20 februarie 2008

Raspuns la vedere cuiva care ma mistocareste din umbra

Liv(sa ma ierti ca iti voi spune, aleatoriu, si tu, si dumneata),
1. Ai un condei excelent si un mestesug al ironiei, de admirat. Nici nu prea mai conteaza cat ai dreptate si cat nu, in ce spui despre mine, ca doar acesta este secretul pamfletului de calitate.
2. O problema ar fi ca eu vorbesc cu fata si biografia in lumina, iar dumneata o faci din intuneric.
3. Chestiunea agatatului este, intr-adevar, foarte complexa. Unii ii spun miracol al inceputului unei povesti de dragoste (poate cea mare, pe care o cautam cu totii), altii o iau in ras, onanistic. Inca nu stiu unde te pozitionezi, dincolo de rautatile pe care mi le scrii. De obicei, sunt foarte inversunati aceia care ar vrea sa practice sportul asta, agatamentul, dar nu pot. Din varii cauze. Poate le cunosti. Poate nu.
4. Cat priveste studentele, ia-le pe rand, interogheaza-le, afla-le detaliile vietii intime, fa pe detectivul pe traseele lor, monitorizeaza-mi si mie drumurile si o sa vezi cat este presupunere si cat e adevar din ce spui, dealtfel, cu ceva abilitate a scrisului si cu o doza de ura, care face bine paginii.
5. In general, te exprimi gramatical si bine inchegat stilistic, ceea ce e foarte necesar, mai ales atunci cand vrei sa desfiintezi pe cineva. Respectul meu (partial)! Daca nu-ti plac textele mele, imi pare rau. Voi mai incerca. Eu nu ma incapatanez sa cred ca am legatura harazita cu vreun domeniu in care ma pronunt si care te deranjeaza. Exist si, daca se intampla sa am vizitatori (pe blog!), inseamna ca ma aude si ma asculta cineva. Inclusiv d-ta. Ceea ce a maximum pentru un om care iese in public. Pretentia la unanimitate e cea mai mare utopie. Cea mai interesanta e batalia contrariilor, din care ies scantei de spectacol. Aici, pe acest blog, vine cine e interesat de mine. Nu e o materie obligatorie, iar asta ma face sa merg mai departe linistit.
6. Nu rade de alchimia orgasmului, caci se cunosc atatia oameni care ar da orice, ca sa ii detina secretul. Daca esti femeie, stii ce important e sa ajungi la el si cat de mult e de pretuit barbatul care ti-l aduce la (intre) picioare. Daca esti barbat, stii cum e sa ti-l doresti in prezenta cui merita.
7. Masurarea puterilor, lungimilor si grosimilor, de care vorbesti, cred ca ar trebui introdusa, ca disciplina facultativa, in basmele in care eroii buni se intrec cu zmeii la atatea altele (pumni, muschi, ciorapi, sabii etc). Intelepciunile populare reactualizate spun ca e important sa nu fie prea mica, desigur (poate stii mai bine decat mine), dar am auzit ca e si mai important sa stii ce sa faci cu dansa. Intr-insa.
8. La privitul pe fereastra, te-ai inselat. Mai ales ca, pentru cine vrea experiente voyeuriste, internetul este o buna baza de date. Simplu de accesat. Cu rezolutie in functie de monitor. Nu cred ca ai nevoie de recomandari, linkuri etc, te descurci pe cont propriu, mai mult ca sigur. Ca bibliografie, urmareste transcriptul episodului din Seinfeld despre masturbare (sau masturbatie, daca nu cunosti decat forma academica, de dictionar, desi cred ca o stii si pe aceea la indemana oricui!)
9. Nu am oracol. Mi-a fost lene sa imi fac, la vremea la care se practica in gimnaziu, si, in plus, ma dezarmau paginile colorate in roz din caietele fetelor in care, de exemplu, una avea o poza decupata cu solistul Adrian Daminescu, alaturi de care scrisese "Icoana universului - regele muzicii". Atunci mi-am dat seama ca am pierdut batalia cu oracolele de pe caietele dictando, m-am resemnat ca trenul a plecat si nu-l mai pot ajunge. Dar nu temele majore din oracole erau rele (dragoste, dorinte, planuri de viata, marile intrebari), ci felul stangaci, uneori ridicol, in care erau prezentate. M-am orientat, deci, catre practicarea folkului si a rockului, in disperare de cauza, sa ies in evidenta cu ceva in fata colegilor si colegelor si sa ai dta despre ce scrie, dupa ani si ani.
10. Abuzul si uzul de poezie nu se pedepsesc prin nici o lege, nici macar morala.
11. Putem discuta despre lecturile recente si despre cele vechi doar fata in fata. Bineinteles ca fiecare are dreptul la optiuni literare, asa ca nici poezia tatalui meu nu e o disciplina obligatorie, cu pareri obligatorii si unice. La acest capitol, trebuie, insa, sa dovedesti multe, inainte de a intra in discutie, mai ales ca ai cam dat-o in bara: cateva dintre cele mai iubite poeme ale lui AP sunt scrise dupa 1980: ai ghicit, e vorba despre Ruga pentru parinti (1982), Amagire, Oratie de nunta, Nebun de alb, Pacient (1981-1986), Doamne, ocroteste-i pe romani (1988). Chiar, ce ne facem cu maculatura asta, devenita bun national? Ai sesizat ca nu te incarc cu textele de succes de dupa 1990, pentru ca ti-ar fi prea greu sa admiti greseala.
12. Cu seductia, niciodata nu e bine cum procedezi. Bogatanilor trogloditi li se spune: cu banii e usor sa cuceriti, mai invatati si voi o poezie, potentatilor! Celor care spun versuri romantice iubitelor, fara cadouri frumos ambalate, li se rade in nas: s-a dus timpul romantismului, scoateti banul, ghertoilor, daca vreti femei!
13. O sa ma gandesc la temele propuse, dar pe unele deja le-am abordat. Nu ai citit cu atentie, vei ramane repetent(a)!
14. Nu stiu cine e Poponet si cu ce se ocupa, dar trebuie sa fie cineva din elita culturala, daca vorbesti despre el si ii cunosti destinul si biografia.
15. In expresia "Scopul e acelasi - agatatul", ai realizat un ligament intre cuvintele "scopul" si "e". Evita, pe viitor.
16. A fi "băieţel de poezie gata" nu mi se pare decât un compliment rautacios. Multumesc. Oricum, ti-am oferit foarte mult timp si nebanuit de multe randuri. Daca esti barbat, s-ar putea sa ma antipatizezi si mai tare si nu vreau. Daca esti femeie, s-ar putea sa ma mai banuiesti o data ca raspunsul meu e o "cale catre vaginurile provinciale". Apropo: esti din Bucuresti?

11 comentarii:

Anonim spunea...

Mi-ai oferit atit de multe rinduri/
Incit tristetea-mi se preface-n ginduri/
Si am uitat ce sint si cine esti/
Stai! Mi-amintesc: barbat din Bucuresti!

Ti-am raspuns cu sfirsitul si probabil ca la cele 15 puncte nu voi raspunde la rind, ci intercalat, ca-ntr-un banc pe care nu l-am inteles niciodata, dar care-mi place atit de mult cum suna incit nu pot sa nu-l spun, si care incepe cu doi prieteni care se-ntilnesc si unul dintre ei zice "auzi, ba, am doua vesti pentru tine, una buna si una proasta, pe care vrei sa ti-o spun prima?", "zi-le intercalate", spune celalalt, si asta raspunde: "pai stii, am aflat ca ne-o fute unu' pe nevasta-ta".

2. Vorbesc din umbra doar din simplul motiv ca si daca ti-as spune numele nu l-ai regasi nici printr-o hemoragie a memoriei, ca-n povestea francezului care-si cauta timpul pierdut intr-o camera, bolnav de astm, si nu l-ai afla pentru ca nu ne cunoastem, dar nu asta e principalul motiv pentru care stau la peluza comunicarii cu tine ci faptul ca eu scriu toate astea de la locul de munca si nu se stie prin ce hazard vreunul dintre sefi mi-ar putea spulbera linistea cu citeva click-uri. Oricum ma inoportuneaza cu tot felul de pretentii absurde de genul "fa aia", "fa cealalta" si nu ma pot concentra asupra blogului. Plus ca, atunci cind alegi sa-ti faci disectie intr-un spatiu public ca internetul, trebuie sa-ti asumi si interventiile, si interjectiile unor anonimi. Sa ceri ca cel care comenteaza sa-si dezvaluie identitatea e ca si cum o actrita de filme porno ar vrea sa stie numele tuturor celor care se masturbeaza in urma prestatiei ei.

