17 ianuarie 2014

Emisiunile trece, perlele rămâne (155)



Din puţul fără fund, cu telecomandă

Sarmala şi porcul la bucată • rămpi de acces • conştiinţa ochilor

• „Îţi stă sarmala invers.” (Teo Trandafir, Kanal D, 13 decembrie 2013)
Cu „sarmala” ne mai descurcăm, dar ce facem cu „sălăţile de bef”, „crembuştii”, „crastaveţii” şi „piftelele” prăjite în prea mult ulei de „soarea floarelui”?
• „Carnea de porc se vinde cu 15 lei bucata.” (Antena 1, 14 decembrie 2013)
Cum cerem vânzătorului? O carne, vă rog? Apoi, ce e aia „bucata de porc”? N-am auzit de o asemenea unitate de măsură pe piaţă. Ştiam că porcul se vinde la kilogram, la fel cum apa se vinde la litru. Nu putem spune „vreau o bucată de apă” sau „aş dori o bucată de măsline şi una de icre”. Cum ar fi să stea pe tarabe, la acelaşi preţ, porci de 120 de kile şi godaci de 50? Că doar Antena 1 ne-a spus că sunt la bucată, nu-i aşa?
• „O fotografie în care apare premierul Ponta şi cancelarul german Merkel.” (Realitatea FM, 28 decembrie 2013) • „Mediul privat şi economia de piaţă nu-ţi aduce profituri.” (România TV, 7 decembrie 2013)
Se vede treaba că ambele „nu aduce” nici profituri, dar nici cunoaşterea gramaticii elementare, în care scrie că subiectul se scordă în număr cu predicatul. Puneţi mâna pe carte, băieţi, că, altfel, ajungeţi jurnalişti la televiziunile de ştiri şi veţi oferi ştiri despre premierul român şi cancelarul german care „face” şi „drege” tot felul.
• „Suntem un grup de oameni mai în vârstă pe care ne-ai cucerit.” (Antena 1, 16 decembrie 2013)
Ţinând cont de faptul că dezacordul crâncen a avut loc la emisiunea „Mireasă pentru fiul meu”, propunem o rubrică, în aceeaşi emisiune: „Gramatică pentru tata şi mama meu”.
• „Am fost la USL cel puţin doisprezece persoane.” (Victor Ponta, Antena 3, 16 decembrie 2013)
Dacă au fost douăsprezece apostoli, de ce să nu fie, la discuţii, „doisprezece” persoane sau chiar „douăzecişidouă” de băieţi, adică „douăzecişidouă” de lideri politici?
• „Domnule Dinescu, n-aveaţi servici, din ce trăiaţi?” (Dorin Chioţea, Realitatea TV, 21 decembrie 2013)
Ştim că forma greşită „servici” o cam umileşte la popularitate pe cea corectă „serviciu”, dar ziceam şi noi, aşa, nu dădeam cu parul.
• „Aveţi servici la Tecuci?... Tolstoi, când era războaiele cu turcii, a stat la Bucureşti.” (Mircea Dinescu, Realitatea TV, 21 decembrie 2013)
Aflat în dialog cu Dorin Chioţea, poetul Mircea Dinescu s-a luat după mai tânărul său partener de emisiune şi, în loc să-l înveţe el cum e corect pe cel mic, s-a molipsit de forma eronată „servici” şi nu numai atât. Exact ca în bancul cu ciobanul care a adus înapoi, acasă la familie, pe copilul evreu, după ce puştiul fusese trimis un an la stână, să se lepede de accentul evreiesc şi să înveţe româneasca de la ţară. Ciobanul, sunând la sonerie, cu copilul de mână, a fost întrebat cine e şi a răspuns: „Cene să fie, decât ciubanu’ cu cupilu’?”
• „Declaraţiile preşedintelui Băsescu au aruncat cursul leu-euro în aur.” (RTV, 3 decembrie 2013)
Pentru că e vorba despre domnul Băs+escu, e clar că nu poate fi vorba despre „aur” şi, deci, avem mai multe variante, când interpretăm această greşeală, scrisă pe ecran: declaraţiile preşedintelui au aruncat cursul: 1) în aer, 2) în cur. Aşteptăm răspunsul corect, deşi tindem să alegem, logic, varianta nr. 2.
• „Acuma poţi da milimetric, după conştiinţa ochilor.” (Prima TV, 5 noiembrie 2013)
Sigur că metaforele „n-are” frontiere, „dar totuşi însă”... Nu ne-ar mira să-i auzim pe fandosiţii noştri din mass-media despre ezoterismul flatulenţei, spiritul colonului ascendent, metafizica mucului, metempsihoza urinei, emoţia fecalei şi intelectul unghiei de la degetul mare (de la picior, evident).
• „I-a suprins, l-a suprins şi pe premierul Ponta.” (Alecu Racoviceanu, Realitatea FM, 22 decembrie 2013)
Dacă tot s-au pierdut pe drum nişte „r”-uri de la verbul „a surpinde”, ne întrebăm de ce nu s-au pierdut alte „r” uri din frază. Măcar ar fi sunat coerent: „pemierul Victo Ponta”.
• „Pe soţia premierului a însoţit-o şi Corina Creţu, şi deputatul Tănăsescu.” (Realitatea FM, 23 decembrie 2013)
Dacă ambii „a” însoţit-o, înseamnă că „a” fost toţi pentru una şi una pentru toţi! Ca-n „Cei trei muschetari”. Care înseamnă purtători de „muschetă” (puşcă), nu băieţi cu muşchii tari, fraierilor!
• „De ce să punem taxe pe stâlpi, pe rămpi de acces.” (Edward Pastia, Realitatea TV, 30 decembrie 2013)
Chiar aşa: dacă se suprataxează „rămpile”, să cerem „tăxi” sporite pentru „supile de găluşti”, „ciorbile de răţi”, „colivile pentru pomene”, „sacoşile de răfii”, dar şi pentru „săpile” de oţel, „lăbile” de scafandru, „cascăzile” artificiale şi, în general, pentru toate „ţăpile” date în economia românească.
• „Scandal sexual legat de familia Patriciu. De ce se fug autorităţile de anchetă.” (pe ecran, România TV, 21 decembrie 2013)
Nu am înţeles exact ce au vrut să spună cei care au scris asta pe ecran („se fug”). Fiind vorba despre sex, poate au greşit o literă, fiindcă „se fug” nu are sens. Poate ar fi vrut să scrie „T”, dar le-a ieşit „G”. Nimeni nu va şti vreodată să dezlege această enigmă.
• „Momente de forţă şi de putere.” (Paula Seling, TVR 2, 21 decembrie 2013)
Chiar aşa? Şi forţă, şi putere? Mamă, mamă, ce energii dezlănţuite! Probabil că „forţa şi puterea” au fost „puternice şi viguroase”, „mari şi enorme”, „imense dar uriaşe”, „totuşi însă” „utile şi folositoare”, „simultan şi în acelaşi timp deodată”. Luaţi de-aci pleonasme, dacă ne-aţi provocat.

Andrei Păunescu

Un comentariu:

Carla spunea...

Era o vreme cand le adunam si eu, prin anii '90, am si publicat mult timp. Cred ca presa de astazi iti ofera mai mult material decat acum 20 ani.