20 iunie 2012

Emisiunile trece, perlele rămâne (89)


Din puţul fără fund, cu telecomandă

Trece PDL în zare
Nici nu ştii când va dispare

• „Permiteţi-mi să vă spun bun venit la Bucureşti! Bun venit în România! Ţin să vă felicit pentru strălucitoarea ceremonie a împlinirii vârstei de diamant a mariajului dintre Regina Elisabeta a II-a şi Prinţul Philip.” (Traian Băsescu, toate televiziunile de ştiri, 11 iunie 2012)
Bulversat de pierderea alegerilor locale de către PDL, preşedintele i-a spus prinţului Charles, moştenitor al coroanei britanice, o enormitate rară. La Londra tocmai se sărbătoriseră 60 de ani - jubileul de diamant – de când Regina Elisabeta a II-a a urcat pe tron, nu de când s-a măritat cu Philip, tătânele prinţului care a îmbătrânit aşteptând tronul, fără să ştie că mămuca vrea să-i îngroape şi pe nepoţi (viaţă lungă îi dorim!). Noroc cu traducătoarea, care, încălcând deontologia, a reparat din mers tâmpenia (“I would like to congratulate you for the excellent ceremony that you dedicated to the Diamond Jubilee of Her Majesty Elisabeth the Second”).
• „Va dispare Băsescu, dar PDL nu va dispare.” (Mircea Dinescu, Realitatea TV, 12 iunie 2012)
Va dispărea şi PDL, va dispărea şi Traian Băsescu, dar va dispărea şi conjugarea a doua (ea-ere), dacă până şi marii poeţi dau apă la moară agresivei conjugări a treia (e-ere) şi mutilează gramatica şi limba română.
• „Papa a urmărit meciul Polonia-Grecia... Polonia, patria de origine a papei, a făcut 1-1.” (Antena 1, 9 iunie 2012)
Afirmaţia ar fi fost corectă, dacă ar fi fost făcută la Euro 1980, 1984, 1988, 1992, 1996, 2000 şi 2004 sau la Mondialele din 1982, 1986, 1990, 1994, 1998 şi 2002, când fostul suveran pontif ar fi putut urmări meciuri (regretatul Papă Ioan Paul, care a murit în 2005, era, într-adevăr, născut în Polonia, s-a numit Karol Wojtyla şi şi-a început pontificatul în octombrie 1978). Dar să spui aşa ceva în 2012, pe un post naţional, e o tâmpenie mare cât vârsta actualului papă, neamţul bavarez Joseph Ratzinger, devenit Benedict al XVI-lea.
• „Aproape unul din patru români a ales primari ai PDL... Repet încă o dată, putem da un telefon şi aflăm.” (Vasile Blaga, Realitatea TV, 12 iunie 2012)
Tulburat de pierderea catastrofală a alegerilor de către Partidul Democrat Liberal, domnul Blaga (Vasile, nu Lucian) pierde şi busola matematicii şi pe cea a gramaticii. 1) Nu este vorba de votul a 1 din 4 români (asta ar însemna vreo 5 milioane de voturi), ci de 1 din 4 votanţi, ceea ce e cu totul altceva, pentru că electori sunt vreo 18 milioane, iar la urne s-au prezentat aproape 60% dintre cei înscrişi. 2) PDL a obţinut în alegerile locale cam 15% pe ţară. Unul din patru ar fi însemnat 25%. Am aflat noi că 15% înseamnă mai puţin decât 1 din 6. Suntem de acord că politica, mai ales în ani electorali, nu e logică, dar, cu aproximările astea ale liderilor aflaţi în impas (mereu favorabile), se putea spune şi că 15% înseamnă aproape o majoritate absolută.
• „Această afirmaţie a domnului Ponta vine în consecinţa (,) ca urmare a declaraţiei domnului Băsescu.” (Cristian Tudor Popescu, România TV, 10 iunie 2012)
Pândari cum suntem, am reţinut această formulare riscantă a foarte bunului vorbitor care este, mai mereu, CTP. De ce riscantă? Dacă e cu virgulă, e bine, e o întărire, e o reformulare sinonimică. Dacă nu e cu virgulă, e un pleonasm. Dar, pentru că în ortoepie (rostire) nu se poate şti dacă există sau nu o virgulă, punem totul sub semnul întrebării şi îndemnăm vorbitorii să aleagă formulări mai puţin ambigue.
• „Cei doi jucători se simt puternici ei însăşi.” (Eurosport 1, Nadal-Djokovic, 10 iunie 2012)
Comentatorul se pare că era cu gândul, încă, la finala feminină, la picioarele kilometrice şi urletele de tip sexual ale Mariei Şarapova, şi de aceea i-a trecut la feminin pe marii bărbaţi ai tenisului mondial, un spaniol şi un sârb.
• „Bună seara, Raluca, care sunt priorităţile anunţate de Sorin Oprescu?” (Realitatea FM, 10 iunie 2012)
Habar n-avem ce priorităţi are domnul Oprescu, dar să vă spunem priorităţile noastre pentru ştirişti: vorbiţi mai atent, copii! Ţinând cont de faptul că am auzit cacofonia la radio, nu există nici măcar scuza că virgula mai poate salva puţin situaţia.
• „Laura, se vor renumăra voturile din nou la Cluj?” (Mihaela Bârzilă, Antena 3, 12 iunie 2012)
Nu se vor „renumăra din nou”, pentru că situaţia „va redeveni la fel iarăşi încă o dată pentru a doua oară” cum a fost când „a câştigat şi a învins triumfând” Emil Boc la „primul mandat dintâi”.
• „Unghiul era prea mort pentru a pune în pericol poarta lui Chalkias.” (Grecia-Polonia 1-1, Euro 2012, TVR1, 8 iunie 2012)
Depinde de unde priveşti: unghiul ar mai putea să fie foarte mort, puţin mort, enorm de mort sau infim de mort. Iar mama agramaţilor e „destul de” sau „foarte gravidă” în permanenţă.
• „Deocamdată încă nu avem date.” (România TV, 11 iunie 2012)
OK, treacă de la noi! „Acum, pentru moment, momentan, până una-alta, provizoriu”, ne mulţumim cu informaţii parţiale şi cu acest pleonasm splendid.
• „Liderii USL îşi adresează schimburi de replici... Această uniune în care nimeni nu credea că va rezista” (Antena 3, 11 iunie 2012)
1) Oamenii îşi adresează replici, iar totul înseamnă un schimb de cuvinte. 2) A doua frază e încurcată, ca discursurile Elenei Băsescu la Strasbourg.
• „Rezultate parţiale, repet încă o dată.” (Andreea Creţulescu, Realitatea TV, 11 iunie 2012)
Dacă tot aţi repetat încă o dată, mai faceţi-o „din nou a treia oară”. Se poate?
• „Gheorghe Falcă care...” (Antena 3, 11 iunie 2012)
Suficient. Nu mai e cazul să continuăm citatul. A fost spus esenţialul despre liderul PDL Arad (Falcă care e fin al dlui Băs.).
• „Nu există două trofeuri.” (Răzvan Dumitrescu, Antena 3, 11 iunie 2012)
Chiar că nu există trofeuri. Cel mult, există trofee. Finala de la Roland Garros a căzut ca un Baros peste pluralul acestu cuvânt.
• „Frauda la lege: pare că e aparent legal.” (Victor Alistar, Antena 3, 10 iunie 2012)
Pare că e aparent, dar dispare prin dispariţie şi reapare prin revenire. Tare!
• „Bebe al nostru mănâncă bine... aşa cum face şi mama şi tata.” (Oana Turcu, Antena 2, 10 iunie 2012)
Când părinţii „face” ceva bine, copilul „cresc” bun.
• „Cod roşu de inundaţii în Timiş... torenţi, pârâie, râuri.” (Realitatea TV, 11 iunie 2012)
Aşa e la inundaţuri: torenţurile mătură versanturile, iar râiele ies din ălbii, inundă malii şi curtele gospodinilor.
• „Dacă fetiţa mea era în grupa aia, mă duceam şi-l băteam (pe Radu Mazăre) de se căca pe el!” (Grigore Cartianu, B1TV, 12 iunie 2012)
