Emisiunile trece, perlele rămâne (31)

Din puţul fără fund, cu telecomandă

• „Prefer să las vorbele, nu faptele, să vorbească.” (Daniel Funeriu, ministrul Educaţiei, „Naşul”, B1TV, 4 octombrie 2010)

Aşa se şi întâmplă. De asta ne temeam şi noi: vorbele ţin loc de fapte. Onoare demnitarului care recunoaşte! Pixelul albastru de pe film şi viteza mâinii băsesciene peste obrazul copilului şi al poporului român îşi spun cuvîntul.

• „Cătălin Măruţă: Domnule Dragomir, sunt reprezentatntul Pamelei Andreson în România...

Dumitru Dragomir: Mă doare-n p…lă, mi se rupe de Pamela voastră. Să-i mâncaţi curu’ de băbăciune. E aproape de vârsta mea, e o băbăciune. Fi-v-ar Pamela a dracu’!” (dialog telefonic la Pro TV, „Happy Hour”, 21 septembrie 2010, reprodus şi la Prima TV, 29 septembrie 2010)

Puteţi repeta, nea Mitică? Nu am reuşit să ne dăm seama dacă o simpatizaţi sau nu pe vedeta Playboy. Alo? Vă doare ceva, undeva, sau doar ni s-a părut?

• „Mucles! Mucles! Nenorociţilor care incitaţi lumea la violenţă!... Nimic nu e incorect dacă nu e ilegal, dacă nu a furat nimeni, dacă nu a jignit nimeni pe nimeni! Mucles, nenorociţilor dela Gazeta Sporturilor! Numai mucles o să vă spun . Eu dau banii şi voi mucles! Jucătorii sunt soldaţi, Marius Lăcătuş e generalul, iar eu sunt împăratul!” (Gigi Becali, GSP TV, 28 septembrie 2010)

Nu puteţi vorbi mai pe înţelesul nostru, că de atâta limbaj academic ne-a luat durerea de cap? Aşa e, nimeni nu jigneşte pe nimeni. Mucles cine nu e de acord! Şi nu uitaţi să ne spuneţi, mărite împărate, cine e nebunul, că pionii îi putem identifica şi singuri.

• „Domnule Roşca Stănescu, toată stima, sunteţi cel mai mare ziarist al României! Nu vă băgaţi în lupta politică că vă mănâncă porcii!” (Nicolae Dragu, primar de Călăraşi, Realitatea TV, 28 septembrie 2010)

O nedumerire: primarul, aflat exact în lupta politică, acolo unde cică ar fi porci, ori a fost prea sincer, ori doar i-a scăpat mărturisirea că nu e bine ca ziariştii să se bage, pentru că politicienii, inclusiv primarii, au ocupat toată troaca? Pe cine a prins în direct, dl Dragu a umplut de superlative (Varujan Vosganian).

• “Sunteţi nişte javre!.. La revedere, javrelor! N-o să mai aveţi primar niciodată în viaţa voastră. Aţi fost în mizerie. Asta e mulţumirea voastră? Nu vă e ruşine, nemernicilor? Voi nu reprezentaţi Călăraşiul, o haită de derbedei şi golani. La revedere! Trăiască Călăraşiul!… De ce huiduiţi? V-am scos din mizerie. Huo!” (Nicolae Dragu, primar de Călăraşi, Realitatea TV, 28 septembrie 2010)

Cuvintele primarelui către javrele urbei sale (inclusiv o cacofonie spumoasă), rostite pe o scenă, în piaţa oraşului, unde câţiva tineri îşi permiseseră să-l fluiere, au umplut de însufleţire nu numai inimile celor prezenţi, ci şi speranţele noastre că viaţa politică românească este asanată. Se pare, însă, că dejecţiile au fost depozitate în oraşul pe malul Dunării. Despre activitatea şi personalitatea edilului pot depune mărturie colegii din PSM, PNŢCD, AP, PNL şi UNPR, partide prin care gospodarul a trecut, consecvent, dela stânga la dreapta, fără să privească înapoi.

• „Domnul Falcă prinde puţin aripi în PDL.” (Cristina Şincai, Realitatea TV, 2 octombrie 2010)

Aşa se face. Azi se prind aripi în partid, mâine se prinde un tren spre Capitală, poimâine - un mandat cine ştie pe unde. Important e ca primarul Aradului, fin al preşedintelui Băsescu, să tot prindă câte ceva, ca nimeni să nu rămână cu Falca umflată.

