Din puţul fără
fund, cu telecomandă
Am auzit cu gura
mea
• „Ponta a spus, l-am auzit cu
gura mea, că prezenţa la vot a fost de 46,7%.” (Radu Banciu, B1TV, 3 august
2012)
Nu aveam nicio îndoială că Radu Banciu vorbeşte cu fundul, că pipăie cu
ochii şi că simte cu negreala din cerul gurii, aşa că nu ne miră când
recunoaşte în direct că aude cu gura.
• „Nu se pot actualiza listele
electorale, aşa cum ne-a promis Victor Ponta şi Ioan Rus.” (Traian Băsescu, România
TV, 4 august 2012)
Să nu vorbim despre promisiuni, domnule preşedinte suspendat, ci doar despre acordul dintre subiect şi predicat, căci şi pe el l-aţi încălcat. N-am găsit altă rimă, să
trăiţi...bine!
• „Am înţeles supărarea şi repercursiunile
politice şi mediatice... Toate schimbările în ceea ce privesc taxele şi
impozitele...” (Victor Ponta, Antena 3, 8 august 2012)
Atenţie, domnule premier, la fiecare sunet, la fiecare literă în plus, la
fiecare dezacord, că o să daţi socoteală pentru plagiat, în faţa specialiştilor
în mutilat limba română, care au făcut primii gafele astea.
• „Măsurile de resuscitare au
durat vreo aproximativ o oră.” (Antena 3, 5 august 2012)
Protestăm! Pleonasmul nu este complet: vreo
aproximativ în jur de cam circa...
• „Am intrat în Alianţa Nord
Atlantică, un deziderat atât de dorit de poporul român... Mulţumim
pentru această onoare care ne-o face... A fost o remarcă cât se
poate de serioasă a academicianului Nicolae Breban... Cei cincizecişidoi de
ani de comunism 1947-1989.” (Radu Tudor, Antena 3, 5 august
2012)
Am urmărit cu atât de mare atenţie excelenta emisiune „Punctul de
întâlnire” a lui Radu Tudor, cu Ilie Şerbănescu şi Dinu C. Giurescu, încât ni
s-au agăţat de urechi şi de pix şi greşelile. Deci: 1) deziderat = dorinţă,
adică avem un pleonasm; 2) lipseşte prepoziţia „pe” a acuzativului (corect era:
onoarea PE care ne-o face); 3) „că-cât” este o cacofonie clasică; 4) între 1947
şi 1989 sunt 42 de ani, nu 52, chiar dacă, fiind de comunism, multora li s-au
părut mult prea lungi, mult prea grei, adică mult mai mulţi.
• „Decizii spontane, bruşte, abrupte
ale preşedintelui.” (Vlad Nistor, Realitatea TV, 6 august 2012)
Domnule profesor, cele trei cuvinte înseamnă cam acelaşi lucru. Vorba
aceea: trei cuvinte-ntr-unul singur:
suficient, destul, ajunge!
• „Mă-ntorc din nou la
ăştia cu utilităţile.” (Mircea Badea, Antena 3, 5 august 2012)
Dincolo de pleonasm, e un mare adevăr: birocraţia şi nesimţirea monopolistă
ne mănâncă viaţa, făcându-ne să mergem mult prea mult la ghişee, ca tot noi să
le dăm bani.
• „Ce se fac cu cei
plecaţi în vacanţă?” (Traian Băsescu, Antena 3, 3 august 2012)
Întrucât preşedintele suspendat nu vorbea şi despre cei care numără
electorii, ci punea întrebări impersonale, avem de-a face cu o formulă greşită
(corect era „Ce se face cu cei...”)
şi cu un Traian Băsescu în derivă, care nu mai vorbeşte corect, ca pe vremea
când era pe cai mari, pe iepe docile şi pe voturi multe.
• „Acei milioane de români.”
(Marius Niţu, România TV, 3 august 2012)
Mai trebuie să subliniem că era corect să se spună „acele milioane”? Se
pare că da.
• „Adică care sunt cauzele
profesionale.” (Andreea Paul Vass, România TV, 8 august 2012)
După guvernarea urât mirositoare a PDL, din care tocmai a făcut parte,
doamna Vass a comis o greşeală infimă cu această cacofonie grosolană, dând
populaţiei noi argumente să tragă apa cât mai repede.
• „Să nu mai râdem de femeile
care-şi aranjează cucuii” (Radu Banciu, B1TV, 3 august 2012)
Haideţi să stabilim două chestiuni: 1) pluralul de la cucui să rămână
cucuie şi 2) Radu Banciu să nu îşi mai deconspire public teama de cucuie, doar
din motivul că, pe capul său, orice cucui, oricât de mic, se vede uşor, pe
luciul rămas.
• „Autorităţile au început
demersurile pentru a aduce trupul artistei Mihaela Ursuleasa în ţară.” (Realitatea TV, 4 august
2012) • „Anca Pandrea este tot timpul
alături de Iurie Darie.” (România TV, 8 august 2012)
Aşa cum Crin Antonescu Interimarul l-a anunţat pe Traian Băsescu
Suspendatul că nu va scăpa de el decât dacă îl omoară (Traian pe Crin), şi noi
îi anunţăm pe utilizatorii de ligamente grave (pul+a) că nu scapă de noi, decât
după ce trec la formulări suportabile.
• „Îmi place muzicile şi
vreau să le ascult mereu.” (Realitatea TV, 4 august 2012)
Vorbitorul, un copil, a fost foarte aproape de corectitudine, dacă nu se
complica şi folosea cuvântul simplu „muzica”.
• „Libanezul s-a transformat
într-un mare crai al lumii mondene... îl vedeam în baruri cu tinere
domniţe.” (Prima TV, 4 august 2012)
1) Ce parfum de pleonasm în fraza aceasta! 2) Cum ar fi fost ca fostul soţ
al Oanei Mizil să umble cu domniţe bătrâne?
• „Maia Morgenstern va avea un
rol în filmul în care va juca Sharon Stone şi Andy Garcia.” (Prima TV, 4 august 2012)
• „Primarul şi echipa sa a reuşit
să paveze 70 de metri pe zi.” (România TV, 8 august 2012)
Dezacorduri tipice, din cauza necunoaşterii raporturilor de coordonare sau
subordonare pe care le creează în frază conjuncţiile şi prepoziţiile. Dacă avem
conjucţia coordonatoare copulativă „şi”, primarul şi
echipa (respectiv Sharon Stone şi
Andy Garcia) alcătuiesc un subiect multiplu, care cere pluralul verbului. Dacă
am fi avut prepoziţia „cu”, primarul era subiectul, care pava împreună cu echipa, şi mergea
singularul. La fel şi în cazul actorilor străini, veniţi să lucreze în România.
Asta e limba noastră: forma schimbă construcţia şi nu are mereu prioritate
logica faptelor.
• „Pregătirea nuntei
fiicei sale, Elena.” (Denisa Pascu, România TV, 4 august 2012)
Se pare că reporteriţa Denisa este contaminată de felul de a vorbi al celei
despre care relatează (Elena Băsescu).
• „Familia şi copiii mei nu
face aşa ceva.” (Georgeta Corduneanu, Antena 3, 3august 2012)
Ei nu „face”, iar noi nu „tacem”, şi „scrim”.
• „Domnul preşedinte interimar Petru
Filip al Senatului.” (Valeriu Zgonea, România TV, 8 august 2012)
Preşedintele Camerei Deputaţilor, republican convins, dintr-o eroare de
topică, îi acordă omologului de la Senat un titlu de care nu am auzit până azi.
Ştiam că regele Mihai I este „Al României”, dar nu ştiam de capetele încoronate
„Ale Senatului” (coroană sau tichie îi mai trebuie domnului Filip...). Corect şi fără echivoc era: Petru Filip, preşedinte interimar al Senatului, sau preşedinte interimar al Senatului, Petru
Filip.
• „Coincidenţa n-a fost
întâmplătoare.” (Prima TV, 4 august 2012)
Dar cum? Programată?
• „Şi-aşa că când voi
întâlni bărbatul ideal...” (Loredana Sachelaru „Xonia”, Prima TV, 4 august 2012)
„Că când”, nicio femeie nu va găsi bărbatul ideal. Nici măcar româncele
revenite din Australia, adoptate de posturile TV, cărora le place, obsedant şi
agramat, să ne distreze, deşi noi nu vrem asta pe orice cale („We love to... ui lăv tu, we
love to entertain youuu...”)
• „S-au deplasat o echipă
de poliţişti.” (Radu Mazăre, Antena 3, 8 august 2012)
Or fi poliţiştii echipă, dar substantivul rămâne la singular, iar predicatul
trebuie să se acorde în număr cu subiectul. Asta deşi pedeliştilor şi
băsiştilor „nu le plac mazărea”.
• „La amiază maximele vor
depăşi cu siguranţă peste 40 de grade.” (Realitatea TV, 7 august 2012)
Canicula se pare că duce la pierderi de discernământ în rândul vorbitorilor
din mass-media.
Andrei
Păunescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu