Emisiunile trece, perlele rămâne (99)

Din puţul fără fund, cu telecomandă

Sigur că probabil aproape circa

• „Această poveste noi nu o înghitem.” (Crin Antonescu, 21 august 2012)

Nici noi nu o „înghitem” şi nici atât nu o înghiţim.

• „Statui ale sportivului de 3 metri înălţime.” (România TV, 17 august 2012)

Cine are trei metri, statuia sau David Beckham, că nu e prea clar?

• „Mă îngrijorează vestea care vine din politică care e rea.” (Petre Roman, România TV, 21 august 2012)

Continuă maratonul cacofoniilor scăpate de fostul premier. Astăzi, un exemplu cu mai multe variante de lectură, în progresie digestivă: 1) că+care = love, dacă scaunul e normal; 2) că+care+e rea = purgaţia e neplăcută, doar dacă e vorba de diaree sau constipaţie.

• „Eu doisprezece minute am tăcut.” (Cristian Boureanu, Realitatea TV, 21 august 2012)

Mai bine mai tăcea puţin, decât să intervină cu un dezacord ca ăsta, după atâta amar de vreme cu gura închisă (pentru domnul Boureanu, douăsprezece minute fără să vorbească sunt o eternitate),

• „Executivul va termina finalizarea acestor liste... prin încheierea numărării.” (Maria Toader, Antena 3, 20 august 2012)

Şi cu „epilogul sfârşitului” scandalului cum rămâne? Cerem „săvârşirea isprăvirii” şi „gata, în fine, punerea capătului” crizei politice prin „isprăvirea deznodământului”!

• „Îi rog să se sesizeze din oficiu.” (Pavel Abraham, Antena 3, 14 august 2012)

Vă credeţi oficiu, domnule general?

• „Curtea Constituţională se reuneşte să valideze invalidarea referendumului.” (Realitatea FM, 22 august 2012)

Tema obsesivă a suspendării preşedintelui Traian Băsescu a afectat grav discernămîntul şi vocabularul vorbitorilor din mass-media. Existau şi alte soluţii, nu era inevitabilă această formulare (de exemplu: să consfinţească invalidarea).

• „Vă rog pe toţi din structurile deconcentrate să vă concentraţi...” (Victor Ponta, Antena 3, 16 august 2012)

Probabil că personalul din structurile concentrate este rugat să se relaxeze.

• „Concordia avea doar doi jucători acolo: Wellington şi Purece.” (Digi Sport TV 1, 17 august 2012)

Globalizarea şi pacea mondială au cuprins şi Chiajna. Asistăm la concordia dintre un brazilian cu nume de englez şi un român cu nume de insectă.

• „Scrumbia albastră are oscioare mici... Meseria mea e limba română.” (Mircea Dinescu, Realitatea FM, 19 august 2012)

Meseria bine stăpânită, mai ales dacă este autodeclarată astfel, presupune şi evitarea greşelilor. Putea fi osciorul altfel decât mic?

• „Hai să-i rupem mâna lui Mona Pivniceru.” (Dan Constantin, Antena 3, august 2012)

Corect gramatical (şi deloc de dorit în realitate) era fie să-i rupem mâna „Monei”, fie „lui Pivniceru”, în niciun caz „lui Mona”. O fi având forţă de bărbat doamna (fost) judecător şi magistrat, dar, în propoziţie, trebuie să rămână 100% la feminin.

• „I se aduc îngrijiri medicale la domiciliu acasă.” (Realitatea TV, 17 august 2012)

Se poate să fii acasă pe stradă? Da! Aurolacii sunt dovada. Se poate să fii la domiciliu, dar nu acasă? Da, dacă nu te simţi bine în propria casă. Numai că ştirile nu sunt scena sofismelor, a străbaterilor speculative şi a poeziei absurde, unde totul e posibil. Ne întrebăm şi noi, nu dăm nimănui cu pleonasmul în cap.

• „Trebuie neapărat să urmeze sfatul medicului.” (Realitatea FM, 22 august 2012) • „Revin încă o dată şi spun.” (Cătălin Striblea, România TV, 16 august 2012) • „Citaţia e scrisă imediat pe loc.” (Antena 3, 17 august 2012)

Poftiţi! Spuneţi câte pleonasme vreţi, că emisiunile merg oricum înainte. Dar şi noi, pe urmele voastre.

• „Multe nu trebuie să facă procurorii, dar totuşi fac.” (Oana Stănciulescu, Antena 3, 16 august 2012)

„Însă cu toate acestea”, justiţia nu merge cum ar trebui.

• „Dacă tot au pus la punct detaliile pentru nuntă, cuplul Vanghelie-Oana Mizil urmează să se mute împreună.” (România TV, 16 august 2012)

O fi cuplul format din doi, dar substantivul rămâne la singular şi la fel trebuie să rămână şi verbul.

• „Scandalul Silviu Prigoană-Adriana Bahmuţeanu. Protecţia Copilului va demara o anchetă pentru a vedea care dintre cei doi îndeplinesc condiţiile.” (România TV, 16 august 2012)

Corect ar fi fost „care îndeplineşte”, pentru că pronumele relativ „care” este la neutru singular.

• „Care este scopul acestor procurori...” (Răzvan Dumitrescu, Antena 3, 14 august 2012)

Cât de urât! Ce scop josnic, chiar falic!

• „Evident sigur, CSM să demareze anchete.” (Victor Ponta, Antena 3, 15 august 2012)

„Să înceapă pornirea şi demararea” odată!

• „Elemente care ţin de practica calităţii de preşedinte.” (Mihai Răzvan Ungureanu, Realitatea TV, 14 august 2012)

OK, profesore! Intelectualul subţire cu cacofonii grosolane se ţine. Poate că fostul premier fast-forward crede că se ajunge preşedinte prin cacofonie, după modelul idolului Băsescu?

• „PDL ţine să reamintească încă o dată guvernului.” (Cristian Preda, România TV, 20 august 2012)

Profesorii adevăraţi repetă până le intră proştilor în cap. Ce, să ne supărăm acuma pentru un pleonasm oarecare?

• „Artista a venit însoţită alături de...” (România TV, 16 august 2012)

Mai bine că n-a venit „singură şi solitară”, că i se făcea „frică şi teamă”.

• „Nu că domnului Helvig nu i-ar place Lady Gaga.” (Victor Ponta, Realitatea TV, 14 august 2012)

Nouă ne-ar plăcea ca premierul să folosească forma corectă a acestui verb, care rămâne de conjugarea a doua (a plăcea – plăcere) şi nu va deveni de conjugarea a treia (a place – placere), nici prin ordonanţă de urgenţă.

• „Cum se ia imobile şi scot oamenii în stradă.” (Maria Grapini, Antena 3, 14 august 2012)

Se ia dacă ar fi unul, dar, fiindcă spuneţi că sunt mai multe, se iau. De multe ori prin abuz, aşa cum se foloseşte şi limba română.

• „Alexandru Şerbănescu este unul dintre marii aşi ai aviaţiei româneşti.” (Radio România Actualităţi, 18 august 2012)

Există şi „mici aşi” în vreun domeniu? Termenul „as” conţine ideea de mare, tare, grozav. Altfel, exprimarea sună ca un „ass”.

• „Sunt nişte mici detalii pe care le avem.” (Damian Drăghici, Realitatea FM, 19 august 2012)

Adâncit în dialogul cu Mircea Dinescu, marele naist nu ne-a spus nimic despre „uriaşele detalii” şi nici despre „imensele amănunte”. Atunci spunem noi: evitaţi pleonasmele! Mare lucru că am avut parte de acel „pe care” corect, tot mai rar în vorbirea de astăzi.

• „Românul (Horia Tecău), împreună cu suedezul (Robert Lindstedt) au învins.” (Digi Sport 3 TV, 20 august 2012)

Corect era la singular, pentru că, măcar din punct de vedere gramatical, românul a învins, desigur, împreună cu suedezul. Probabil că meritele celor doi jucători de tenis au fost egale în teren, dar, în frază, românul este subiect, suedezul este subordonat, iar pluralul se putea folosi doar dacă între cei doi se afla conjuncţia coordonatoare „şi”.

