Emisiunile trece, perlele rămâne (80)

Din puţul fără fund, cu telecomandă

Absorbţia Udrei, reîntregirile parţiale şi decapitările de capete

• „Udrea a avut cea mai bună absorbţie... Ne place, nu ne place, cum era ea, cu tocuri înalte, cu pantaloni strâmţi, a avut cea mai bună absorbţie.” (Traian Băsescu, Pro TV, 10 martie 2012)

Ei, haideţi, domn’preşedinte, ce ne mai întrebaţi atâta? Poate că nouă nu ne place doamna Udrea, dar dumneavoastră sigur vă place, tocmai datorită (sau din cauza) pantalonilor, tocurilor şi, mai ales, a bunei absorbţii, în legătură cu care numai dumneavoastră vă puteţi pronunţa. Sau poate şi alţii, cine ştie?

• „Reîntregirea parţială a salariilor... cu ambiţiozitate.” (Daniel Dăianu, Realitatea TV, 23 martie 2012, perlă culeasă de I.G.Rusu)

O culme a limbajului unui om rafinat din finanţe, care, dorindu-se prea elegant, chiar preţios, cade în puţul cu perle şi cu inovaţii lexicale ciudate. Numai aşa se pot realiza „minimalizarea maximă” şi „încetarea opririi culmii apogeului abisului” crizei.

• „Primarul Gheorghe Popa (din Teteşti) a fost găsit spânzurat de către doi localnici.” (Realitatea FM, 27 martie 2012)

Noi v-am spus de multă vreme că tensiunile sociale pot reactualiza metodele pline de cruzime ale Răscoalei de la 1907, dar nu credeam că oamenii vor trece deja la fapte atît de radicale cu edilii! Sau, poate, era mai bine ca vorbitorul să nu se exprime confuz şi să aleagă o formulă de genul „Doi localnici l-au găsit spânzurat pe primarul Gheorghe Popa”.

• „Stewardesa spunea că avionul se va prăbuşi! Doi membri ai echipajului au reuşit s-o imobilizeze şi s-o scoată din aeronavă.” (Pro TV, 11 martie 2012)

Vai, vai! Au aruncat-o din avion în timpul zborului? Ce oameni răi şi ce drastică pedeapsă, chiar şi pentru o însoţitoare de bord, care, panicată, făcea crize, urlând că vor cădea cu toţii cu avionul. Ne şi imaginăm scena, - evident, ieşită doar din mintea distrată a vorbitorului de la ProTV - în care femeia a fost îmbrâncită afară, la 10.000 de metri, la o temperatură şi la o altitudine în care nu scoţi pe uşă nici măcar un papagal, fie el vorbitor la televizor.

• „A fost un an dificil, în primul rând datorită crizei economice.” (George Maior, Digi 24, 23 martie 2012)

Directorul SRI a spus lucru mare! „Mulţumită” incompetenţei unora, „graţie” corupţiei şi pilelor altora, hoţii sunt conduşi la graniţă să fugă din ţară, pentru ca apoi, ani şi ani, urmăritorii, care tot „ăia” sunt, să ia grade fiindcă au aflat pe unde zburdă infractorii fugari.

• „Niciun om din Justiţie sau din sectorul privat nu mai poate sta liniştit.” (Traian Băsescu, România TV, 23 martie 2012)

Sinceritate maximă, chiar la bilanţul SRI! Are dreptate preşedintele, nimeni în România nu mai stă liniştit în ultimii ani, când tot ce se vorbeşte şi la telefon, şi la WC, apare (sau nu) în dosare şi în presă, după nevoi.

• „Sunt capete care se cuvine să fie decapitate.” (Daniel Dăianu, România TV, 23 martie 2012)

Noi propunem să decapităm nişte picioare, să eviscerăm nişte degete şi să castrăm nişte urechi.

• „Şi-a pus amprenta în jocul echipei şi zilele tensionate?” (Digi Sport 1, 25 martie 2012)

Zilele, fiind multe şi grele, „face” şi „pune” ce amprente „vrea” ele!

• „Cu cifre cam aproximative.” (Mugur Ciuvică, România TV, 22 martie 2012)

Domnul Ciuvică este atât de des prezent la televiziune (uneori, pare că e în direct la 2-3 postuti în acelaşi timp), încât nu au cum să nu-i scape pleonasme de rang înalt.

• „Vrea să îl dea în judecată fiindcă consideră că a fost expus la un pericol destul de periculos.” (Antena 3, februarie 2012, culegător: I.G.Rusu)

În afară de prăpădita cacofonie, pentru care aproape că nu ne-am fi deranjat, înţelegem că pericolul putea fi şi nepericulos, şi foarte primejdios, nu?

• „Mădălina Manole a fost desemnată cetăţean de onoare post-mortem al municipiului Ploieşti (a spus reporterul)... Îmi pare rău că nu trăiesc acest moment alături de soţia mea (a spus Petru Mircea, soţul răposatei artiste).” (Realitatea FM, 27 martie 2012)

Ce nu am înţeles este în care lume ar dori văduvul să trăiască momentul alături de Mădălina: „aici”, ar fi imposibil ca solista să fie prezentă la festivitatea la care să primească un titlu „post-mortem”, deci, poate doar „dincolo”.

• „Aurul de la Roşia Montana.” (Corina Drăgotescu, Realitatea TV, 29 august 2011, şi ştirile Antena 3)

Parcă au fost vorbiţi oamenii celor două posturi de ştiri să înlocuiască numele unei străvechi localităţi româneşti cu un nume care ne aduce aminte mai mult de un stat american, decât de Ardeal, unde există Roşia MontanĂ, cu toate zăcămintele sale, pentru care se bat străinii să le ia şi politicienii români să le dea contra şpăgi.

• „Timpul a fost.” (Răzvan Lucescu, Digi Sport TV, 5 noiembrie 2011)

De la un băiat cu educaţie aleasă nu ne aşteptam la un asemenea ligament cu puternice conotaţii sexuale, pe micul ecran. Deşi spusă în noiembrie 2011, cacofonia e de mare actualitate în martie 2012, când Rapidul lui Răzvan a pierdut trei meciuri la rând, dovedind că antrenorul a spus ceva corect despre forma echipei.

• „Reporter: Dacă ţi-ar face Hiugi Hefner o propunere pentru America, ai merge?

Daniela Crudu: Îţi dai seama, nici n-aş mai sta pe gânduri!” (B1TV, 21 august 2011)

Nu răspunsul fetei ne miră (din moment ce a acceptat ea multe alte propuneri care au venit de la parteneri sub potenţialul patronului Playboy), ci felul cum reporterul a pronunţat numele americanului. O fi el imens (Huge = hiugi), dar nu îl cheamă aşa, ci Hugh.

• „Un cuplu din Manchester s-au pomenit cu regina.” (România TV, 24 martie 2012)

Ne batem gura degeaba: chiar dacă sensul e de plural, substantivul cuplu e la singular şi tot la singular trebuie să fie pus şi verbul!

• „A acceptat să se prostitueze de teamă că cei doi români o vor bătea.” (B1TV, 24 martie 2012)

Două lucruri ne-au deranjat: cacofonia „că+cei” (care ne duce mai mult cu gândul la „căţei”, decât la „peşti”) şi forma verbului „a bate”, care seamănă cu cea din discuţiile dintre băieţii care se bat pe stradă: nu mai „dădea”, bă!

• „Un medic din Calafat a fost reţinut după ce a fost prins în fragrant primind 500 de lei pentru întreruperea unei sarcini.” (pe ecran, Antena 3, 23 martie 2012)

Păcat că în legislaţia română nu există sancţiuni şi pentru proliferarea de forme incorecte ale cuvintelor, de tipul „fragrant” pentru flagrant, „oprobiu” pentru „oprobriu”, „progrom” pentru pogrom, „revindecare” pentru revendicare, „aeropag” pentru areopag şi atâtea altele.

• „Iată cât de importante sunt aceste mici detalii.” (Digi Sport TV, 31 martie 2012)

Suntem curioşi cât de importante sunt „marile detalii”.

• „Teodor Răcilă avea o alcoolemie de 0,6 litri de alcool pur expirat.” (România TV, 11 martie 2012)

Record mondial absolut! Conform spuselor halucinante ale redactorului – ori omul avea în el mai mult alcool decât sânge (60%), ori, atunci când expira, nu scotea vaporii beţiei, ci scuipa spirt curat.

• „Lady Gaga are tatuat un citat din Rainer Media Rilke.” (U-TV, 10 martie 2012)

Vrând să pară erudiţi, cei de la postul muzical au pus pe ecran o enormitate: pe poet îl cheamă Rainer Maria Rilke, nu „Media” Rilke, dar, probabil, căutând pe Google, li s-a părut o greşeală numele feminin şi au dus-o din condei. Direct în gard.

• „Reducerile durează până în 27 martie, de la orele 9-10, când se deschid magazinele, până la orele 18 seara.” (România TV, 22 martie 2012)

Puteţi repeta, vă rugăm? Să notăm exact şi să nu mergem la cumpărături din greşeală la ora „18 dimineaţa”.

• „Sunt pregătită să fiu politiciancă..., să triumfez în politică.” (Vrăjitoarea Sultana, Kanal D, 22 martie 2012)

Se vede că e pregătită: vorbeşte suficient de prost, încât să nu o facă de râs pe Elena Băsescu, care a „triumfezat” deja ca „politiciancă” pe cont propriu, nu doar pe umerii „politiciancului” său tată.

• „Ce să vă pot spune?” (Alecu Savu, Realitatea TV, 23 martie 2012)

Chiar, nu mai e nimic de spus, domnule specialist în misiuni pirotehnice de la IGSU. Limba română are sub scaun multă dinamită pusă de profesioniştii din mass-media.

Emisiunile trece, perlele rămâne (79)

Din puţul fără fund, cu telecomandă

Onoare prostituţiei!

• „Prostituatele sunt reprezentantele uneia dintre cele mai onorabile meserii.” (Emil Hurezeanu, 9 martie 2012)

Aşa să fie? Noi ştiam că meseria curvelor e veche, de neînlocuit, de neevitat, de nestârpit, eventual utilă unei părţi cu nevoi a societăţii, dar nu ştiam că poate fi declarată chiar onorabilă. Poate această teoremă s-o fi predat la şcoala „Europei libere”, pe care a frecventat-o, ani şi ani, domnul Hurezeanu, în Germania.

• „El poate fi aplicat retroactiv mergând cu ani de zile în urmă.” (Mircea Toader, Realitatea FM, 12 martie 2012)

Două pietroaie (sau, cum se spune mai nou: şicane) am întâlnit pe cărarea unde vorbea liderul PDL-ist, ambele pleonastice: dacă e retroactiv, nu mai e cazul să spunem că e „în urmă”, că e clar, iar dacă sunt ani, nu mai e cazul să spunem că sunt făcuţi din zile, că e la fel de clar.

• „Misterul cel mai cunoscut indică care este misiunea acestui guvern.” (Daniel Barbu, Realitatea FM, 9 martie 2012)

La aşa analist, la aşa viziune, ochelari şi perle pe măsură! Întâi de toate, că, dacă e vorba de un mister, nu e cunoscut, iar, dacă e cunoscut, nu mai e mister. În al doilea rând, subliniem cacofonia (că+care), absolut perfectă, când facem evaluarea realizărilor guvernelor din epoca preş. Băs.

• „Să vedem ce ne poate oferi acest mall: un blugi, un bluz... prinde foarte bine, să dea de belea la cameră... dăm ce cere populaţia.” („Haiducii”, Acasă.tv, 6 martie 2012)

Întrebaţi de reporter ce li se potriveşte să îmbrace, nişte băieţi, care cică sunt cântăreţi şi îşi spun „Haiducii”, au dat măsura maimuţăririi sinistre involuntare a limbii române, subliniind că ei sunt rodul pieţei, că poporul îi cere. Le reamintim că, tot pe piaţa produselor şi a serviciilor, se găsesc şi substanţe de dezinfectat, şi gropi de gunoi, şi haznale, şi pisoare, şi cărţi de gramatică. Poate aleg ceva mai potrivit.

• „Niciunul dintre partidele din USL nu vor semna un pact cu partidul lui Dan Diaconescu.” (Realitatea FM, 16 martie 2012)

Niciunul „nu vor” semna, dar toate trei „se va” bucura dacă OTV-ul le „vor” zâmbi galeş.

• „Un copil nou-născut de sex feminin a cărei stare generală este bună.” (Antena 3, 4 martie 2012)

Vorbitorul, medic, a început propoziţia cu un masculin (copil = substantiv masculin), dar a terminat-o la feminin, pentru că a apucat să spună, între timp, că respectivul copil era fetiţă. Dacă lui Ion Creangă i se permite dezacordul de acest fel, schimbarea construcţiei gramaticale în aceeaşi frază, numită anacolut: „Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu (...) parcă îmi saltă inima de bucurie”, din două motive: 1) e un clasic şi 2) nu mai poate repara eroarea dintr-o operă deja celebră, altora nu li se permite!

• „În ciuda prezenţei reprezentanţilor OSCE, au avut loc şi incidente nefericite.” (Antena 3, 4 martie 2012)

Haraşo ca poantă, nasol ca exprimare! După a treia alegere a lui Vladimir Putin ca preşedinte al Rusiei, ne aşteptam ca toate incidentele să fie fericite, bătăile la sânge aplicate de poliţie pe stradă – agreabile, nenorocirile – dezirabile, şantajul politico-economico-energetic – gingaş, iar tirania mafiei – un deliciu.

• „În familia Vlădan, erau probleme familiare.” (Florin Melcu, Antena 3, 5 martie 2012)

Dacă ni s-ar fi spus că problemele de familie sunt „familiale”, am fi remarcat o banală tautologie. Aşa, însă, prin folosirea cuvântului greşit, paronimul „familiar”, treaba s-a îngroşat, tocmai pentru că, în familia criminalului Gheorghe Vlădan, problemele nu erau deloc „familiare”, adică obişnuite. Ar însemna să declarăm deţinerea de arme de către bolnavi, ameninţarea cu moartea şi crima drept chestiuni fireşti.

• „Uite-aşa s-a găsit marea noastră găselniţă.” (Moise Guran, TVR 2, 8 martie 2012)

Moise dixit lucru mare, că s-a „găsit găselniţa”, deşi oricărui copil alfabetizat cele două cuvinte din aceeaşi familie îi sună redundant, pleonastic.

• „Ce a urmat apoi.” (Dan Capatos, Antena 1, 13 martie 2012)

Când să urmeze, dacă nu apoi?

• „A urmat apoi următorul foc.” (Antena 3, 7 martie 2012)

Nu numai că „a urmat apoi”, ceea ce deja constituie un pleonasm, dar gafa s-a adâncit la puterea a treia, cu termenul „următorul”. Aşa e când se ia un caz şocant (crima de la coaforul Perla) şi se exploatează cinic, până la ultima picătură de sevă.

• „Atacatorul a renunţat la recursul pe care îl făcuse la Curtea de Apel, cerând eliberarea.” (Realitatea TV, 13 martie 2012)

Deci? A cerut sau nu eliberarea? „Ambele două pare valabile”?! Textul a fost lăsat multe minute pe ecran, dar tot nu am înţeles ce a făcut, de fapt, criminalul, pentru că formularea este confuză. La fel de bine, puteam deduce că atacatorul a renunţat la recursul prin care cerea eliberarea, dar şi că a renunţat la recurs, dar şi-a cerut eliberarea. Mai mare atenţie la ambiguităţi! Cel mai simplu era să se spună „Atacatorul a renunţat la recursul prin care îşi cerea eliberarea.”

• „Îmi doresc ca copilaşii mei să aibă un tată sănătos şi în viaţă.” (Mihaela Borcea, Kanal D, 13 martie 2012)

Nu cumva pretenţiile sunt cam mari? Şi sănătos, şi în viaţă? Glumim, desigur... Îi dorim sănătate totală liderului dinamovist, Cristian Borcea, căruia medicii, după operaţia pe cord deschis, i-au interzis multe dintre plăcerile vieţii: stadionul, şaorma, trabucul. Fostei sale soţii, mamă a trei copii, îi dorim afaceri prospere, cărţi multe publicate şi o gramatică mai atent aplicată, astfel încât să evite cacofoniile şi truismele. Pentru binele copilaşilor, măcar.

• „Domnule Hogea, cresc în continuare numărul de adeziuni în fiecare zi?” (Dan Diaconescu, OTV, 14 martie 2012)

Numărul „cresc”, cum să nu „creşte”?, fiindcă e vorba de mii, milioane, miliarde de viitori votanţi ai Partidului Poporului Dan Diaconescu OTV.

• „Salariile pe care preşedintele Băsescu şi Guvernul Boc le-a tăiat în 2010.” (Victor Ponta, Realitatea TV, 12 martie 2012)

Fiind vorba de un singur gând, o singură voinţă, un singur trup politic, Băsescu şi Boc pot fi luaţi ca un tot, la care merge şi verbul la singular.

• „Guvernul din ţara vecină, condus de Ludovic Orban.” (Călin Popescu Tăriceanu, Antena 3, 12 martie 2012)

Fostul premier şi preşedinte PNL visează liberali de-ai noştri la putere şi dincolo de graniţele ţării. Poate numai dacă ar renaşte Ion Antonescu, să mai facă un drum până la Budapesta, ca în 1919, să îl bată la fundul picant pe premierul maghiar revanşard Viktor Orban şi să-l sperie cu românul neaoş Ludovic Orban.

• „A băgat în Digi TV 10 milioane de euro, ceea ce mi se pare enorm de mult din primul an.” (Radu Moraru, The Money Channel, 12 martie 2012)

Nouă ni se pare „enorm de puţină” corectitudinea cu care se vorbeşte româna pe la televizor, de către profesioniştii cu decenii de experienţă. Poate e de vină gurul mediatic fără audienţă, Andrei Ghoerghe, căruia i se confesa Radu Moraru.

• „Nu conţine vitamine din grupul A, B.” („Trăieşte sănătos”, Antena 2, 13 martie 2012)

La mai mare, cu alăturări lexicale de felul acesta! Şi la cât mai multe vitamine, astfel ca ca ligamentul să rămână mare şi tare! Trăiţi sănătos, dar şi vorbiţi sănătos, nu porcos!

• „Acesta a fost un impact destul de nimicitor.” (B1 TV, 14 martie 2012)

Dacă e nimicitor, înseamnă că nu mai rămâne nimic, deci „destul de” nu are sens.

• „Înainte de finalul orei 10.” (B1 TV, 14 martie 2012)

Poate era vorba de finalul ştirilor orei 10, nu de finalul orei 10.

• „E muncitoare, se duce la servici.” (Tavi Colen, Kanal D, 15 martie 2012)

„Servici” este unul dintre cuvintele care nu există în vocabularul românesc, şi, totuşi, e folosit pe scară largă. Forma corectă e „serviciu”, în orice situaţie, şi la muncă, şi acasă.

• „Din nou revin la ce-ai spus înainte.” (Antena 3, 16 martie 2012)

Pleonasm deja clasicizat. Măcar prezentaţi toată seria, să vedem cât puteţi: „Bis! Reveniţi iar din nou încă o dată pentru a doua oară iarăşi”.

• „Meteorologii promit 11 grade după orele prânzului.” (Maria Linda, Antena 3, 16 martie 2012)

Sincer, noi n-am auzit meteorolog serios care „să promită” ceva, ci numai care „să prevadă”, „să prognozeze” ceva. Dacă ar depinde vremea de meteorologi, nu invers, ce bine-ar fi!

• „Mihail Boldea, deputat de Galaţi, fost PDL, actualmente independent, este autorul acestor mânării (imobiliare).” (Sabina Iosub, Antena 3, 16 martie 2012)

După şirul de cuvinte serioase din prezentare, nu ne aşteptam la o asemenea măciucă în cap, la o coborâre atât de abruptă a limbajului, către zona mahalalei.

• „Reminescenţele de roşu ale judeţului Galaţi.” (Mircea Toader, Realitatea TV, 21 martie 2012)

Corect ar fi fost reminiscenţe, dar cred că avem noi „revindecări” prea ciudate la politicienii noştri.

• „Nave produse sau ambalate în România.” (Pro TV, 1 martie 2012)

Cât de mici să fie vasele executate în şantierele noastre navale sau cât de mari să fie pungile de plastic, ca vapoarele să fie şi ambalate? Credem, totuşi, că vorbitorul a vrut să spună „asamblate”, dar nu i-a ieşit.

• „Modul de acordare al cetăţeniei.” (Pro TV, 1 martie 2012)

Fiind vorba despre acordarea cetăţeniei, trebuia făcut „acordul” la feminin („Modul de acordare a cetăţeniei”). Vă daţi seama ce discriminare simt aspiranţii că se face între cei născuţi în România, care primesc cetăţenia moca, în timp ce străinii trebuie să dea şi examen de limbă română, ca să obţină cartea de identitate românească!

• „În Piteşti, s-a fisurat o ţeavă de gaze. În scurt timp, tot cartierul stătea pe un butoi cu pulbere.” (Pro TV, 1 martie 2012)

Teroare în cartier! Nu e numai pericolul gazelor, ci şi al prafului de puşcă, scos din mintea inventivă a reporterului.

• „La Buenos Aires, un tren cu navetişti s-a izbit din plin de către un parapet.” (Realitatea FM, 22 februarie 2012)

Sintagma „din plin” are o nuanţă de satisfacţie, ceea ce nu ar fi cazul să apară, când vorbim de un accident feroviar. Apoi, nu parapetul a sărit să lovească trenul (la asta ne duce cu gândul formula „de către”), ci trenul a intrat în parapet, ccea ce e cu totul altceva, chiar şi în Argentina.

• „Ceasuri deşteptăcioase pentru Crin Antonescu.” (Realitatea FM, 22 februarie 2012)

Ţinând cont de faptul că un deştept doarme într-o oră cât un prost într-o noapte, preşedintele PNL ar putea cere de la trustul de presă cu pricina, dacă nu-l satisfac deşteptătoarele obişnuite, un ceas „deşteptăcios”, cum greşit au spus cei de la Realitatea.

• „Mezei Janos, primar în comuna Gheorgheni.” (Antena 3, 17 martie 2012)

Cu astfel de ziarişti, „intelectuali” care nu ştiu că localitatea Gheorgheni nu e comună, ci e oraş, ba chiar municipiu, ducem noi bătălia cu iredentiştii, pentru cauza naţională!

Emisiunile trece, perlele rămâne (78)

Din puţul fără fund, cu telecomandă

Găinile şi „purecii” din platou

• „Facem teoria găinii cu invitatele mele din platou.” (Ionela Năstase, România TV, 1 martie 2012)

Invitatele, Mihaela Săhlean (psiholog) şi Cristina Cârcei (actriţă) nu s-au simţit deloc vizate sau jignite de formularea confuză a realizatoarei, chiar de 1 martie, când, pe la noi, se dau mărţişoare femeilor, nu găinilor. Dacă moderator era un bărbat, l-ar fi reclamat sigur la Biroul Antidiscriminare. Oricum, merită remarcată performanţa Ionelei Năstase de a vorbi cu două femei despre găini (nu invers, deşi nu s-a înţeles prea bine), exact „în platou”.

• „Găinile nu e o fabrică, s-o porneşti şi s-o opreşti.... Găina e un organism viu care face ouă.” (Stelian Fuia, posturile de ştiri, 1 martie 2012)

Ministrul Agriculturii a dat două lovituri în această declaraţie de răsunet planetar: în prima, de ordin gramatical, a făcut omletă acordul dintre subiect şi predicat, iar în a doua, de ordin ştiinţific şi economic, a dezvăluit ultima descoperire a sa, că găina este o fiinţă, şi încă ouătoare, diferită de o fabrică.

• „Doctorul trebuie să ştie să-mi scoată apendicita, nu eu.” (Bogdan Chirieac, România TV, 2 martie 2012)

De unde să scoată apendicita? Poate numai din listele cu boli? Conform principiilor ciuce, una-i una, alta-i alta, deci una-i apendicita (afecţiunea) şi alta-i apendicele (suplimentul la maţul gros).

• „Laurenţiu Duţă, şeful Casei Naţionale de Asigurări în Sănătate.” (Cosmin Prelipceanu, DigiNews, 1 martie 2012)

Chiar în ziua lansării noului post, unul dintre greii staţiei l-a confundat pe Lucian Duţă cu cantautorul Laurenţiu Duţă, semn că teleastul a ascultat cam mult „3 Sud Est”, iar acum „Amintirile îl chinuiesc” în colecţiile cu perle.

• „Opt oameni împuşcaţi în centrul Capitalei. Incidentul – la un coafor din zona Perla. Doi morţi şi şase răniţi. O femeie a murit împuşcată.” (România TV, 5 martie 2012)

Hotărâţi-vă, înainte să scrieţi ceva pe ecran! Ori nu ştie rândul de sus ce face rândul de jos (doi morţi sau o moartă?), ori nu a fost identificat sexul celei de-a doua victime, până la ora emisiei, ori a doua persoană moartă nu era „decedată” de tot?

• „Agentul Vlădan este autorul acestui atentat fără precedent în istoria urbană a oraşului Bucureşti.” (Radu Tudor, Antena 3, 5 martie 2012)

Asta înseamnă, cumva, că atentate similare s-au mai întâmplat la saloane de coafură, dar numai în istoria rurală a Bucureştilor?

• „Tremurai tot, ca o piftie şi inclusiv vocea.” (Mihai Petre, „Românii au talent”, Pro TV, 2 martie 2012)

„În plus”, „şi”, „chiar”, nu se pot pune lângă „inclusiv”, pentru că sună prost, înseamnă acelaşi lucru.

• „Dacă mă laşi să termin fraza până la capăt...” (Victor Ciutacu, Antena 3, 6 martie 2012)

Ar mai fi şi soluţia ca fraza să se încheie la jumătate?

• „Corpul de avocaţi, de jurişti ai Antenei 3 îşi vor face datoria.” (Mihai Gâdea, Antena 3, 6 martie 2012)

Corpul îşi „fac” datoria, gura îşi „fac” de cap, iar Antena 3 îşi „fac” audienţă. Ce se „pot” mai frumos?

• „16 răniţi în 2 explozii la Sighet. Imobilul este situat la subsolul unei clădiri. Explozia a avut loc în toaleta localului. Îl avem la telefon pe domnul Dan Bucă, purtător de cuvânt la Prefectura Maramureş.” (Realitatea TV, 19 februarie 2012)

Nimic incorect aici, doar impresia că suntem într-un banc, în care nu ne întrebăm (vorba poporului) ce are sula cu subprefectura, pentru că am afla deja ce face dl Bucă la Prefectură. În plus, nu avem cum să nu remarcăm existenţa, în aceeaşi prezentare, a unei triplete periculoase: toaletă, bucă, explozie.

• „Clădirea din Sighetu Marmaţiei nu mai poate fi folosită şi nu mai poate fi utilizată, iar cabinetul de avocatură va fi mutată, cel mai probabil, într-o altă clădire... Anchetatorii o să-şi aducă, într-un fel sau altul, aportul, la acest caz.” (Antena 3, 20 februarie 2012)

Explozia de gaze de la Sighet a distrus şi discernământul vorbitorilor de la TV. Ia uitaţi ce de nestemate avem aici: pleonasme letale, dezacorduri şi o evidenţă, prezentată ca surpriză. Faţă de cele auzite, noi propunem: a) clădirea care nu mai poate fi folosită să fie, totuşi, utilizată, măcar la jumătate din capacitate, după ce va fi aerisită; b) cabinetul de avocatură să fie „mutată” mai bine într-un parc, pe trotuar sau într-un canal, ca să existe mai multă transparenţă; c) pentru pleonasmul „a-şi aduce aportul”, pedeapsa cu 30 de secunde de stat cu capul în aragaz.

• „62 % dintre români mor din cauza afecţiunilor cardiovasculare!” (TVR 2, 20 februarie 2012)

Oau! 13 milioane de români morţi de inimă? Nu cumva este vorba despre procentul de 62% dintre cei care mor de boli, care este reprezentat de cei care au probleme cu inima şi cu circulaţia? Cine n-are probleme cu inima, e posibil să aibă, după vizionarea acestei reclame, făcute tocmai pentru o viaţă mai sănătoasă.

• „Începând de la Ion Zubaşcu şi trecând prin Ana Blandiana.” (TVR Cultural, 4 martie 2012)

Nu e frumos, stimabile, să vorbeşti în public despre trecerea printr-o femeie, mai ales când este persoană publică, poetă celebră şi activistă civică neîntrecută, care a dus „Vibratoarele pe Argeş” şi pe Motanul Arpagic pe cele mai înalte culmi ale proletcultismului şi pseudodisidenţei anticomuniste, concomitent!

• „Olanda e pe invers şi nici nu vor s-audă.” (Realitatea TV, 3 martie 2012)

Nu e cine ştie ce noutate că mulţi olandezi sunt nonconformişti în privinţa orientărilor sexuale şi a stupefiantelor, dar nu se poate spune că întreaga ţară e pe invers, nici măcar în ceea ce priveşte blocarea României în drumul spre aderarea la Spaţiul Schengen.

• „Se vede cu pureci.” (Dana Grecu, Antena 3, 6 martie 2012)

Măcar de când Dan Puric (nu Purec) a devenit o celebritate, aveam pretenţia ca termenul să fie folosit corect. Indignaţi, propunem să împărţim societatea românească în două: cei care „îi plac” „purecii” şi cei care „nu-i” plac puricii.

• „M-aş risca puţin.” (Adriana Săftoiu, România TV, 6 martie 2012)

Credeam că Mihaela Rădulescu (care a brevetat „a te risca” în mass-media noastră) ar trebui să se molipsească de vorbire şmecheră de la Adriana Săftoiu, nu invers. Mă rog, divele între ele nu respectă convenţii.

• „Cunosc umorul în cele mai mici detalii.” (Prima TV, 18 februarie 2012)

Fiind vorba despre un promo, nicidecum de o scăpare în direct, se putea adăuga în material că şi pleonasmul este o specialitate a casei, de ce nu?

• „Primarul general al Bucureştiului, Sorin Oprescu: Există riscul unor mari inundaţii!” (România TV, 19 februarie 2012)

Nu facem decât să subliniem că forma corectă, tot mai puţin folosită, este „Bucureştii”, care se pare că va deveni termen de specialitate, doar pentru istorici şi lingvişti.

• „Suporterul ăla primeşte decât şase luni sau un an.” (Gheorghe Mustaţă, Antena 3, 3 martie 2012)

Şeful galeriei Stelei reconfirmă tradiţionala legătură dintre stelişti şi olteni, folosind cuvântul „decât” într-o propoziţie afirmativă, în care ar fi trebuit să aleagă liber între „numai” şi „doar”. Aşadar, nu numai râuri-râuri de jucători olteni curg gratis spre Capitală, ci şi greşeli specifice de limbă ale sud-vestului nostru. Auzirăţi? „Decât” atât vrusei să vă spui.

• „Azi se împlinesc 35 de ani de la cutremurul de 7,2 pe Richter, care a devastat sudul ţării şi în care au murit peste 1500 de peroane.” (România TV, 4 martie 2012)

Textul a rulat zeci de minute pe ecran. Deci nu numai 1500 de oameni au murit atunci, ci şi-au dat viaţa şi 1500 de „peroane”, despre care nu ni e spune în ce gări erau localizate.

• „Micky Ward se va repede asupra lui.” (Sport.ro, 4 martie 2012)

Această formă a verbului „a se repezi” nu primeşte drept de joc de zbor, decât dacă ni se dovedeşte că există şi formula „se va încet”.

• „Cele 32 de imobile unde se efectuează perchiziţii.” (Antena 3, 1 martie 2012)

Dar de o percheziţie la „Preşidenţie” ce ziceţi? Ar fi o ştire, nu? S-ar găsi şi altceva, în afară de sticle goale, suntem siguri.

• „Totul s-a întâmplat în timpul anchetei.” (România TV, 1 martie 2012)

Să înţelegem că procedura presupune şi folosirea „pulanului”?

• „CNA a sancţionat Antena 3 pentru libertatea de exprimare... Mihai Gâdea a folosit un limbaj injurios la adresa lui Lucian Duţă, l-a făcut dobitoc...” (România TV, 1 martie 2012)

E posibil să fie aşa: în atâtea ocazii, CNA a pedeapsit pentru libertate de exprimare, invocând tot felul de motive, dar nu credeam că însăşi concurenţa Antenei 3 să considere, tocmai acum, exemple de libertate cuvinte ca: „Dumneavoastră sunteţi un nesimţit,... domnule Duţă!... Dacă nu înţelegeţi asta, sunteţi un dobitoc!”. Apreciem, totuşi, la Mihai Gâdea, spiritul de gentleman: chiar şi când îl face „dobitoc” sau „nesimţit” pe şeful Casei Naţionale de Asigurări în Sănătate , foloseşte apelativul „domnule”.

• „Fetiţa avea la cap traumatism cranio-cerebral.” (România TV, 2 martie 2012)

Minţi sfredelitoare cum suntem, deducem că traumatismul toracic e la torace, traumatismul membrelor inferioare e la picioare, cel abdominal la abdomen şi cel facial la faţă.

• „Bărbatul era cunoscut având şi în trecut antecedente de sinucidere.” (România TV, 2 martie 2012)

Două chestiuni pentru care ne batem capul, după ce ne-am bătut gura, râzând de vorbele reporteriţei Andrada Numaiştimcum: 1) dacă erau profeţi, cei din jur ne puteau avertiza în privinţa „antecedentelor din viitor” ale criminalului sinucigaş din „Cazul Lacul Tarniţa”; 2) din momemt ce vorbim de mai multe încercări, e clar că sinuciderea nu a reuşit decât la ultima, deci gesturile anterioare ar fi trebuit retrogradate la statutul de „tentativă de sinucidere”.

• „În căminul cultural din satul Scutelnici – Buzău, zac peste o tonă de alimente.” (Digi 24 TV, 3 martie 2012)

Dacă vi se pare că e un dezacord, ei, să ştiţi că v-aţi înşelat! Vorbitorul a vrut, desigur, să spună că milioane de grame şi sute de pachete zac, ceea ce este, logic vorbind, corect, dar nu şi gramatical.

• „Dacă-n caz că se va întâmpla acest lucru, am primit asigurări.” (Antena 3, 4 martie 2012)

Nu ne supărăm, „pentru că fiindcă deoarece” este normal ca „în direct live pe viu” să facem „erori, greşeli şi gafe” „pleonastice şi tautologice”.

Emisiunile trece, perlele rămâne (77)

Din puţul fără fund, cu telecomandă

Titlu: Când gheaţa se năpusteşte, gramatica se zvârcoleşte

• „Maşinile de deszăpezire nu sunt Wolele, ci frezele, care trece şi rade tot.” (Gigi Becali, România TV, 17 februarie 2012)

Aceste maşini „rade” tot ce „întâlneşte”, inclusiv acordul dintre subiect şi predicat, pe care îl „ia” şi „dă” în şanţ cu el.

• „Pot lua decizia unei hotărâri a Parlamentului.” (Cristian Pârvulescu, Realitatea TV, 17 februarie 2012)

Politologul, filosoful şi analistul de renume multinaţional îşi binemerită statutul de profesor universitar şi decan de facultate, plesnindu-ne cu un pleonasm rafinat, din categoria „iarba gazonului” şi „margine de lizieră”.

• „Ceea ce face puterea şi opoziţia este o bătaie de joc la adresa cetăţeanului.” (Silviu Prigoană, Realitatea TV, 24 februarie 2012)

Şmecherie de politician care ştie unde trebuie depus gunoiul guvernării: puterea face, dar vrea ca şi opoziţia să fie trecută la decont, după formula „Unul face, ambii trage.”

• „Ce va spune Băsescu când va apare în faţa Parlamentului?” (Stelian Tănase, Realitatea TV, 24 februarie 2012)

Verb de conjugarea a doua, „a apărea” (nu „a apare”) avea, şi el, pretenţia să fie respectat măcar de intelectualul-scriitor-jurnalist-teleast-analist-istoric-profesionist al comunicării Tănase - Nenumărate Clase. Ce să le mai cerem celor cu studii medii şi cu studii incomplete sau copiilor, cu asemenea modele pe care le văd şi le aud mereu la TV?

• „Vreau să vă spun că Călăraşiul face parte dintr-un program naţional.” (Marian Vanghelie, România TV, 17 februarie 2012)

Numai primarului de sector 5 „care este” i se putea întâmpla ca noua parteneră de viaţă (Oana Mizil) să îl atragă într-o asemenea capcană geografico-lingvistică şi să-l ducă să ofere împreună ajutoare într-un loc aflat, prin excelenţă, în pericol de cacofonie, care începe cu „că”. Iar domnul Vanghelie n-a ratat ocazia.

• „Vorbim de 156 milioane de metri cubi de zăpadă, care s-ar transforma în şi mai mulţi metri cubi de apă.” (Antena 3, 18 februarie 2012)

În goana după torente de senzaţional, vorbitorul vrea să schimbe legile fizicii, se pare. Orice copil ştie că zăpada este mai puţin densă decât apa. Ca urmare, un metru cub de zăpadă, în funcţie de cât de afânată sau de bătătorită este, când se topeşte, se transformă în 100 până la 500 litri de apă. Şi bănuim că reporterul a luat bacul sau notă de trecere la tezele de la fizică.

• „O femeie din Timişoara a scăpat cu viaţă, fără nicio zgârietură, după ce o bucată de gheaţă s-a năpustit şi a căzut asupra ei... Femeia a fost norocoasă, nu a suferit leziuni grave.” (România TV, 20 februarie 2012)

O, ce frază mi-i-nuna-a-ată!... cu multiple perle, care ne provoacă să vă propunem un chestionar de tip grilă. Alegeţi, deci, varianta corectă, referitor la bănăţeanca atacată mârşav de o bucată de gheaţă perfidă, care, fiind însufleţită, ca orice fiară, „s-a năpustit” asupra „nefericitei norocoase”:

a) femeia a fost aproape moartă;

b) femeia a suferit leziuni, dar nu grave;

c) femeia nu a avut nicio zgârietură.

Deci? Ce aţi ales? Greşit! Toate variantele sunt valabile, deoarece femeia, care cică a fost în pragul morţii, a scăpat, totuşi, cu viaţă, ba chiar n-a avut absolut nimic, deşi loviturile nu au fost grave şi nu i-a rămas nicio zgaibă.

• „Sigur c-a bătut-o ceva, dacă fata a rămas să facă cam aşa.” (Radu Banciu, B1 TV, 24 februarie 2012)

Noroc că sigla emisiunii este o lămâie, că, altfel, ni s-ar fi făcut greaţă, din două motive: 1) justificarea glumeaţă a unei bătăi şi 2) cacofonia în formă continuată.

• „Ceea ce presupunem că probabil sigur a fost un accident.” (Pavel Abraham, România TV, 20 februarie 2012)

Generalul antidrogurilor noastre, vorbind despre un accident cu 5 morţi şi trei răniţi români în Spania, ne-a lămurit, încât nu mai ştim cum să ieşim din ceaţă. Dar „poate cert bineînţeles” că ne limpezim noi, finalmente.

• „Parlamentarii USL beneficiază de toate beneficiile.” (Sever Voinescu, Realitatea TV, 20 februarie 2012)

În barca puterii fiind, domnul Voinescu, intelectual fin (naş politic – Băsescu), lasă să se înţeleagă, oare, că, în schimb, parlamentarii PDL-işti şi aliaţii „beneficiază de toate pierderile”?

• „Oano, ca ce te cheamă ei la DNA?” (Dan Capatos, Antena 1, 16 februarie 2012)

O cheamă ca mărturisitoare, pentru „că când” cineva ca Oana Zăvoranu ştie „că careva” face ceva ilegal, trebuie să spuie, „ca corupţia” să dispară. În primul rând din breasla vrăjitoarelor.

• „Cămătarii, baragladinele..., în şarlatanismul lor, sunt foarte trecuţi prin viaţă.” (Oana Zăvoranu, Antena 1, 16 februarie 2012)

Consemnăm o minune de vocabular, demn de o divă, actriţă, cântăreaţă, teleastă şi fiică bună, adânc trecută prin viaţă, care, după mariajul cu Pepe, nu numai că are cuvinte tandre la adresa minoritarilor ţigani (baragladină - ce mândru sună-acest cuvânt!), dar şi inovează lingvistic, până dă în şarlatanismul mediatic.

• „De fotbal nu mă las niciodată, pentru că e un hobby şi-mi place.” (Gigi Becali, România TV, 24 februarie 2012)

Ar fi fost mai greu de suportat un hobby care să nu placă.

• „Datorită forţei şi puterii sale.” (Andrei Gheorghe, reluare „Oameni şi oameni”, The Money Channel, 25 februarie 2012)

Încercând să facă turul tuturor televiziunilor româneşti, realizatorul îşi ia cu el peste tot şi bagajul de pleonasme şi alte greşeli de exprimare. Aşteptăm continuarea, deşi, recunoaştem, ne uităm rar la canalele de nişa nişei.

• „Timpul emisiunii a fugit.” (Doru Braia, N24 Plus, 20 februarie 2012)

Cu vorbire apăsată, realizatorul face din ligamentul de consistenţă sexuală ceva şi mai vârtos.

• „Vor fi trei zile libere, după care vom fi fresh şi mai proaspeţi.” (Dan Petrescu, Digi Sport 3, 17 februarie 2012)

Remarcabilul antrenor, de când lucrează în Rusia, probabil că simte nevoia unor pleonasme „întăritoare şi susţinătoare” de efort, ca jucătorii săi să nu fie „obosiţi, osteniţi, leşinaţi şi fără vlagă”.

• „Acel element financiar care dau stabilitate.” (Gabriel Berca, februarie 2012)

Noul ministru de Interne se dovedeşte, încă de la începutul mandatului, un adevărat model pentru poliţişti, făcând prost acordul între subiect şi predicat. Dar nu cum fac toţi tablagiii, care folosesc verbul la singular pentru un subiect la plural (după modelul „miliţienii ştie ce face”), ci, mai şmecher, invers, ca un adevărat reprezentant al elitei.

• „Situaţie psihologică care există.” (Raed Arafat, Antena 3, 18 februarie 2012)

Cacofonia, venită de la un nativ arab, este pe jumătate iertată, cu multe circumstanţe atenuante pentru faptele sale bune în medicina românească de urgenţă.

• „La faţa locului s-au deplasat două echipaje pentru a ridica corpul acestuia.” (Realitatea TV, 17 februarie 2012)

Sincer, ne săturaserăm să to-o-t semnalăm acest ligament (pul+a), care se poate evita atât de uşor, dar construcţia inovatoare şi contextul de aici ne-au făcut să revenim, pentru că avem acum mai multe elemente decât altădată. Deci nu e vorba doar despre o simplă asociere sonoră nefericită, ci se şi întâmplă ceva cu „ligamentul” în cauză: ar părea că echipajele ridică o anume parte a corpului răposatului Dinu Damaschin, fost protector şi presupus tată al Monicăi Gabor Columbeanu, decedat în sala de judecată.

• „Sinceră să fiu, sunt neaşteptat de şocată.” (Ramona Gabor, Antena 3, 17 februarie 2012)

La vestea că a murit Dinu Damaschin, presupus tată al surorilor Gabor, mezina Ramona a fost „neaşteptat de şocată” mai ales după întrebarea de ţinută academică şi creştinească a reporterului: „A avut parte de o soartă prea aspră pentru ispravele lui?”. Astea da „isprave” mediatice, să nu ştim care vorbeşte mai prost: reporterul sau piţipoanca!

• „O afecţiune psihiatrică care însoţeşte asemenea comportamente.” (România TV, 20 februarie 2012)

Îl completăm pe jurnalistul Cătălin de la revista Kamikaze: o afecţiune digestivă poate însoţi asemenea cacofonii.

• „Reiau încă o dată declaraţia pe care am făcut-o.” (Liviu Popa, România TV, 20 februarie 2012)

Nu credem că e suficient. Mai bine „reveniţi iarăşi din nou a treia oară”, să ne edificăm. Dacă un purtător de cuvânt (al Poliţiei Mureş) vorbeşte aşa, „reluând încă o dată”, cum o vorbi şi de câte ori o relua un nepurtător de cuvânt?

• „Este o abatere gravă de la deontologia profesională.” (B1TV, 16 februarie 2012)

Pleonasmul cesta este deja clasicizat (deontologia presupune tocmai un set de valori profesionale, fiind chiar o morală profesională, conform dicţionarelor), „dar însă totuşi” jurnaliştii de televiziune de caracter nu se sperie: „ei nu renunţă la el şi nu cedează pentru că nu dau înapoi”.

• „Şase lei pensie la 82 de ani! Maramureşeanul a jucat la CFR şi în mină, dar nu a avut carte de muncă.” (România TV, 18 februarie 2012)

Afirmaţia ilară pare să fie făcută de un redactor de la sport, rătăcit în alt studio şi pus să citească ştiri sociale. Nu toţi ceferiştii au fost jucători la CFR Cluj şi nu toţi minerii sunt atât de veseli în timpul programului, încât să încingă hora în abataj. Mai multă seriozitate, băieţi, mai ales la citirea unei informaţii de o asemenea gravitate!

• „Lipseşte salata românească care ar fi trebuit să invadeze deja pieţele.” (Antena 3, 26 februarie 2012)

Cacofoniile sunt de evitat în orice situaţie, mai ales când e vorba de mâncare. Poftă bună dumneavostră şi invitaţilor dumneavoastră!

• „Oamenii spun că se simt neîndreptăţiţi, mai ales că sunt la zi cu plata facturilor.” (România TV, 24 februarie 2012)

La ceas de proteste, e tocmai invers: oamenii se simt îndreptăţiţi să li se respecte drepturile şi să nu fie nedreptăţiţi.

• „Onoratele feţe bisericeşti... au făcut această găselniţă împotriva primarului Mircia Muntean din Deva.” (România TV, 24 februarie 2012)

Găselniţa vine, nu se face, indiferent dacă e vorba de slujitori ai Domnului sau de primari.

• „Cassius Clay a şi fost amendat de Comisia de Box al statului Florida.” (Sport.ro, 26 februarie 2012)

Dezacordul de acest fel este intrat de atât de mult timp în proasta tradiţie a multor vorbitori, încât ne simţim noi prost să îl mai semnalăm. Totuşi, nu ne lasă inima să nu o facem.

• „Închirierea unui buldozer pentru o săptămână a costat un miliard de euro, în timp ce bugetul total al primăriei e de 3,5 miliarde de euro pe an.” (Alina Dinu, Realitatea TV, 18 februarie 2012)

Corupţie, corupţie, dar nici chiar în România nu se poate aşa ceva, nu pentru că nu ar vrea părţile, ci pentru că nu pot, iar părţile nu pot, pentru că nu există asemenea bugete, în afara Capitalei. Afirmaţia fetei să zicem că e corectă, dar cu două precizări: nu erau euro, ci erau lei, nu erau lei noi, ci erau lei vechi, ceea ce înseamnă că închirierea s-a făcut pentru 23.000 de euro, care înseamnă, totuşi, ceva mai puţin decât 1.000.000.000 (un miliard) de euro!

Cântăm la Vaslui pe 10 martie 2012

Sâmbătă, 10 martie 2012, ne întâlnim cu prietenii noştri din Vaslui (şi, de ce nu, şi cu duşmanii, dacă sunt), pentru două spectacole de folk, accente rock, piese naţionale, evergreenuri şi dialog, la care vom fi pe scenă Ion Chiriac, Andrei Păunescu şi Jelena Milovanovic, după următorul program:

Ora 10 - Sala mare a Hotelului Racova
Ora 20 - Cafe '80.

Vă aşteptăm cu drag, să reînnodăm starea incendiară de la fiecare cântare vasluiană, aşa cum a fost şi în 2011.

O singură poveste – bărbatul şi femeia

Sunt bărbaţi cu caractere drepte,

Sunt femei ce nu pot să aştepte,

Sunt bărbaţi ca marea sau ca munţii,

Sunt femei în aşteptarea nunţii.

Sunt femei de sânge sau de gheaţă,

Sunt bărbaţi de moarte şi de viaţă,

Sunt femei de tropic sau de poluri,

Pentru orice piesă-n orice roluri.

Sunt femei de ură şi iubire,

În prezent sau doar în amintire,

Sunt bărbaţi de rău, bărbaţi de bine,

Sunt femei supuse ori regine.

Sunt bărbaţi de vale, de colină,

Sunt femei ce cântă, scriu, suspină,

Sunt bărbaţi cu suflet care arde,

Sunt femei ascunse-n câte-o carte.

Nu-s cuvinte cât să ne încapă,

Nici în eră, nici într-o etapă,

De la început şi pân-la groapă,

Suntem aer, foc, pământ şi apă.

Dar singura poveste a lumii e aceea

Cu doi actori celebri: bărbatul şi femeia.

Andrei Păunescu

Emisiunile trece, perlele rămâne (76)

Din puţul fără fund, cu telecomandă

Perversiuni de limbă

• „Omu e-n costum de trening.” (Mihai Morar, Antena 2, 20 februarie 2012)

• „Omu e puţin labil psihic.” (Simona Sensual, Antena 1, 20 februarie 2012)

Rar se poate construi voluntar, darmite involuntar, un asemenea ligament, de două ori în aceeaşi zi, la două posturi TV! Nu numai că avem imaginea unei perversiuni sexuale, dar ni se spune şi cât durează („puţin”), şi ce costumaţie are beneficiarul în momentul cheie (nu are nici măcar bunul simţ să se dezbrace, ci rămâne „în costum de trening”). Tare!

• „Dacă intru într-un război cu o armată mare, cum are partidele astea, vă închipuiţi ce se întâmplă.” (Gigi Becali, Antena 3, 25 februarie 2012)

Fiind vremea alianţelor politice populare, partidele componente trebuie să se comporte ca unul şi să vorbească pe limba proştilor. În această situaţie, pluralul şi acordul dintre subiect şi predicat nu mai au rost.

• „Americanii sărbătoresc azi 10 ani de la atentatele de la World Trade Center.” (Antena 3, 11 septembrie 2011)

Aşa ziceţi? Noi credeam că, dimpotrivă, comemorează, se întristează, pomenesc, poartă doliu, ca după orice eveniment tragic, mai ales după cel mai mare atac de pe pământ american, cu vreo 3000 de morţi.

• „Autorităţile vor încerca să trimită un spărgător de la Călăraşi, ca să rezolve situaţia.” (Antena 3, 28 februarie 2012)

Dacă e vorba despre un călărăşean, mare specialist în spargeri de bănci şi locuinţe, e regretabil că infractorul lucrează mână în mână cu autorităţile şi ne surprinde că nu se apelează la borfaşi bucureşteni, renumiţi în toată lumea. Dacă e vorba, însă, despre o ambarcaţiune specializată în spargerea gheţii, nu e nicio problemă. Trebuie doar să ştim şi să ni se spună complet (spărgător de gheaţă, nu simplu spărgător).

• „Fiecare guvern să preia proiectul de la moştenitori.” (Marius Pieleanu, Antena 3, 25 februarie 2012)

Noi ştim că politica şi presa din România sunt mai absurde, uneori, decât filmele şi romanele science-fiction, dar nici chiar aşa. De fapt, analistul nu a spus chiar un neadevăr: guvernele noastre iau tot ce pot şi de la cei mai în vârstă, şi de la urmaşi, pe care îi lasă cu datorii imense.

• „A fost doar Iggy Pop şi el a fost cel mai tare din tot concursul.” (Antena 3, 28 august 2011)

Era cu adevărat o ştire ca Iggy să concureze singur, dar să iasă al doilea sau ultimul.

• „Repet încă o dată: pierdem nişte cuvinţele.” (Radu Moraru, 10 TV, 10 septembrie 2011)

Şi-nc-o dată repetă, măi naşule, şi iar, şi din nou, şi a doua oară, şi a zecea oară, aşa cum face postul respectiv, care dă reluări, de luni şi luni, în lipsă de programe noi, cu sabia falimentului deasupra antenei.

• „Cum se pot măsura lucrurile şi cuantifica aici?” (Realitatea TV, 28 august 2011)

Bună întrebare, din care rezultă că ar fi vorba de două lucruri diferite. „A măsura” şi „a cuantifica” sunt acţiuni diferite „doar decât numai dacă în caz că” habar n-avem ce înseamnă „atât pleonasmul, cât şi tautologia”. „Am zis şi am spus”!

• „În Virginia, epicentrul seismului, s-au prăbuşit cele mai multe pagube.” (Realitatea TV, 28 august 2011)

Mare pagubă! Dimpotrivă, ar fi bine să fi fost aşa, fiindcă am avea mai puţine pagube.

• „Anul trecut, toată lumea spunea că Oţelul se va împiedica că va cădea... va cade.” (Marius Lăcătuş, Sport.ro, 10 septembrie 2011)

Fostul mare fotbalist, după ce a tras o cacofonie pe cinste, a folosit corect verbul „a cădea”, dar, nefiind sigur, a revenit şi a dat-o în bară. Dacă nu revenea, mai bun vorbitor rămânea. Iată cum se poate rata, totuşi, la reluare.

• „Astfel s-a creat un prejudiciat de 1,5 miliarde de dolari.” (Realitatea FM, 21 februarie 2012)

Cine plăteşte pentru prejudiciile cauzate de impostura din politică, din economie şi din media încă nu ni s-a spus.

• „Accidentul a avut loc la Maramureş.” (pe ecran, la Realitatea TV, 25 august 2011)

Alo! Maramureş nu e oraş, ci judeţ, zonă, bazin folcloric, aşa că trebuie folosită prepoziţia „în”, nu „la”. Observaţie valabilă şi pentru cei care spun că merg „la Moldova”.

• „Petrolul se va isprăvii.” (Pe ecran, Antena 3, 26 august 2011)

Greu cu „i”-urile din ortografie. Nasol moment când „aflii” că pentru „copii noştrii” nu va mai „fii” gaz de ars. Poate doar aşa „vor citii” şi-i vor „descoperii” pe „Arghezii, Conachii, Negrii şi alţiiiii”...

• „Revenim din nou la informaţia principală.” (Antena 3, 26 august 2011)

Iar noi revenim la sublinierea unui pleonasm ambiţios, care nu se dă plecat din exprimarea vorbitorilor din audio-vizualul nostru.

• „Au fost lipiţide ferestre.” (Antena 3, 10 septembrie 2011)

Ia spuneţi repede următoarele cuvinte alăturate (aşa cum au făcut vorbitorii de la TV): „răpiţidemari terorişti”, „stropiţideuriaşevaluri”, „căsăpiţidegrase”. Nu vă sună ceva ciudat? Da? În regulă, v-aţi prins... Mai mare atenţie, deci, la articularea cuvintelor care se termină cu „piţi”, urmate de prepoziţia „de” („ţi” se transformă în „z”) şi de anumite adjective sugestive.

• „Să-ncepem cu un scurt rezumat.” (Formula 1, Digi Sport, 11 septembrie 2011)

Noi am vrea şi rezumatul lung, şi pe cel exhaustiv.

• „Un film care a avut ca... ca... contracandidat...” (Daniel Paraschiv, TVH 2.0, 26 februarie 2012)

Uneori, o ezitare duce la o repetare şi amândouă la o cacofonie.

• „PDL a decis să pregătească cartea neagră a privatizărilor.” (Sever Voinescu, Antena 3, 27 februarie 2012)

Dar cartea maronie a cacofoniilor nu e şi ea pe listă, stimate intelectual portocaliu?

• „N-am făcut decât numai în interesul lui Dinamo.” (Cristian Borcea, Digi Sport 3, 29 februarie 2012)

Suntem siguri că liderul dinamovist „a întreprins, a acţionat şi a făcut” „doar decât numai atât”: totul pentru front, totul pentru victorie, totul pentru Liga Campionilor!

• „Masele de aer reci revin din nou în peisaj... Temperatura nu va depăşi 4 grade. Doamnelor şi doamnelor... Doamnelor şi doamnilor, ha-ha, numai bine, ha-ha-ha!” (Realitatea FM, 25 februarie 2012)

Superb acest colier cu mai multe perle: aerul este „reci” (ştim că putea fi vorba de mase, dar sună rău...), iar masele revin, pleonastic, din nou. Bănuim că, la microfonul buletinului meteo, a fost o feministă convinsă, care nu a putut, realmente, să se adreseze şi bărbaţilor, oricât a încercat, după care a apucat-o râsul. Iar pe noi ne-a apucat frigul, că avem asemenea profesionişti ai ştirilor.

• „Infractorii urmăreau spaţiile comerciale care nu au camere de supravegheare.” (Realitatea FM, 25 februarie 2012)

Fără „supravegheare”, în gheare de borfaşi ajungem!

• „Pentru numai 20 de lei, oricine se poate tunde cu ajutorul unei lampe cu gaz sau autogen.” (Realitatea FM, 25 februarie 2012)

Noi nu am avea curaj să ne tundem nici cu lămpi cu gaz, deci sigur nu am accepta „lampele”.

• „Traian Băşescu şi-a schimbat de mai multe ori garnitura de consilieri.” (Ion M. Ioniţă, Realitatea FM, 16 februarie 2012)

Băşescu, Băsescu? Nu e mare diferenţă! Poate tocmai din motive de disconfort olfactiv prelungit o fi plecat şi Valeriu Turcan de la Preşedinţie.

• „Sunt 35.000 de tone de clorură la dispoziţie.” (Alexandru Nazare, România TV, 18 februarie 2012)

Nu e cam mult? Vreo 1000 de vagoane de material pentru aruncat şi topit gheaţa de pe carosabil ni se pare incredibil. Ah, pardon, nu 35 de mii de tone, ci de kilograme. Ne-am mai liniştit, dar nu de tot, dacă ministrul transporturilor confundă tona cu kilul.

• „Mihai Traian Ungureanu.” (Marius Spânu, România TV, 20 februarie 2012)

Fac ce fac parlamentarii PDL-işti, şi tot la preşedintele Băsescu se gândesc. A trecut vremea confuziei „Traian” Boc şi a venit vremea noului premier Mihai (Răzvan) „Traian” Ungureanu, mai ales că există, ca agravant, un adevărat Traian Ungureanu, tot la PDL, europarlamentar cu vedere foarte, foarte largă.

• „Incidentul s-a petrecut în zona Calea Moşului-Făinari.” (România TV, 22 februarie 2012)

Bravo, moşule! Ţi-ai tras mare bulevard în Bucureşti, care, pe vremuri, era a Moşilor. Se polarizează societatea, se privatizează şi străzile celebre.