• „Mii de doze de vaccin antitribal... pe apa sâmbetei.” (Saviana Rusu, Antena 3, septembrie 2010)

Ăsta e genocid pe faţă! O să ne dea în judecată toate organizaţiile anti-discriminare, nu numai pentru că am avut pe stoc un asemena vaccin antitribal, ci şi pentru că ne plângem că nu l-am folosit pe tot.

• „Ăsta mi se pare un copil infantil.” (TVR2, 2 octombrie 2010)

Şi dacă descoperim că e, de fapt, un moş patriarhal, îmbătrânit, uzat şi cam vechi, aflat la senectute?

• „După un an şi jumătate, să restituie înapoi banii oamenilor.” (Valentin Ionescu, Realitatea TV, 28 septembrie 2010)

Avem îndoieli, domnule fost ministru. Dacă guvernul încă nu a restituit înapoi şi nici înainte bănuţii, nici pomeneală să dea înapoi salariile vechi.

• „Hotărârea şi decizia aparţine preşedintelui Camerei.” (Cristian Rizea, Antena 3, 29 septembrie 2010)

După ce că avem de-a face cu o hotărâre care mai e şi decizie, consemnăm că, de fapt, amândouă este una singură. Ambele două. Ceea ce trebuia spus dela început.

• „Italienii continuă să rămână la cârma jocului.” (Steaua-Napoli 3-3, ProTV, 30 septembrie 2010)

Iar românii sfârşesc încheind să înceteze să mai spere. Ce să poţi să faci?

• „Suntem un popor de 4 ori mai mic ca Franţa!” (Tudor Barbu, OTV, 28 septembrie 2010)

Franţa are o populaţie de circa 62 de milioane locuitori, România – de circa 22 milioane. Conform aritmeticii lui Tudor Barbu, 62 împărţit la 22 nu fac 2,8, ci 4. Poate că au fost introduşi în ecuaţie ţiganii nomazi şi emigranţii români legali şi ilegali, care au încurcat datele problemei. La Televiziunea Poporului, merge cu cifre umflate. Nu ştim dacă şi la Partidul Poporului.

• „Asta domnul Badea o hotăreşte, dacă-n caz că nu mai e nevoie de mine.” (Ioan Andone, antrenor Dinamo, Antena 1, 29 septembrie 2010)

Dacă-n situaţia că-n caz că nu, în consecinţă atunci deci vom mai vedea.

• „Un ministru, Vasile Blaga... tace şi nu prea vorbeşte.” (Radu Moraru, B1TV, 29 septembrie 2010)

Noi am auzit că, tocmai, ar fi fost invers: Blaga ar fi fost mazilit dela Interne tocmai pentru că ar fi vorbit prea mult, prea tare şi prea urât în faţa cui nu trebuia, despre cine nu trebuia (către taifunul Băs despre vântuleţul Ud).

• „Rapid, echipa momentului, o echipă care marchează multe goluri şi primesc puţine.”

(Dan Alexa, FC Timişoara, GSP, 29 septembrie 2010)

Fiind o echipă formată din mai mulţi jucători, bine sudaţi în apărare, Rapidul primesc puţine goluri. Cum altfel? Nici echuipa lui Alexa („Câine până la moarte!”, nu?) nu se face de râs, căci Timişoara nu pierd deloc de 10 etape!

• „Ne-am săturat de stadioanele gen Dinamo sau Giuleşti care nu ne dă nicio civilizaţie.” (Mircea Sandu, GSP, 29 septembrie 2010)

Dacă, de 20 de ani, Federaţia condusă de Mircea Sandu nu dă nimic la stadioane, nici stadioanele nu dă la nimeni. Decât lipsă de civilizaţie. Amuzant e că se plânge de asta (în loc să se scuze) exact şeful fotbalului românesc din ultimele decenii. Totuşi, un adevăr tot a grăit dl. Sandu: Dinamo are nu numai cel mai urât trecut şi cel mai urât prezent, ci şi cel mai urât stadion.

• „Trebuie să fi găsit domnul Boc o găselniţă.” (Oana Stancu, Realitatea TV, 29 septembrie 2010)

Tocmai, asta e problema, că premierul Boc n-a găsit găselniţa miraculoasă în economie, ci doar găselniţe de propagandă politică, ascunse în promisiuni şi apoi în justificări şi minciuni.

• „Sunt lucruri care nu le alegi în destinul tău.” (Iuliana Marciuc Enache, ProTV, 28 septembrie 2010)

Aşa o fi cu lucrurile mari, dar „pe” prepoziţia acuzativului o poţi alege. E mică. E slabă. E liberă. Şi e gratis. Şi nu ţine de destin, ci numai de cartea de gramatică. Mai ales pentru teleaştii Televiziunii publice, chiar când sunt invitaţi în studioruile concurenţei.