• „Ne-au sunat lumea plângând.” (Antena 3, 14 august 2012) • „Toată lumea aşteaptă să răsufle uşuraţi.” (Antena 3, 21 august 2012)

Confuzie tipică între sensul cuvântului (lumea = mai mulţi oameni) şi forma sa gramaticală (singular), care duce la dezacordul în număr cu adjectivul sau verbul.

• „Lady Gaga a reuşit să ne surprindă şi să ne uimească pentru totdeauna.” (Antena 3, 16 august 2012)

Ar fi fost culmea ca solista americană să vină până la Bucureşti, în vârf de carieră, cu cea mai mare scenă dintre câte a văzut ţara noastră, să ne surprindă, dar să nu ne uimească.

• „Acestea sunt sforării a unor oameni... Există Registrul Naţional de Evidenţă al Persoanelor...” (Pavel Abraham, Antena 3, 14 august 2012)

Ba nu! Există numai Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor. Nu registrul e al persoanelor, ci evidenţa e a persoanelor. De fapt, registrul e al cui are nevoie pentru câştigarea alegerilor. Vorbitorul a nimerit numai pe alături, probabil intrigat de acele sforării ale unor oameni.

• „Această situaţie groaznică o transformă pe România într-o ţară bananieră.” (Pavel Abraham, Antena 3, 14 august 2012)

Pe cine? Pe România? Dar ce, România e o fetişcană, pe care să o transforme cine vrea, cu o minciună sau cu o mărgică? E posibil aşa ceva? E posibilă atâta mizerie? Se pare că da.

• „E incompletă informaţia care au primit-o... Datele care le am... Cu experienţa care-o am vreau să mai spun încă un lucru... Aceşti oameni care-i vedem la TV... Cineva va trebui să răspunde” (Pavel Abraham, Antena 3, 14 august 2012)

La atâta experienţă, la atâta simţ critic, ne aşteptam la mai multă respectare a acuzativului cu prepoziţia „pe” şi la forma corectă a verbului.

• „Acţiunea e pompieristică. Sigur că probabil trebuie să producă efecte... Cert este că este o brambureală organizată...” (Pavel Abraham, Antena 3, 14 august 2012)

În România, „brambureala organizată” nici nu mai pare o expresie absurdă, iar ce e sigur devine repede probabil.

• „În România, cu sânge s-a construit o democraţie şi un stat de drept.” (Pavel Abraham, Antena 3, 14 august 2012)

Da, „s-a” construit „ambele două”, dar strâmb.

• „În primul rând, să-ncep cu următorul lucru... În acest tumult, au fost prinşi în vâltoare.” (Pavel Abraham, Antena 3, 14 august 2012)

Cum o fi să-ncepi cu al doilea lucru? Cum o fi tumultul, static? Cum o fi vâltoarea, liniştită?

• „Din aproape circa 800 de votanţi, 80% au fost pe listele suplimentare.” (Antena 3, 15 august 2012)

Restul de „vreo aproximativ” 20% au fost pe listele permanente, alături de morţi, de cei plecaţi din ţară şi de cei fără buletin valabil.

• „S-a duelat împotriva nemţoaicei.” (Radio Bucureşti FM, 31 iulie 2012)

Parcă nu ar fi vorba de o confruntare la Olimpiadă, ci de o luptă între cavaleri, care se duelează pentru o femeie sau o cauză. Verbul a se duela cere numai prepoziţia „cu”, pentru că ideea de „împotrivă” este inclusă.

• „Suntem enorm de mulţi... nu vrem să coabităm cu Băsescu” (Mircea Badea, Antena 3, 15 august 2012)

Şi sunt „infim de puţini” care vor să coabiteze cu Uraganul Băs (printre ei, mulţi fripturişti şi multe slugi de vocaţie).

Andrei Păunescu