spunea...

Veronica,
Imi place si mie ploaia, mai ales cand e din nou vreme secetoasa. Si imi place sa aud ca versurile mele au ajuns unde le-am trimis.

Andrei Păunescu spunea...

Sorina G,
Cu ceilalti ochi o sa vezi ca e si o poezie de speranta, nu numai de deznadejde.

Andrei Păunescu spunea...

Anyry,
Niciodata nu e bine sa ne imunizam de tot, oricat ar fi de mare tentatia autoprotectiei. Pentru ca nu stim de unde ar putea veni semnul care ne va aduce marele miracol. Si e pacat sa nu ii lasam o poarta deschisa, sa aiba pe unde intra. Asa ca viseaza cat si cum vrei, dar coboara si in lumea reala si cauta.

Savin BADEA spunea...

Dragă Andrei,
Cu această poezie m-ai uluit. Sînt fericit că am prevăzut clipa cînd tu o să-l întreci pe marele poet naţional care este tatăl tău. Îţi doresc succes în continuare. Cu prietenie, Savin
PS. Această poezie am citit-o într-un moment potrivit: puţină melancolie, multă iubire, enormă speranţă.

Andrei Păunescu spunea...

Savin,
Daca as fi ipocrit, ti-as spune: vai, ce cuvinte mari, vai, lasati... Dar imi fac mare placere cuvintele tale, chiar daca eu stiu care sunt distantele si cat de posibil este ca ele sa fie strabatute.
Momentul potrivit face parte din ecuatia impresiei, dar nu trebuie sa fie prea greu la cantar, pt ca valoarea in sine a textului cred ca trebuie sa fie covasitoare, nu valoarea comparata sau conjuncturala.
Iti multumesc cu plecaciune