Intelectualul fin – tot intelectual fin, şi la tv, în direct! Şeful de mare ziar se respectă 24 din 24: supărat că primarul Constanţei a vorbit nepotrivit unor copii („o să vă încălecaţi...”), Gregoar L’ecrivan ne-a arătat cum trebuie vorbit elegant („se căca pe el”), cum trebuie să fii model de comportament pentru copii (soluţia bătăii, care e ruptă din rai), cu acordul tacit al realizatorului Robert Turcescu.
• „Vă atenţionez: fiţi foarte atenţi!... Voiam să-l întreb, ca ultimă întrebare, pe domnul Antonescu...” (Andreea Creţulescu, Realitatea TV, 12 iunie 2012)
Ce se-ntâmplă, Andreea? S-au terminat cuvintele limbii române şi trebuie să fim tautologici? Erau destule variante sinonimice potrivite, de exemplu, la „atenţie” = luare-aminte, băgare de seamă, precauţie, grijă, vigilenţă, iar, la „întrebare – a întreba” = a consulta, a se informa, chestiune... Există unele familii de cuvinte mai numeroase decât familiile de furnici.
• „Distruge însăşi sistemul de apărare.” (Bogdan Ficeac, România TV, 1 iunie 2012)
Dar „însăşi domnul” Ficeac nu se poate uita într-o „însuşi carte” de gramatică, la secţiunea acord în gen? Acordul trebuia făcut cu „sistemul”, nu cu „apărare”.
• „Preşedintele Rusiei se teme de apropierea Germaniei de Uniunea Europeană.” (TVR1, 1 iunie 2012)
Cât să se mai apropie Germania de UE, că o duce-n spate de zeci de ani, apoi o încalecă, apoi iar o duce-n spate? Germania e UE şi UE e Germania, fraţilor de la TVR!
• „Alin Popa a pus oraşul Brad pe harta României, pornind afacerea de la câteva camioane.” (Realitatea TV, 2 iunie 2012)
Despre morţi, numai de bine, dar credem că aprecierea e exagerată. Oraşul Brad e o străveche aşezare românească din Apuseni, pe care au pus-o pe hartă mulţi, înainte de afacerea regretatului Alin Popa cu transporturi rutiere: mineritul de aur există acolo de dinainte de Cristos, prima atestare documentară s-a făcut pe la 1445, iar Avram Iancu a pus Bradul pe hartă, măcar pe la 1848, când Ţara Moţilor a fost nucleul revoluţiei din Ardeal. Cu alte oraşe noi, gen Oraşul Victoria sau aşezări de rulote şi şantiere ocazionale, merg astfel de maxime şi cugetări, dar despre Brad e ridicol să auzim aşa ceva.
• „Vreau să-i spun şi eu tatălui meu la mulţi ani, pentru că este ziua mea.” (Simona Gherghe, Antena 1, mai 2012, citată de Prima TV, 3 iunie 2012)
Cu ocazia zilei dumneavostră de naştere, îi doresc tatălui dvs să fie fericită familia mea.
• „În 2 iunie 2012 s-a emis factura JAF ..., Cod Client...Total facturat... lei.” (SMS de la Orange România SA, 2 iunie 2012)
Nasoală serie de facturi, care spune multe despre preţurile la telefonia mobilă din România. Cine se îndoia de faptul că multinaţionalele din România nu recunosc, nu îşi asumă singure practicarea de preţuri care fac JAF în buzunarele noastre?
• „Ar fi binevenit să vină aici.” (Emil Hurezeanu, Realitatea TV, 4 iunie 2012)
Fiind vorba despre Lazslo Kover, impertinentul preşedinte al Parlamentului Ungariei, care a jignit guvernul României, după care s-a fâţâit ca vodă prin lobodă (ca groful prin paprikaş) prin Ardealul lăsat de izbelişte, noi zicem că, dimpotrivă, ar fi „binevenit să nu mai vină”.

Andrei Păunescu

Niciun comentariu: