Emisiunile trece, perlele rămâne (119)

Din puţul fără fund, cu telecomandă

Râpă la înălţime, de regulă întotdeauna • „Enduteric”: redactorul mai prost ca puştiul criminal

• „De regulă, m-am dus întotdeauna când am fost invitat (la întâlnirile PDL).” (Traian Băsescu, Antena 3, 14 februarie 2013)

Asta a fost „regula” noastră naţională, din 2004 încoace, de când domnul Băsescu a fost ales preşedinte, că „mereu câteodată” s-a băgat în probleme de partid, „veşnic uneori” a fost neconstituţional de partizan politic. Iar asta nu ar fi trebuit să o permitem „niciodată deloc”, nu „niciodată adesea”.

• „Adrian Năstase a intrat în inchisoare pentru o găinărie.” (Traian Băsescu, B1TV, 14 februarie 2013)

Câteva inadvertenţe logice şi morale în discursul pasional al preşedintelui Băsescu: ori domnul Năstase nu trebuia să intre la puşcărie, dacă e vorba de o găinărie, ori e prea bogat Traian Băsescu, încât consideră că 750.000 de euro (prejudiciul calculat de instanţă) reprezintă o nimica toată.

• „Eu vin cu un eşec dezastruos.” (Codrin Ştefănescu, Antena 3, 14 februarie 2013)

Vorbitorul spunea ce ar fi trebuit să spună preşedintele Băsescu, revenit de la Bruxelles cu 9 miliarde de euro mai puţin pentru România, dar afirmând că pierderea a fost un câştig. Aşa face mereu Uraganul Băs: provoacă dezastre şi ne spune cât de mult bine ne-a făcut. De aceea, ne facem că nu vedem formula pleonastică (eşecul poate fi altfel decât rău?)

• „Din nou, Râpă este la înălţime... Steaua nu reuşeşte însă totuşi să continue... Frank de Boer – un tip căruia îi place să căştige mereu.” (Ajax Amsterdam – Steaua Bucureşti 2-0, Digi Sport 1, 14 februarie 2013)

La atâtea prostii, atâtea comentarii: 1) De multe ori în istorie, românii au fost în râpă, dar s-au crezut la înălţime. 2) Pleonasmul putea fi şi mai bogat: însă, totuşi, dar, cu toate acestea... Ce e cu voi, dragi comentatori? Aţi epuizat bogatul lexic sinonimic/tautologic românesc? 3) Ce chestie tare! Unui antrenor să-i placă să câştige mereu?! Noi credeam că alţi antrenori muncesc cu dorinţa ascunsă de a pierde mereu, iar alţii adoră să ia bătaie, dacă se poate, la scor.

• „Înseamnă că Elena Udrea nu se poate califica ca lider politic.” (Cosmin Guşă, Realitatea FM, 18 februarie 2013)

Dar ca cacofonie, se poate califica oricând!

• „Tipul acesta de acuzaţie.” (Elena Udrea, Antena 3, 18 februarie 2013)

Ce rău îi stă unei femei cu ligamentul falic (pul+a) în gură! Mai ales dacă femeia respectivă a intrat de la început în gura lumii, în gura presei, ca o blondă care l-a orbit pe însuşi Zeus de la Cotroceni.

• „Cel mai ieftin bilet la partida CFR Cluj – Inter Milano este 50 de lei, iar cel mai ieftin este 100 de lei.”

Mulţumim pentru ajutor şi informaţie. Bine, am înţeles cât e cel mai ieftin, dar nu ne-aţi spus şi cât e cel mai ieftin. 75 de lei cumva e cel mai ieftin? Prea scump! Dincolo era mai ieftin! Mai bine luăm un bilet ieftin de 50, decât unul ieftin de 100 de lei. (Realitatea FM, 19 februarie 2013)

• „Sună destul de scheri noul mod de căutare pe Google.” (Realitatea FM, 19 februarie 2013)

Ca să vedem cât e de familiarizat cu limbile străine, vorbitorul ne-a dat în cap direct cu termenul englezesc „scary”, care nu e nici neologism şi nici măcar barbarism. Asta chiar e „înfricoşător”.

• „Un domeniu înfloritor dacă ne permitem să scadem preţul.” (Realitatea FM, 19 februarie 2013)

Corect este „să scădem”, de la „a scădea – scădere”. Nu e corect şi nici nu sună bine „a scade- scadere”.

• „Legea trebuie să dispară şi va dispare.” (Mircea Dogaru, Realitatea FM, 19 februarie 2013)

Mai bine „va dispărea”, ca să nu dispară conjugarea a doua (EA-ERE) din limba română.

• „Femeia a participat (în spital) la un pictorial maraton destul de incendiar.” (România TV, 19 februarie 2013)

Cum adică „destul de incendiar”? Adică au luat sau n-au luat foc bolnavii în paturile de pe secţie? Erau aproape să se aprindă, dar nu s-au aprins? A venit medicul de gardă cu hidrantul sau calmantul? Incendiul este sau nu este, la fel ca graviditatea, viaţa şi moartea. Nu poţi fi „destul de” gravidă, de mort sau de viu, decât în licenţe poetice, dar nu şi în limbajul ştirilor.

• „Vorbim despre o clasă medie din Bacău: sunt săraci şi nevoiaşi. Pentru ei, familia Sechelariu a pregătit 500 de porţii.” (România TV, 19 februarie 2013)

Asta e diferenţa dintre clasa medie de la noi şi cea din Germania sau America: un individ din clasa medie din Vest nu prea are nevoi materiale şi se gândeşte nu la ziua sa de mâine, ci la ziua de poimâine  a copiilor. La noi, clasa medie se îmbulzeşte să pună mâna pe un blid de pomană, la înmormântarea fostului primar de Bacău, Dumitru Sechelariu.

• „Intensitatea suprafaţei solare.” (Oreste Teodorescu, Antena 2, 19 februarie 2013)

Oreste a căzut în capcana ezoterismului unei vorbiri prea grăbite. Ne facem că nu s-a întâmplat.

• „Din punct de vedere enduteric...” (titraj, Realitatea TV, 19 februarie 2013)

Aici editorul de ştiri de televiziune a fost mai prost, mai incult, decât puştanul criminal din Târgovişte care, cu cătuşele la mâini, a vrut să explice, din punct de vedere „ezoteric”, de ce l-a omorât pe un biet licean care iubea aceeaşi fată. Toată lumea a auzit „ezoteric”, numai profesionistul în comunicare de la Realitatea TV nu, ci un cuvânt despre care nu ştiam: „enduteric”, pe care ni l-a şi scris pe ecran, ca să ne ajute să înţelegem ce nu s-a auzit prea bine. Mai bine ne lăsa fără explicaţie.

• „Chelsea e aproape ca şi calificată.” (Valentin Moraru, Digi Sport 1, 15 februarie 2013)

De ce v-aţi oprit aşa de repede cu formula pleonastică? Mai erau soluţii. Limba română e prea bogată pentru tautologii atât de firave.

• „Cifrele şi statistica poate ajuta pe oricine.” (GiGa TV, 14 februarie 2013)

Şi „abecedarele face” bine la oricine, dacă le „lumea le citesc” la timp.

• „E o necesitate serviciile de informaţii.” (Florian Bichir, Realitatea TV, 15 februarie 2013)

Nu, nu am fost noi prea exigenţi. Nu putem considera că „e” se acordă cu „necesitate”. Când avem în propoziţie două substative (necesitate şi serviciile), predicatul se acordă cu substantivul articulat, care aici era la plural, „serviciile”. În rest, sigur că e nevoie de servicii, dar şi de mai multă atenţie la vorbirea românească, mai ales la televizor.

• „Hai să vedem cum arăta regiunile... Repet încă o dată.” (Răzvan Dumitrescu, emisiunea „Subiectiv”, Antena 3, 6 februarie 2013)

„Subiectiv”, fiecare face şi vorbeşte cum vrea, dar, „obiectiv”, subiectul ar trebui acordat cu predicatul, iar pleonasmul ar trebui evitat.

• „Una din consilierele personale a Marianei Câmpeanu.” (România TV, 14 februarie 2013)

Corect era „ale”, pentru că este la fel de clar că doamna ministru al Muncii are mai multe consiliere, pe cât e de clar că toţi agramaţii vorbesc la televizor.

• „Avem probleme cu primele doişpe companii din Franţa.” (Victor Ponta, Realitatea TV, 18 februarie 2013)

Domnule premier, nu numai că nu ar trebui spus „doişpe”, ci „doisprezece”, dar aici ar fi trebuit, în cel mai rău caz, să spuneţi „douăşpe”, pentru că era vorba despre „douăsprezece” companii.

• „Păcat că a fost un şut şutat.” (Ilie Dumitrescu, Digi Sport 1, 14 februarie 2013)

Dacă era un „şut pasat”, nu era păcat, desigur. Aşa, a fost o vorbă vorbită greşit.

• „Ioana Băsescu nu va fi în lumea mondenă.” (Ioana Mandache, România TV, 18 februarie 2013).

• „Fac şi desfac lumea mondenă.” (Antena 2, promo, 19 februarie 2013)

Oameni buni, „lumea mondenă” e un pleonasm, pentru că „ambele două” înseamnă acelaşi lucru (lume = monde). Folosiţi ruta ocolitoare sau varianta ajutătoare „viaţă mondenă”.

• „De-aia a tăcut domnul Băsescu şi-o să mai tace.” (Mugur Ciuvică, Antena 3, 6 februarie 2013)

Din păcate, preşedintele nu tace şi face numai prostii. Poate va veni şi clipa când „o să tace şi-o să face” şi ceva bine. Poate la pensie sau poate acolo unde îl va condamna viaţa „să-i place” să îşi ducă anii senectuţii.

Andrei Păunescu