10. Ba se pedepseste abuzul si uzul de poezie, si se pedepseste mai tare decit prin latul rece al legii. Se pedepseste prin uitare. Prin ignorare. Asa s-a intimplat cu domnul Adrian Paunescu, care a abuzat de poezie dupa '90, pe toate canalele media la care a avut acces. Si cu ocazia asta va raspund si la punctul 11. Poeziile de care amintiti, scrise dupa '80, sint probabil, printre cele mai iubite, dar nu si printre cele mai reusite. Sint ce vreti dumneavoastra, texte pentru cintece, indemnuri la lupta etc., dar nu sint poezii. Le lipseste miezul poeziei - metafora. (Pentru cei care nu inteleg: cititi doua versuri la intimplare din Nichita). Dupa parerea mea, "Pamintul deocamdata" ramine cel mai bun volum al lui Adrian Paunescu. Paradoxal, cel mai bun lucru pe care l-am citit si care-mi vine-n minte cind e vorba de Paunescu, este o prefata scrisa de Eugen Barbu la o antologie.
(Faptul ca poemele amintite sint iubite nu e nici o garantie a calitatii. Guta e mai iubit decit Tudor Gheorghe. Sint mai multi aia care lacrimeaza la o manea decit cei pe care-i misca muzica clasica.)

3. Ma ocupam si eu cu asta, pina acum doi ani. Cu agatatul. Obosisem. Ma plictisisem. Toate femeile care se lasa "agatate" sint la fel. Difera doar la inaltime si greutate. Celelalte sint "aia" pe care o cauti, de fapt. "Marea iubire" nu se pescuieste. Nu e in apa, ci alerga bezmetica pe unul din maluri.


Dar uite, trece timpul, mai sint multe de spus
Au inflorit gindacii pe crucea lui Isus
Aud cum primavara saruta mov copacii
Si de prin parcuri viata isi tot arata cracii

Merg obosit prin viata si trist ca un olog
Sint plictisit de toate, de mine... Sa-mi fac blog?
Liv

Savin BADEA spunea...

Către Anonimul Liv,
Bre, nene, fă-ţi blog şi lasă bîntuiala.Ţara n-are nevoie de proşti, ci de poeţi, de critici literari competenţi, de muncitori, de toate valorile ei şi se pare că mata eşti o valoare, dar bîntui ca bărzăunele pe la stupii altora: poftim metaforă! Vreau să-ţi citesc opera şi aş dori să fii, dacă poţi, cum zici, un poet (sau altceva, critic literar, să zicem) mai mare - da, mai mare - decît Adruian Păunescu. Şi atunci o să te felicit, îţi promit, pe cuvînt de onoare! Cu stimă, Savin BADEA.

Andrei Păunescu spunea...

Liv,
1. Al doilea tau comentariu imi arata ca ai obosit. Unde ti-e verva din primul?
2. Bancul e bun, nu stiu de ce nu il intelegi.
3. Dreptul la anonimat iti apartine. Motivele le judeci mai bine decat mine, ca sa nu iti faca rau sefii sau altcineva. Oricum, nu eu. Ar fi interesant sa ai sefi carora sa le spui tu ce sa faca.
4. Vad ca te preocupa problema masturbarii, iar imaginea cu acrita e reusita.
5. Am mai spus ca imi asum disectia, cu tot cu efecte.
6. Nu mai face cacofonii, chiar si dintre cele usoare, ca in esxpresia "ca cel". E spre binele discursului tau.
7. Despre uitarea sau ignorarea lui AP, mai vorbim peste vreo 20-30de ani, daca mai ramanem vii. Daca nu, ramane de vazut cine intra in anonimat si cine trece la nemuritori. Acum e prea greu si mult prea devreme sa dai sentinte. Te-ai gandit ce ai putea pune tu in loc, pentru patrimoniul comun, daca versurile acelea nu iti plac?
8. Una dintre conditiile poeziei este sa ajunga la inimi si in creiere. Nu confunda poezia cu metafora! Metafora este una dintre formele interioare ale poeziei, nu conditia necesara a poeziei. Cate metafore sunt in primul vers din "Oda (in metru antic)" de Eminescu? ("Nu credeam sa-nvat a muri vreodata..."). Niciuna, dar poezia este impecabila. Sau poate nu iti place nici asta!?
9. Sper ca nu dai de inteles ca as fi confundat vreo clipa popularitatea cu profunzimea si cu valoarea, in arta, cultura sau chiar divertisment. Nici vorba!
10. Daca tu te ocupai cu agatatul, foarte bine. Eu nu. De aceea, nu e potrivit sa spui "si eu".
11. Nu distorsiona. Se poate intampla sa intalnesti femeia vietii intr-o imprejurarea neasteptata, in care nimic sa nu fie nici onorabil, nici in tipare obisnuite ale moralitatii sau rigorilor sociale. Daca duci totul in derizoriu, poti spune, deci, ca miracolul s-a numit, candva, pescuit, agatat si orice altceva.
12. Daca tot ai criterii atat de rafinate in poezie, de ce folosesti numai versuri sugubete, vecine cu vulgarul?

Andrei Păunescu spunea...

Savin,
Multumesc pentru sustinere. Te-ai enervat si se vede ca scrii mai spumos asa! Mi-am si imaginat un barzaune pe la stupi.

Savin BADEA spunea...

Andrei,
N-ai pentru ce-mi mulţumi; eu cu el, cu Liv, am ce am - vreau să pot trăi, să trăim, într-o societate de oameni inteligenţi, şi e păcat să ne pierdem timpul cu răutăţi; şi eu şi tu şi el, putem face ceva mai de valoare în fiecare clipă, că viaţa e scurtă, dar e frumoasă.
Apropo: pe al 6-lea blog al meu am reuşit un video original - încearcă şi tu. Nu mai pune toate imaginile pe dreapta, ca şoferii maşinile, mai diversifică, pune şi-n stînga şi pe centru. Am glumit, fă cum crezi că e mai bine. Aseară te-am auzit la Radio Bucureşti. Succes în continuare. Savin BADEA

Darie Ducan spunea...

Vreau să remarc ceva,
m-a enervat la culme mesajul anonimului,l-am citit aşa, în grabă, dar atent. M-a enervat nu pt că face valuri, spume, ah, cât de bună e "ura" uneori! ci pentru că duce într-un con de umbră unele adevăruri curajoase. În fine,cunosc ignoranţa mai bine ca mulţi şi lupt contra ei. Oricât m-ar fi enervat,pentru două versuri din final pot ierta tot:


"Dar uite, trece timpul, mai sint multe de spus
Au inflorit gindacii pe crucea lui Isus"


Aceste versuri mi se par geniale. Bravo!

Diana spunea...

Cand domnul Liv o sa poata face diferenta intre versul de duzina si versurile care au cu adevarat valoare, o sa inteleaga de ce Adrian Paunescu este unul dintre cei mai importanti poeti ai contemporaneitatii. Sansele, insa, ca acest lucru sa se intample sunt scazute, ca sa nu spun inexistente.

Andrei Păunescu spunea...

Darie,
Si eu i-am raspuns destul de larg, pentru ca, desi rautacios, Liv are inzestrari remarcabile de analist critic. Ma bucur ca le-ai sesizat si tu. Macar sa si construiasca pe seama lor, nu doar sa carcoteasca.

Andrei Păunescu spunea...

Diana,
Dimpotriva, cred ca la oaspetele nostru nou e vorba de dorinta de a expune niste trairi care nu-i dau pace. Dar, in adanc, cred ca pana si ireductibilul care pare va deveni rational si va admite ce este de domeniul evidentei. Daca nu o va face, se va demonetiza singur. Si ar fi pacat, pt ca are verb. Si imaginatie. Multumesc pentru interventie!

Anonim spunea...

M-am gandit la ceea ce ati spus dvs si am am ajuns la concluzia ca aveti dreptate. Inainte sa incerci sa demolezi, e bine sa si construiesti ceva, cat de mic, dar sa fie edificiul tau. Am compus o poezie. Sunt prea indraznet daca va marturisesc ca am compus-o special pentru dvs? Sunt convins, ca din pacate, nu va rezista scurgerii nemiloase a timpului, dar la fel de sigur sunt ca dvs o veti tine minte multa vreme. Nemeritat de multa vreme.


CERTIFICAT DE URBANISM

Poate-ar fi mai bine sa ma taci
As fi clovnul rontaind ruine
Un chistoc dansind printre copaci
Nicaieri in liniste la tine
Eram amindoi ca un oras
Stins si pustiit ca noi. Ca tine.
Cere-mi tot ce vrei. Ramin tot las.
Uite cum curg gropile din mine.

Sintem un oras de ploi si noapte
Un oras uitat chiar si de stele
Gropile mustesc tirzii si coapte
Iar orasul are loc in ele.

Printre strazi cu felinare stinse
Umblu singur si orbecaind
La lumina de tigari aprinse
Am vazut orasul tresarind.

Liv

Anonim spunea...

Sincere condoleante!