• „Substanţele deversate sunt extrem de chimice.” (Antena 3, 28 septembrie 2010)

Ne-am liniştit. Extrem de chimice sunt toate cele de pe pământ şi de sub pământ. Bine că substanţele deversate nu sunt extrem de toxice. Atunci ar fi trebuit să avem grijă. Ieşiţi din ascunzători, oameni buni!

• „Centrările abuzive înseamnă că nu ai idei.” (Cristian Geambaşu, GSP, 2 octombrie 2010)

Sigur că asta înseamnă, dar nu puteţi vorbi româneşte mai clar şi mai corect? Nu centrările sunt abuzive, ci tactica şi, fireşte, cuvintele folosite aiurea.

• „Vor dispare de pe piaţă întreprinderi mici şi mijlocii.” (Ioan Ghişe, Antena 3, 30 septembrie 2010)

Limba română va dispărea şi ea, la fel ca microîntreprinderile sub Uraganul Băs, dacă o mutilează toată lumea la televizor. „A dispărea” e verb de conjugarea 2, nu de conjugarea 3 (nu există „a dispare”, la fel cum nu e corect „a place”, ci a „a plăcea”). E chiar aşa de greu să învăţăm cele 4 conjugări? 1. A-ARE (a gafa, a mutila, a candida, a vota, a abera, a persevera); 2. EA-ERE (a bea, a plăcea, a dispărea, a trunchia); 3. E-ERE (a distruge, a alege); 4. I-IRE, Î-ÎRE (a vorbi, a prosti, a greşi, a minţi, a maimuţări, a hotărî, a borî).

• „Te simţi reconfortant... E tare, nu moale...” (Teleshopping, Antena 1, 29 septembrie 2010)

Ce femeie nu s-ar simţi bine, reconfortată, chiar reconfortantă, dacă – ioi, ce paradox! –în loc de moale, ar da de tare? Cui nu-i place dragostea, hei, lai, lai-li-la-li-la...

• „Celulita aceea neatrăgătoare...” (Teleshopping, Antena 1, 29 septembrie 2010)

Am vrea să ni se arate în imagini şi celulita atrăgătoare. De aia nasoală suntem sătui. Bărbaţii au luat demult doctoratul în specialitatea asta, în aproape fiecare casă de românce grase şi frumoase.

• „Dispozitivul îţi transformă orice proiect într-un fleac.” (Teleshopping, Antena 1, 29 septembrie 2010)

O fi bine chiar aşa? Ce facem cu marile proiecte arhitectonice, cu marile proiecte sociale, culturale, inginereşti, spaţiale, informatice? Chiar totul devine un mizilic? Mai bine ne ferim de acest dispozitiv.

• „Tigaia HotPan este prietenul meu special. Îmi face toate poftele.” (Teleshopping, Antena 1, 29 septembrie 2010)

Chiar toate poftele? Face şi sex? Duce şi la munte? Face şi weekenduri la Mamaia? Ia şi haine? Scoate bani de sub capac? Ar părea că tigaia în cauză e mai tare ca vrăjitoarea Samantha şi mai vitează ca Zorro.

• „Dumnezeu şi natura mi-a dăruit aceste două talente.” (Ion Columbeanu, „Acces direct”, Antena 1, septembrie 2010)

În vorbele octogenarului tată al lui Irinel (care a spus în aceeaşi emisiune că a fost funcţionar în Guvern din 1958 până în 1998 – desigur, e doar o coincidenţă că fiul său a ajuns miliardar!) sălăşluieşte nu un simplu dezacord, cum ar părea la prima vedere, ci o întreagă filosofie a existenţei şi creaţiei: Dumnezeu, fiind natură, şi natura, fiind Dumnezeu, ambele este una şi una sunt două! Aşa se fac banii şi cariera, din una-n două, până numărăm primul milion. De dolari.

• „Acest program poate fi vizionat de copii numai cu aprobarea sau împreună cu părinţii.” (toate posturile, 2010 şi înainte)

Acest Acuzativ („împreună cu părinţii”) nu poate fi folosit, în aceeaşi formă, alături de sau în loc de un Genitiv aşteptat, dar nerostit, nici măcar cu aprobarea Academiei. Corect ar fi fost: „Acest program poate fi vizionat de copii numai cu aprobarea părinţilor sau împreună cu părinţii.”