Din puţul fără
fund, cu telecomandă
Băsescu: iz ă
totăl eşec
• „The advantage of being
president: you receive premiums without of doing something... Iz ă totăl eşec.” (Traian Băsescu,
Realitatea TV, 19 aprilie 2013)
Preşedintele Traian Băsescu nu se lasă şi recidivează cu „eşec”-ul
româno-englez: „Avantajul de a fi preşedinte: primeşti premii („awards” era
corect, nu „premiums”) fără să faci ceva... E un eşec total („failure” era
corect, nu „eşec”, care nu există în engleză.)”
• „Plătim printre... cel mai
scump lapte din U.E.” (Realitatea FM, 20 aprilie 2013)
Biata vorbitoare! A intrat într-o formulare din care nu a mai putut ieşi
decât printr-o gafă.
• „Îi prindea revoluţionarii
şi îi linşa... Ei nu ştia... Dacă nu eşti de partea revoluţiei,
eu te arestez imediat pe loc... Nicolae şi Elena Ceauşescu a
contribuit la colectivizarea României... S-a suit Nicolae şi Elena
Ceauşescu într-un Aro alb... Sediul – locul de baştină al
securiştilor şi miliţienilor.” (Ilie Petre Ştirbescu, România TV, 13 aprilie 2013)
Nu vrem să minimalizăm rolul istoric al celui care i-a avut în grijă pe cei
doi soţi Ceauşescu la Târgovişte, după fuga lor din 22 decembrie 1989, ci doar
dorim să subliniem că revoluţia nu are nimic de-a face cu gramatica. În doar
câteva propoziţii, am subliniat mai multe dezacorduri între subiect şi
predicat, un pleonasm tipic („imediat pe loc”) şi o tâmpenie de toată
frumuseţea (Securiştii şi miliţienii s-au născut în sediu? Asta înseamnă
baştină, loc de naştere).
• „Ce-mi place să prezint artişti
care au fost în România: Whitesnake, Red Hot Chili Peppers, AC/DC. Ei mai pot
veni, alţii nu pot mai veni.” (Rock FM, 20 aprilie 2013)
Impresionat de lista de mari rockeri, radiorealizatorul a inversat puţin
topica, suficient cât să intre în lista noastră.
• „Oamenii, dacă are
de ales între PSD şi PNL, în mod normal, nu mai e USL.” (Ilie Şerbănescu, Antena
3, 22 aprilie 2013)
Aşa e când oamenii „are” de ales. Dacă „nu are”, e mai simplu, dar atunci
se cheamă că e dictatură. Surprinzătoare scăpare a excelentului analist al
economiei care este Ilie Şerbănescu.
• „O cameră e 50 de lei, cu două micuri
dejunuri.” (Maria Grapini, Realitatea TV, 21 aprilie 2013)
Doamna ministru s-a pus singură în dificultate. După ce s-a decis să bage
masa de dimineaţă la plural, oricum ar fi luat-o, tot în gard ar fi dat. Nu
putea spune nici „doi mici” dejunuri, că imediat se simţea nevoia de muştar,
nici două mici dejunuri, că nu prea sună bine. Soluţia era să evite pluralul,
printr-un singular de compromis („cu mic dejun inclus, de două ori”), dar
avalanşa se pornise deja.
• „Care e linia melodică care
vă vine în minte?” (Mihai Gâdea, Antena 3, 18 aprilie 2013)
Eliberat de grija că vorbeşte cu un român (partenerul de dialog era marele
tenor Andrea Bocelli), domnul Gâdea s-a relaxat şi a scăpat în public o
cacofonie clasică a limbii române.
• „Pân-la urma urmei...
suntem cu un procentaj enorm de mare.” (Dumitru Pelican, Realitatea TV,
16 aprilie 2013)
Vă rugăm, alegeţi (vorba lui Urmuz: pelicanul sau babiţa?), că, împreună, aceşti
termeni nu merg: „Până la urmă” sau „La urma urmei”, apoi „enorm” sau „mult”. Aşa,
sună pleonastic.
• „Vă uresc să daţi
lovitura, oameni buni.” (Horia Ivanovici, TV Digi Sport 3, 20 aprilie 2013)
Jurnalistul sportiv a fost ca un DJ care mixează două verbe: „vă urez” şi
„vă doresc”, rezultatul fiind mai aproape de „vă urăsc”. Cartonaş galben!
• „Avem aproape un an de când
procurori, delegaţi la rândul lor, delegă... Argumentele care le-au
avut erau juridice.” (Traian Băsescu, Antena 3, 4 aprilie 2013)
Nu ştim dacă e o coincidenţă, dar, de când nu-l mai are ca premier pe Emil
Boc, preşedintele Băsescu şi-a pierdut şi busola politicii (se vede cum
conduce, contrazicându-se), şi rigoarea gramaticii („deleagă”, nu „delegă”, „pe
care”, nu „care”), şi simţul stilisticii (sună ambiguu alăturarea cuvintelor
„procuror de+legat”. Cine pe cine leagă?) Să înţelegem că domnul „professore”
Boc era eminenţa cenuşie în acel tandem Băs-Boc?
• „Este ora exactă, începe
Mesagerul.” (TV M1 Moldova, preluat de TVR2, 6 aprilie 2013)
OK, am auzit, e ora exactă, dar e atât de exactă, încât aţi uitat să
spuneţi chiar ce oră e!
• „Malaga – Borusia
Dortmund 0-0.” (pe ecran, Antena 3, 4 aprilie 2013)
Nu vă temeţi să scrieţi corect Borussia, cu dublu „S”, chiar dacă, în
dreptul numelor germane, e adevărat că ne dă fiori cum arată „SS”.
• „Anul acesta au crescut
numărul de violenţe în şcoală.” (Saviana Rusu, Realitatea TV, 7 aprilie 2013)
Păi bine, măi, Saviano, fată, aşa ne fu vorba? Nu am stabilit o dată, în
clasele mici, că mereu vom face acordul între subiect şi predicat?
• „În 1989, averea lui
Paul McCartney a ajuns la 90 de milioane de euro.” (Rock FM, 11 aprilie 2013)
Fie el şi fost membru al trupei Beatles, geniu al muzicii, veteran încă
verde, bassist stângaci etc, McCartney nu avea cum să aibă în 1989 nici măcar
un euro, pentru că moneda unică europeană s-a introdus abia în 2002.
• „Micile detalii ale
acestui meci Gyor – Oltchim... Antrenorul să le poată explica tactica care
le poate aduce victoria.” (TV Digi Sport 1, 11 aprilie 2013)
Pe lângă supărarea că vâlcencele au ratat, iarăşi în faţa unguroaicelor,
intrarea în finala Ligii Campionilor la handbal, pleonasmul şi cacofonia de
aici sunt floare la urechea transpirată degeaba a fetelor noastre.
• „Graba de a întocmi un
raport cât mai repede.” (România TV, 7 aprilie 2013)
Ar fi fost chiar culmea graba de a face raportul cât mai târziu.
• „Mecanismele care îi
face să strâmbe din nas.” (Traian Băsescu, Digi 24, 11 aprilie 2013) • „Serviciile secrete de spionaj turceşti
ştia de această navă.” (Benone Barbu, România TV, 8 aprilie 2013)
Traian Băsescu a făcut să dispară nu numai acordul dintre subiect şi
predicat (cu ajutorul domnului Benone), ci şi flota românească, din care făcea
parte şi nava „Prahova”, pe care cică a furat-o din apele noastre un remorcher
turcesc care nu exista. Aceasta este una dintre minunile mandatelor
ministeriale ale lui Traian Băsescu la Transporturi.
• „Gruparea era alcătuită din români
şi moldoveni.” (pe ecran, B1TV, 13 aprilie 2013)
Serios? Şi din unii, şi din alţii? Păi moldovenii nu-s şi ei români? Aici e
vorba ori de prostie, ori de trădare de neam.
• „Fiecare să îşi aducă
aportul.” (traducere la Realitatea TV, din cuvântul ministrului britanic de Finanţe,
13 aprilie 2013)
Chiar ne era dor de acest pleonasm „vintage”, aflat în lista celor mai
importante, în manualele de gimnaziu. Cât priveşte problema de fond în
discuţie, până să se elimine paradisurile fiscale din UE, televiziunile noastre
ar trebui să elimine ori marile gafe, ori pe marii gafeuri.
• „Religia este unul dintre lucrurile
care ne uneşte.” (Tudor Octavian, România TV, 13 aprilie 2013)
Nu şi „gramatica care” ne desparte uneori.
• „Ponta, cu protestatariii
la poartă.” (pe ecran la Antena 3, 9 aprilie 2013)
Ne întrebăm, uneori, unde dispare câte un „i” de la câte un plural. Iată
unde: acolo unde nu e nevoie de el (corect era cu doi „i”, „protestatarii”).
• „Nu-l cunosc personal pe
Remus Cernea, nu ştiu dacă am vorbit de două ori.” (Codrin Ştefănescu,
România TV, 13 aprilie 2013)
Sigur că, în absolut vorbind, poţi sta o viaţă întreagă în casă cu un om şi
să nu ajungi să-l cunoşti, dar, aici, nu ştim ce să credem: cei doi au vorbit,
dar nu au făcut cunoştinţă? Au vorbit în somn? În transă? Au comunicat
telepatic sau pe vreo reţea de socializare? Mare atenţie, domnule Codrin, la
contactul cu Remus Cernea, că tocmai a propus legalizarea căsătoriilor între
homosexuali!
• „Preşedintele Ligii Profesionale
de Fotbal, Dumitru Dragomir.” (România TV, 17 aprilie 2013)
Din păcate, Liga Profesionistă nu prea mai e şi „profesională”, de când
fotbalul nostru e în picaj.
Andrei
Păunescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu