30 ianuarie 2008

Linişte


Nu-ţi pot da nume,
Nu am cum să te strig,
Nici o adresare
N-ar fi întreagă,
N-ar semăna
Cu chemarea dinăuntru.

Nici iubita mea,
Nici dragă,
Nici dragostea mea
Nu au puterea
Să adune
Înţelesul
Atât de frumos
Când nu e spus,
Atât de comun
Când e rostit.

Tac.

Vei înţelege
Din linişte
Singura
Adevărată
Declaraţie de dragoste.

Andrei, tăcutul ascuns în toate

14 comentarii:

CATALINA22 spunea...

este o poezie suberba. de multe ori ni se intampla sa ramanem fara cuvinte in fata persoanei iubite, pt. ca se spune ca si cei mai curajosi oameni de pe pamant raman muti in fata iubirii.eu cred ca iubirea adevarata se demonstreaza prin fapte, pt. ca vorbele raman vorbe doar. e dificil sa descrii persoana iubita, pt. ca ea e cea mai minunata, cea mai frumoasa,cea mai cea, iar iubirea care o simti e asa mare ca nu o poti cuprinde in cuvinte.de aceea, faptele vorbesc de la sine: un gest de tandrete, un sarut, o simpla privire pot cantari foarte mult.e usor sa iubesti, dar e greu sa gasesti cea mai potrivita modalitate sa demonstrezi asta.

Andrei Păunescu spunea...

Catalina22,
Pe 5 februarie la 8.30, suntem chemati la TVRM sa reeditam emisiunea de acum cateva luni. Contacteaza-ma, te rog, pentru sumar. Toate cele bune.

egyptianmau spunea...

Foarte frumos!

enki spunea...

Atat pot sa spun: minunat!

Andrei Păunescu spunea...

Catalina, Egyptianmau, Enki,
Intr-un spatiu blogosferic, in care anonimatul sau pseudonimul pot insemna libertatea nemasurata de a injura, voi scrieti frumos. Va multumesc. Sunt sigur ca nu aveti vreun motiv sa va cheltuiti timpul mintind, mai ales ca nu va alegeti cu nimic de pe urma cuvintelor calde. maximum cu alte texte, cu prietenia mea de la distanta si cu impacarea inimii voastre.

queenie spunea...

cuvintele nu-si au rostul...

Andrei Păunescu spunea...

Queenie,
Ba da. Cum ar fi sa spun si eu acelasi lucru, ca nu-si au rost cuvintele, in loc de cuvintele pe care vi le ofer?

CATALINA22 spunea...

nu trebuie sa ne multumiti, noi trebuie sa va multumim pt. ideea minunata ca re ati avut-o cand ati creat acest blog. sincer nu vad rostul minciunilor aici, toate discutiile, confesiunile par atat de calde si de intime.pt. mine blogul acesta e ca un viciu(ca tot nu aveam eu unul inainte), nu te poti lasa de el.asa simt eu.

enki spunea...

Eu va multumesc pentru acest blog.
Toate comentariile sunt foarte sincere.Pentru mine, existenta acestui blog e linistitoare.
Chiar nu te poti lasa de el, cum spune si Catalina22.

Andrei Păunescu spunea...

Enki,
1. Nu umblu prin bloguri, asa ca nu stiu: sunt pe undeva si comentarii nesincere? Nu e ridicol sa te pacalesti pe tine insuti, pacalind pe altii chiar in propria casa?
2. Linistitor in ce sens, ca il stii acolo si ai unde te duce cand nu ai cu cine comunica, sau ca, daca ai draci, citesti si adormi?
3.De la ce vine Enki?

enki spunea...

De curand, am vizitat un blog unde un comentator zicea ca ii plac postarile blogger-istului, si modul de a argumenta al acestuia din urma. Insa, acest comentator a fost deranjat de un articol(era vorba de politica) si a trecut la amenintari. Asa ca, te poti astepta la orice.
Linistitor, in sensul ca e aici, il poti citi, iti place, uneori te enerveaza, si in final, te face sa gandesti.
Enki este zeul babilonian al apelor, patron al abisului acvatic si al izvoarelor.
Nu stiam nici eu, de pe un site am descoperit numele. Mai multe poti afla pe: http://zileleluienki.wordpress.com/about/

Andrei Păunescu spunea...

Enki,
Mersi pentru lamururi si confirmari

starlight spunea...

atat de frumos!!!!!! se potriveste perfect cu imaginea ce-o insoteste.

Andrei Păunescu spunea...

Starlight,
Multumesc pentru comentariul scurt, simplu si frumos.