15 noiembrie 2013

Emisiunile trece, perlele rămâne (130)



Din puţul fără fund, cu telecomandă

Depinde după caz: turcii şi otomanii, acolo, pe Mamele

• „A vândut detectoare de persoane false.” (România TV, 24 aprilie 2013)
Interesant! Aparatele astea detectează tot ce e rău la „persoanele false”? Şi ipocrizia, infidelitatea, demagogia, minciuna?
• „Îmi daţi voie să fac o intervenţie asupra peştelui?” (România TV, 24 aprilie 2013)
Dacă e vorba despre o intervenţie la un peşte care plasează curve, înţelegem că directorul Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor are nu doar o competenţă în materie (relaţia dintre curve şi peşte e binecunoscută), ci şi relaţii care pot oferi avantaje apropiaţilor. Dacă nu despre un asemenea peşte e vorba, directorul s-a exprimat greşit, iar noi am înţeles întocmai.
• „Şi-a adus aportul şi conducerea clubului.” (Cornel Pumnea, în 1982 la TVR 1, „Replay”, TVR 2, 11 mai 2013)
Prin intermediul TVR2, ni se readuce în memorie un pleonasm grosolan al unui comentator sportiv din mileniul trecut, trăznit pe postul oficial, într-un reportaj despre FC Bihor. Semn că marile gafe supravieţuiesc fără probleme secolelor şi regimurilor politice.
• „România nu mai e atacată de turci, de otomani, e atacată din interior.” (Lucian Avramescu, Antena 3, 23 aprilie 2013)
Nici ca licenţă poetică (nu e cazul aici) nu merge să spui la TV aşa ceva, că turcii şi otomanii nu ar fi acelaşi lucru. Dar cu „spahiii şi slujitorii semilunei” cum rămâne? În fond, aşa e cu atacurile la adresa României: dacă ţara noastră nu mai e atacată de „turci şi otomani”, vin „maghiarii şi ungurii”, „ruşii şi muscalii”, „polonezii şi leşii”, „nemţii şi germanii”, cu tot cu „prusaci, teutoni, saşi şi saxoni”. Noroc că nu avem conflicte cu „lusitanii şi portughezii”, cu „italienii şi macaronarii” sau cu evreii şi... aşa mai departe, că praful s-ar alege de „români şi valahi”.
• „Nu mă interesează declaraţia Udrei.” (Dana Grecu, Antena 3, 21 aprilie 2013)
Să fie acesta semnul că Elena Udrea a devenit un substantiv comun, care poate fi pus la genitiv? Dacă e aşa, atunci cui aparţine dânsa? A cui e? Pe lângă cine stă? Cu cine se acordă în gen, număr, caz şi partid?
• „Cât costă să plăteşti un judecător în România depinde după caz.” (Mihai Gâdea, Antena 3, 23 aprilie 2013)
Abia ni se ciuliseră urechile la formula nefericită „cât costă să plăteşti?” şi am auzit una şi mai strâmbă, din puţul cu pleonasme: „depinde după caz”. Cam asta ar fi sinteza frazei. Despre „Sinteza zilei” avem altă părere, mult mai bună.
• „Este vorba de nişte hoţi mărunţi care au lăsat Bulgaria fără curent... Hoţii români au lăsat Bulgaria fără curent... Ei au furat componente de pe stâlpi la Cernavodă... Hoţi de fiert vechi.” (România TV, 24 aprilie 2013)
Oricât de mare ar fi fost dibăcia mărunţilor noştri hoţi de „fiert” vechi, nu credem că toată Bulgaria a rămas în beznă. Iar, dacă aşa a fost într-adevăr, e vai şi-amar de ţara noastră vecină, să atârne de siguranţele de pe stâlpii din Cernavodă.
• „Uităm să spunem câteva mici amănunte… Cineva face asta intenţionat cu un scop.” (Mihaela Bilic, România TV, 24 aprilie 2013)
Mai uităm, câteodată, şi care sunt pleonasmele limbii române.
• „Calitativ, să spunem: este mai inferior.” (Sorin Minea, România TV, 24 aprilie 2013)
Gramatical, să spunem: este pleonasm!
• „Ministrul muncii, Mariana Câmpeanu, a fost deranjată.” (România TV, 22 aprilie 2013)
Sigur că ministrul de acum este o doamnă, dar substantivul „ministru” rămâne la masculin chiar dacă în postul ministerial vin, pe rând, un homosexual, două lesbiene, trei transsexuali, patru WC-uri publice şi o sută de femei normale.
• „Cei doi mari giganţi populaţionali India şi China.” (România TV, 22 aprilie 2013)
Înainte de a folosi termeni pretenţioşi (populaţionali), aveţi grijă cu „uriaşele imense” pleonasme, ca „marii giganţi”.
• „În ce pădure au avut loc această şedinţă foto.” (Mihai Gâdea, Antena 3, 22 aprilie 2013) • „Cine au fost varză? Autorităţile.” (Mircea Badea, Antena 3, 22 aprilie 2013)
Solidaritate de grup media la Gâdea şi Badea şi în privinţa scăpărilor de exprimare. Şedinţa „a” avut loc, chiar dacă au fost implicaţi mai mulţi oameni: fotograful, modelul etc. Întrebarea se pune la singular: „cine a fost?”.
• „Nu este exclus să aflăm că la celălalt capăt este preşedintele Traian Băsescu şi directorul SRI.” (Sorin Roşca Stănescu, Realitatea TV, 15 mai 2013)
Dacă doi oameni importanţi au un predicat la singular, înseamnă că S.R.S. are dreptate: cei doi lucrează mână în mână. Ceea ce nu îl scuteşte să aibă mai multă grijă la exprimare.
• „După ce s-au bătut, fiecare a plecat la el spre casă.” (România TV, 12 mai 2013)
Se pare că vorbitorul de la TV a luat şi el măcar un pumn în cap de la agresori, de i s-au încurcat cuvintele în minte şi în gură şi a ieşit un haos.
• „Roman a încercat să-l ridiculizeze acolo pe Mamele... Se apără bine Mamele.” (Digi Sport 1 TV, Severin – Pandurii 1-3, 12 mai 2013)
Unde acolo? Dacă de „mamele” e vorba, nu trebuia spus „să le ridiculizeze”? Cum să nu se facă apărare bună la Mamele? Pot fi foarte valoroase.
• „Ferguson – 13 titluri cu Mancester.” (pe ecran, Digi Sport 1 TV, 12 mai 2013)
Alo, alo!? O televiziune de sport ar trebui să ştie că numele marelui oraş britanic se scrie Manchester, chiar dacă se pronunţă „Mancester”.
• „După ce se va termina ciclul la Camera Deputaţilor, va ajunge proiectul şi la Senat... Acel cod de conduită al parlamantarilor.” (Dana Păcurar, Realitatea TV, 13 mai 2013)
Care ciclu, păpuşă? Mare atenţie la folosirea cuvântului „ciclu”, că sună a altceva, dar şi la acordul în gen (nu codul este „al” parlamentarilor, ci conduita este „a” parlamentarilor).
• „Fondul clasei nu este un lucru chiar tocmai legal.” (Mihaela Guna, Realitatea TV, 16 mai 2013)
Lidera Asociaţiei Părinţilor ar trebui să ştie că un lucru ori este legal, ori ilegal, nu se poate la mijloc, şi că „tocmai” şi „chiar” nu au ce căuta împreună aici.
• „Ribery trece cu o viteză supersonică.” (TVR1, Bayern Munchen – FC Barcelona 4-0, 23 aprilie 2013)
Ei, nici chiar aşa!


Andrei Păunescu

Niciun comentariu: