Şofer
românesc şi tăieri de pădure ca în codru
• „Se taie pădurea ca-n codru.”
(TVR 2,
28 iunie 2013)
Păi, cum altfel? Ah, pardon, se putea tăia pădurea ca-n crâng sau se putea
tăia codrul ca-n ocolul silvic, iar „tufişul braniştei” ca-n „desişul
forestier” sau ca-n „boschetul silvan”.
• „Autocarul condus de un
şofer românesc.” (România TV, 24 iunie 2013)
Nenorocirea se putea întâmpla şi dacă era la volan un „şofer franţuzesc”,
care ar fi băut o „bere nemţoaică”.
• „Azi, tinerii stau lipiţi de
telefon.” (Antena 1, 14 iunie 2013)
Pare ciudat, dar avem aici un ligament de toată frumuseţea, sonor, nu
ortografic. Nu e, deci, o cacografie, ci o cacofonie, pentru că, în scris,
totul e în regulă, dar, în rostire, ia vedeţi dumneavoastră ce cuvânt obţineţi
dacă spuneţi repede „lipiţi de”, „lipiţi de”, „lipiţi de”? V-aţi prins? Amuzant
e că pocinogul nu face parte dintr-o emisiune pe viu, unde mai scapă câte o
greşeală, ci dintr-o reclamă, făcută cu chibzuinţă.
• „Aseară a stat toată noaptea
la IML.” (Realitatea FM, 26 iunie 2013)
Vrem să ştim dacă, apoi, dimineaţa a stat până după amiază tot acolo.
• „Vorbim de un coleg, din
păcate a fost coleg cu noi, un om extraordinar.” (Florin Vâlnei, România TV, 25 iunie
2013)
Nu înţelegem de ce vicepreşedintele Sed Lex poate avea regrete că a fost
coleg cu un om extraordinar.
• „Aceste ţări au progresat enorm
de mult.” (Victor Ponta, Antena 3, 28 iunie 2013)
Din păcate, România face parte din grupul ţărilor care au progresat „infim
de puţin”, ba chiar au mers „înapoi în marşarier”, pentru că aceste nefericite
ţări nu au avut politicieni care să le facă „să avanseze înainte”, ci doar să
„regreseze înapoi”.
• „Iubeşti animalele, dar
totuşi îţi este frică de ele.” (reclamă la Rock FM, 31 mai 2013)
„Însă, cu toate acestea”, animalele nu ne-au determinat să ne învingem
„groaza şi teama” de pleonasme.
• „Dificultăţile prin care trece
ţara şi bugetul.” (Radu Stroe, Realitatea FM, 26 iunie 2013)
În vreme de criză, „toate trece” prin dificultăţi, inclusiv acordul dintre
subiect şi predicat.
• „Copilul, de la opt ani, poate
să citească ca lumea pe ecran.” (Pavel Bartoş, Radio România
Actualităţi, 28-29 iunie 2013)
O fi putând copilul să citească de la opt ani, dar sunt unii actori
profesionişti şi talentaţi, care, nici la 38 de ani, nu pot evita cacofoniile
elementare.
• „În urmă cu 2-3 luni înainte...
dacă mă înşel.” (Andreea Creţulescu, Realitatea FM, 2 iulie 2013)
Dacă spuneţi „în urmă”, nu mai e nevoie şi de „înainte”. Iar forma corectă a
expresiei este „dacă nu mă
înşel”, nu „dacă mă înşel”.
• „De ce Statele Unite erau
interesaţi de Corneliu Vadim Tudor şi Gigi Becali.” (Cristina Şincai, România
TV, 26 iunie 2013)
Poate pentru că „americanii sunt curioase” din fire?
• „Cadavrul pare a fi a
unui copil.” (B1 TV, 28 iunie 2013)
... Iar prostia „al” unui agramat.
• „Domnule Eugen Nicolăescu, aţi
spus negru pe alb că reforma e blocată de două luni de Victor Ponta.” (Silviu Mânăstire,
Realitatea TV, 28 iunie 2013)
Alo? Cu domnul Mânăstire vă rugăm. Mulţumim frumos... Alo? Domnule
Mânăstire, vă informăm că „Negru pe alb” se scrie, nu se vorbeşte!
• „Nu poţi câştiga preşedenţia
cu un discurs anti Băsescu în 2014.” (Florin Iaru, România TV, 28 iunie 2013)
Pentru un poet, e grav să nu ştii că forma corectă e „preşedinţia”, cu „i”
(căci vine de la „preşedinte”, nu de la „preşedente”, care nu există). Aceeaşi
greşeală se face şi la „plastelină” (corect: plastilină) şi nu numai.
• „Istoria Campionatelor Mondiale.
Chile – 1962. Parcă în ăsta a debutat şi Pele.” (Radu Banciu, B1 TV, 28 iunie
2013)
Greşit complet, ce „parcă”? Pele a debutat la ediţia din 1958, din Suedia,
când a şi devenit pentru prima dată campion mondial la fotbal.
• „La nunta Robertei Anastase, la
Palatul Ştirbey sunt invitaţi peste patru sute de persoane.” (România TV, 30 iunie 2013)
Oricum o dai, tot greşit este, pentru că „invitaţi” nu se acordă nici cu
„sute”, nici cu „persoane”. Mai încercaţi.
Andrei
Păunescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu